tag:blogger.com,1999:blog-11813402901878464602024-03-06T00:30:44.052+01:00Romanian PhilosophyThis blog hosts papers concerning the history of the Romanian philosophy, and related topics.romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comBlogger34125tag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-37295506681844358412018-05-29T15:51:00.000+02:002018-05-29T15:52:36.035+02:00Receptarea lui Vasile Conta în Europa<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">[Articol publicat inițial în <i>Convorbiri literare</i>, nr. 12/2005]</span><br />
<span lang="RO"><br /></span>
<span lang="RO">Florin Cântec a publicat de curând o monografie despre Conta<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Receptarea%20lui%20Vasile%20Conta%20%C3%AF%C2%BF%C2%BDn%20Europa.doc#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></a>
şi un articol care relua concluziile despre receptarea internaţională a lui
Conta la care ajunsese în monografia menţionată<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Receptarea%20lui%20Vasile%20Conta%20%C3%AF%C2%BF%C2%BDn%20Europa.doc#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Imaginea pe care a prezentat-o cititorului român în aceste lucrări este a unui
Conta a cărui operă s-a bucurat „de o primire europeană de excepţie”<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Receptarea%20lui%20Vasile%20Conta%20%C3%AF%C2%BF%C2%BDn%20Europa.doc#_ftn3" name="_ftnref3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Florin Cîntec prezintă extrase din unele recenzii care i-au apărut gînditorului
român, le analizează şi afirmă în urma acestui travaliu că „operele lui Conta
... au avut o bună circulaţie şi un impact deloc de neglijat care a marcat nu
numai prima configurare de tip modern, sistematic, a filosofiei româneşti, dar
a şi determinat o afirmare a gândirii naţionale pe scena europeană”.<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Receptarea%20lui%20Vasile%20Conta%20%C3%AF%C2%BF%C2%BDn%20Europa.doc#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></a>
Un moment important în configurarea acestei concluzii este preluarea opiniei
lui Rădulescu-Pogoneanu, după care „recenziile din <i>Revue Philosophique</i> ... de Beurier ... de F. Paulhan ... – sunt, în
ciuda unor critici întemeiate, foarte măgulitoare pentru tânărul filosof”.<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Receptarea%20lui%20Vasile%20Conta%20%C3%AF%C2%BF%C2%BDn%20Europa.doc#_ftn5" name="_ftnref5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></a><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Stimulat de cartea foarte
interesantă a domnului Cântec am căutat cu toate mijloacele pe care le-am avut
la dispoziţie recenzii despre cărţile lui Conta. Intenţionând (în scopuri
didactice) să realizez un „dosar Conta”, am tradus aceste recenzii (este vorba
tocmai despre recenziile din <i>Revue
Philosophique</i>, la care se referea Rădulescu-Pogoneanu), precum şi trei note
care au apărut în revistele filosofice de limba engleză. Cu prilejul acestor
traduceri am făcut unele observaţii care mi-au schimbat părerea despre
adevăratul nivel al receptării lui Conta. Am ajuns, astfel, la o părere
diferită de cea a lui Florin Cântec, pe care vreau să o prezint cititorului
interesat în continuare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Spre deosebire de recenzia
lui Beurier, cele următoare ale lui Paulhan folosesc multe citate din operele
recenzate. Conform practicilor curente, a trebuit să caut în ediţiile româneşti
variantele în limba noastră, pentru a le insera în traducerea mea. În urma
acestei dificile operaţii (varianta franceză diferind uneori uşor de cea
română) am fost în măsură să-mi dau seama de nivelul la care recenzentul
cunoştea lucrările lui Conta, precum şi de maniera lui de a le recenza.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Iată, acum, cum stau
lucrurile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Prima carte recenzată de
Paulhan este <i>Introducere în metafizică</i>,
în <i>Revue Philosophique</i>, </span>1881, iul.-dec., tom XII, pp. 195-197. Darea de
seamă a recenzentului conchidea <span lang="RO">„că lucrarea Dlui Conta este interesantă, foarte clară în general, adesea
ingenioasă şi uneori profundă”. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: -18.0pt; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Cea
de-a doua recenzie a lui Paulhan vizează, în volumul </span>1890, ian.-iun., tom. XXIX, pp. 634 -638, două
lucrări<span lang="RO">: <i>Primele principii care compun lumea</i> şi <i>Originea speciilor</i>. Prima este apreciată ca „neîncheiată şi extrem
de inegală”, „prea incompletă ca să avem profit din discuţia sistemului”, dar
care „se citeşte totuşi cu interes”. Cât despre <i>Originea speciilor</i> (de fapt o parte din <i>Teoria ondulaţiunii universale</i>), aceasta este o „cărţulie clară şi
interesantă”, al cărei merit principal este că se ocupă de probleme ştiinţifice
încă în dezbatere la vremea aceea, iar în legătură cu „chestiunile încă
nesigure, orice teorie care ne arată o nouă manieră de a concepe lucrurile,
care ne împiedică, prin chiar aceasta, să ne oprim prea mult, să ne ţinem prea
tare de o manieră de a vedea mai probabilă, poate, în ansamblu, dar nesigură ea
însăşi, poate ... să ne aducă servicii”. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> În </span><span lang="EN-US">1891, ian.-iun., tom. </span>XXXI,
pp. 656–659, Paulhan se ocupă de <i>Bazele
metafizicii</i>. Această scriere incompletă îi apare <span lang="RO">„puţin seacă, insuficientă cu privire la unele
dintre punctele înseşi care sunt tratate acolo: originalitatea gândirii nu se
degajă limpede ... Aşa cum este, scrierea care ne este oferită va fi citită cu
interes şi se va găsi folos în zăbovirea asupra unor anumite pasaje; este opera
unui spirit limpede, ingenios, reflexiv şi sincer, netemându-se, precum
într-una dintre notele care s-au adăugat părţii principale a volumului, să
remarce el însuşi contradicţiile sistemului său, pe care nu le analizează de
altminteri atât de profund pe cât ar trebui”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Ultima recenzie a lui Paulhan,
din 1895, iul.-dec., tom XL, pp. 421– 425, este a <i>Teoriei ondulaţiunii universale</i>. Această carte „este, poate, în
pofida lacunelor sale grave, cel mai remarcabil lucru pe care l-a scris. Cu
toate că autorul este mort de doisprezece ani şi că multe dintre problemele
abordate aici şi-au schimbat de atunci aspectul, se citeşte cu interes”.
Recenzia cuprinde şi o rezumare a vieţii lui Conta, după biografia romantică
întocmită de Rosetti-Tescanu, traducătorul filosofului. Tonul de compasiune al
lui Paulhan este destul de deranjant, ca şi „indulgenţa” – după cum se exprimă
el – la care îl îndeamnă biografia lui Conta în evaluarea scrierii acestuia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Dincolo de aprecierile pe
care le-am citat până acum, şi pe care nu este momentul să le discut, doresc să
insist asupra metodei lui Paulhan.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> În prima recenzie Paulhan
dă 5 citate din Conta. Aceste citate se găsesc în ediţia Gogoneaţă (1967) la
paginile 389, 470–471, 447–448, 464 şi 457. Se observă uşor că ultimile 4
citate se găsesc între paginile 447 şi 471, adică într-un interval de 24 de
pagini. Cât despre primul citat, pagina 389 este prima pagină a <i>Introducerii</i> în această ediţie. Mai
menţionez că întreaga lucrare ocupă 82 pagini, numerotate de la 389 la 471.
Calupul de 24 de pagini se află, deci, la sfârşitul textului, ocupând aproape
sfertul său final.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> În a doua recenzie, citatele
date din <i>Originea speciilor </i>sunt, în
ordinea apariţiei lor, de la paginile: 332-333, 332, 338, 340, 340, 341, 348,
348-349, 349, 349, 349, 353, 349, 349. Mai există un citat care nu se găseşte
în textul românesc, fiind reprodus de editor în note, la sfîrşitul volumului.
Iarăşi observăm un calup de pagini, între 332 şi 353 (deci 21 de pagini), plus
o pagină citată izolat. Ţinând cont că <i>Originea
speciilor</i> are 47 de pagini, numerotate de la 328 la 375, începe să se vadă
în ce mod s-a apropiat Paulhan de textele lui Conta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> A treia recenzie se
foloseşte de 15 citate din <i>Bazele
metafizicii</i>, din care am putut identifica 12. Ele provin de la paginile
494, 489, 490, 489, 489, 488, 488, 490-491, 491, 492, 493 şi 507. Calupul de
pagini determinat de aceste citate are, de data aceasta, 19 pagini, în timp ce
lucrarea are 65 (475-541, din care o pagină conţine o fotocopie).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Mai departe. Ultima
recenzie citează de 8 ori, de la paginile 229, 230, 231, 231, 233, 233-234, 235
şi 252. Frecvenţa citării indică iar un calup de ... 6 pagini! Dacă ţinem cont
şi de ultimul citat şi ignorăm sugestia dată de frecvenţa, găsim citat un calup
de 23 de pagini, asta în codiţiile în care <i>Teoria
ondulaţiunii universale</i> are (fără <i>Originea
speciilor</i>) nici mai mult, nici mai puţin de 114 de pagini.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Procentual vorbind,
paginile la care se referă Paulhan în recenziile lui consituie:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">în
cazul <i>Introducerii în metafizică</i>,
29.26%;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">în
cazul <i>Originii speciilor</i>, 44.68%;</span><span lang="RO" style="font-family: "bookman old style" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">în cazul
<i>Bazelor metafizicii</i>, 29.23%;</span><span lang="RO" style="font-family: "bookman old style" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">în
cazul <i>Teoriei ondulaţiunii universale</i>,
5.26% (sau, cu indulgenţă, 20.17%).</span><span lang="RO" style="font-family: "bookman old style" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Cumulat, din 308 pagini, câte cumulează cele patru lucrări ale lui Conta,
Paulhan se referă prin citate la 70 (sau, cu indulgenţă, 87) ceea ce înseamnă
22.72% (28.24%). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Această statistică arată
că Paulhan a citit în jur de un sfert din paginile cărţilor lui Conta,
niciodată mai mult de 24 odată! Maniera lui este de a povesti un fragment de
până la 24 de pagini din cartea recenzată, eventual orientându-se după vreun
pasaj introductiv sau vreunul concluziv din lucrarea respectivă. Neindicând
paginile din care îşi selectează citatele, pentru citiorul de limbă franceză
n-avea cum să transpară această metodă. El putea cădea pradă acestei aparenţe
de profesionalism. Căci recenzentul nu tratează cu profesionalism cărţile lui
Conta, iar aceasta se vede nu numai din consideraţiile statistice de mai sus,
ci şi din faptul că nimic nu indică în aceste recenzii cunoaşterea părţilor
necitate din lucrările lui Conta. Pentru cineva cu o experienţă minimală la
recenzii, metoda lui Paulhan este evidentă, iar faptul că el nu citea din Conta
decât paginile pe care le cita este o certitudine.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Prin urmare, nivelul la
care a fost receptat Conta în Occidentul francofon trebuie reevaluat. Este
drept că lucrările sale au fost recenzate în <i>Revue philosophique</i>, o revistă prestigioasă; dar, de asemenea, este
adevărat şi că în <i>Revue de metaphysique
et de morale</i> nu s-a scris nimic despre Conta, după cum nici în revista
pozitivistă <i>La philosophie positive</i>
Conta, un spencerian, nu este menţionat. În plus, recenziile din <i>Revue philosophique </i>au aparţinut unui
obscur şi au fost făcute „după ureche”, neprofesionist. Eu nu ştiu cît de
măgulit (vorba lui Rădulescu-Pogoneanu, preluată de Cântec) a fost (sau ar fi
fost) Conta de recenziile lăutăreşti ale lui Paulhan.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Aş dori să atrag atenţia,
în premieră după cunoştinţa mea, asupra a trei notiţe despre Conta care au
apărut în reviste englezeşti. Ele pot ajuta la evaluarea nivelului la care a
fost receptat filosoful nostru.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> O dare de seamă despre
cărţile de filosofie apărute în Franţa, publicată în <i>The Philosophical Review</i>, vol. IV, nr. 2 (martie, 1895), îi
aparţine unui francez, Guizot, care prezintă <i>Teoria ondulaţiunii universale</i> cititorului englez astfel: „<i>La Théorie de l’Ondulation universelle</i>,
de Basile Conta, ... asumă doctrina „primelor principii” a lui Herbert Spencer,
modificându-i mai degrabă forma decât substanţa şi ..., deşi scrisă în
franceză, este lucrarea unui filosof şi om de stat român.” Nu era tocmai un
admirator al lui Conta, după cum se vede.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Următoarele două note
sunt, însă, mai interesante, aparţinând unor autori englezi. Ele, sumare cum
sunt, arată cum a transgresat Conta cultura franceză şi a izbutit să fie
remarcat în lumea atât de autocentrică anglo-saxonă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Revista <i>Mind</i>, în vol. 2, nr. 7 din iulie 1877,
caracterizează <i>Teoria fatalismului</i>
astfel: „O afirmare explicită a materialismului, ocupându-se în principal cu
fenomene psihologice, după o scurtă considerare a fenomenelor sociale şi o
referinţă la fenomenele fiziologice şi fizice. Într-un capitol concluziv teoria
„fatalismului” este declarată a fi „poate singurul sistem filosofic care
explică şi este în armonie cu orice”. Eseul a fost publicat pentru prima dată în
jurnalul român <i>Convorbiri literare</i>
din Iaşi, în 1875-6.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Tot aceeaşi revistă, de
data asta în vol. 16, nr. 61 din ianuarie 1891, găsim următoarele consideraţii
despre <i>Bazele metafizicii</i>: „Acest
volum este în principal traducerea unui manuscris în limba română nepublicat,
lăsat incomplet de către autor (care a murit în 1882) şi intenţionat ca
introducere la o „Încercare de metafizică” mai vastă. Unele fragmente mai mici
sunt adăugate ca apendice. O lucrare anterioară a autorului a fost notată în
MIND ii. 433. Aparent doctrina sa materialistă, înfăţişată acolo, este încă
susţinuă aici; dar există unele pasaje interesante în care el nu doar apără
„necesitatea intelectuală” a unei metafizici, ci şi indică mai mult decât o
soluţie posibilă a problemelor metafizice ultime. Orice încercare de a ajunge
la o concepţie unitară asupra lucrurilor, vede el, trebuie să conţină un
element subiectiv sau, cum îl numeşte el, „artistic”. Şi cu cât devine mai mare
sfera cunoaşterii pozitive, cu atât se va lărgi şi câmpul imaginaţiei.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Această notă este
sugestivă din trei motive. Mai întâi, pentru că apare tot în <i>Mind</i>, ca şi precedenta, ceea ce indică
interes din partea unei reviste prestigioase. Atunci, ca şi acum, <i>Mind</i> nu semnala orice producţie trimisă
la redacţie. Apoi, pentru trimiterea la nota precedentă, ceea ce arată că, în
14 ani, numele lui Conta nu fusese uitat. În sfârşit, pentru că exprimă o
apreciere, spre deosebire de cealaltă. Ceea ce a captat atenţia recenzentului
britanic este concepţia lui Conta despre metafizică şi depărtarea lui de
concepţia pozitivistă, accentul pus pe rolul imaginaţiei în construcţia
metafizicii şi pe elementul artistic ce intră în această construcţie. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Iată o sugestie, în
această notă, pentru valorificarea filosofiei lui Conta. Cele ce mai pot
prezenta interes din opera lui sunt tocmai reflecţiile sale cu privire la
natura metafizicii. De altfel, din perspectiva aceasta s-a scris poate cel mai
interesant text postbelic despre Conta, cel al lui Ştefan Afloroae din <i>Cum este cu putinţă filosofia în estul
europei?</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> În concluzie, cred că
imaginea lui Conta în Europa nu s-a situat nici pe departe la un nivel care n-a
mai fost atins de atunci de nici un filosof român, cum a afirmat Cântec. Xenopol
a atins un nivel mult mai înalt şi a rămas în actualitate până azi, când încă
mai apar monografii în limbi străine despre gândirea sa. Este un nume des citat
şi un filosof pe care Rickert îl considera precursorul său. Conta, în schimb, a
fost prezent în revistele de filosofie din mai multe ţări (Belgia, Franţa,
Anglia) doar din 1877 până în 1895; dar şi atunci a fost uneori semnalat în
trecere, uneori acuzat de lipsă de originalitate, uneori criticat iar uneori
recenzat neprofesionist. Nu a stârnit vâlvă şi nu s-a situat nici măcar
semi-central, ca să zic aşa, în peisajul filosofic al anilor 80-90 ai secolului
al XIX.-lea, cu toate că era un universitar printre universitari. Mai degrabă a
fost o figură marginală, om de stat al unei ţări puţin cunoscute, mort de
tânăr, care a reuşit să oprească atenţia asupra sa probabil şi datorită acestei
situaţii biografice. Totuşi, faptul că a fost citit şi menţionat şi de
vorbitori ai altei limbi decât cea în care şi-a publicat cărţile, arată că,
într-adevăr, Conta a fost un cetăţean onorabil al republicii europene a literelor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<br />
<div id="ftn1">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Receptarea%20lui%20Vasile%20Conta%20%C3%AF%C2%BF%C2%BDn%20Europa.doc#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US"> </span><i><span lang="RO">Memorie şi uitare în cultura
română. Cazul Vasile Conta</span></i><span lang="RO">, Iaşi, Timpul, 2003<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Receptarea%20lui%20Vasile%20Conta%20%C3%AF%C2%BF%C2%BDn%20Europa.doc#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US"> </span><span lang="RO">vezi <i>Idei în dialog</i>, an.1, nr.2<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Receptarea%20lui%20Vasile%20Conta%20%C3%AF%C2%BF%C2%BDn%20Europa.doc#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US"> </span><i><span lang="RO">op.cit.</span></i><span lang="RO">, p. 192<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Receptarea%20lui%20Vasile%20Conta%20%C3%AF%C2%BF%C2%BDn%20Europa.doc#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US"> </span><i><span lang="RO">ibidem</span></i><span lang="RO">, p. 209<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn5">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Receptarea%20lui%20Vasile%20Conta%20%C3%AF%C2%BF%C2%BDn%20Europa.doc#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US"> </span><i><span lang="RO">ibidem</span></i><span lang="RO">, p. 208<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
<br />
<div style="text-align: left;">
<div id="ftn5" style="mso-element: footnote;">
</div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-37827116572467678782018-05-22T18:19:00.001+02:002018-05-22T18:19:34.486+02:00Anaforaua de concediere a lui Veniamin din Lesbos<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO">„</span><span lang="RO">Hotărirea luata impotriva dascalului Veniamin, in
anul 1818, Octomvrie, de arhon Ban Brancoveanu, ca sa se scoata din hotarele
Valahiei, fiindca din pricina lui a fost batut dascalul Neofit Ducas de elevii
școlii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO">Deoarece
vicleanul și lipsitul de știinta filosof Veniamin din Lesbos, cel plin de toata
uneltirea și de rea naravire, fara temeiu intitulat protodidascalos al ccolii
de aici, aparand pe neașteptate, in anul trecut, aici in patria noastră, sub
cuvant sa treaca in Europa, dar cu scop sa surpe plinirea din nou cea
desavirșit cu multa osardie intocmita a școlii noastre și sa se strecoare
intr-insa impotriva legilor și datoriei; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO">1. Se
intovarași cu unii straini rau-sfatuitori și de cele mai proaste naravuri,
impreună lucrand la o astfel de nimicire, pentru ca neamul romanesc să nu
ajungă la o stare mai bună, propășind, și sä se impodobeasca și dansul cu
luminile adevarului și ale desavarșitei cunoștinti, in patria sa; și punand in
mișcare totul, prin inșelaciuni și uneltiri, nu numai să-și izbandească
vicleanul și indraznetul sau scop, dar și pană la omor (de ar fi lipsit
ajutorul de sus) pregati impreuna cu ai sai incercarea, pe urma careia nouă și
iubitilor noștri dascali legiuiti atat de grozave lucruri ni se intamplara,
incat nici sa le amintim, nici sa le auzim fara de suspine in stare nu suntem. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO">2.
Acestea atat de tragic intamplate și dascalii noștri legiuiti retragandu-se,
pentru singură mantuirea lor, el se introduse cu indrazneala in gimnasiu
triumfand prin rautate, incepe sa se atingă cu vorbele sale stricate și barbare
de intregul neam și mai cu seamă impotriva celor din cler și a boierilor, câte
ii veneau in gura, ca in tiranie, fara niciun frau, in fiecare zi improșcand
impotriva lor, trudindu-se a le insufla intelepciunea lui Jupiter, ca unora
lipsiti cu totul de aceasta, el adeca, cel strain de orice ratiune și de orice
virtute politiceasca. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO">3.
Lipsit fiind de limba și filologia elenica, n-a incetat de a vorbi impotriva
lor, ca fiind vorbe goale, și scriitorii fara nici un fond de fapte și idei; la
atata absurditate ajunse agramatul filosof, din care pricină in cele din urma
intru atata nimici silinta școlarilor, incat jumatate dintr-inșii in scurta
vreme s-au lipsit, iar pe cei ramași la nici o procopseala, intr-un an intreg,
n-a fost in stare sa-i ducă dupa cum au aratat-o faptele și conștiinta
fiecaruia o marturisește. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO">4. In
loc sa se foloseasca de carti sistematice și ușor de inteles și scrise curat,
introduse urzelile sale barfitoare și barbare, raspanditoare de toata
neplacerea, in care multa flecarie și ciudatenia numelor și neobișnuitul și compozitia cu totul fără
arta și fara masura facura pe școlarii iubitori de frumos și iubitori de invătatura
să-și strice nervii pana intratata incat, urmand cu mult desgust in gimnaziu, ieșira
tot atat de ignoranti și fara nici un spor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO">5. De
cand desbină, prin uneltirile sale, pe unii dintre locuitori, cum facuse mai
inainte și cu bunii și bravii kidoniati (din câte auzim), semana prin
neglijenta și fără experienta sa și printre alti dascali neoranduiala in
invataturi, incat, introducand fiecare diferite sisteme, tulbura și incurca
mintea școlarilor fără folos, unii una altii alta invatand și aceleași lucruri
in felurite chipuri de-a valma schimbandu-le; și astfel in randuiala școlii
nevrednic foarte s-a aratat. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 11.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Pentru aceia, simtind o grija patriotica sa curatim școala
de asemenea scarba, ca sa-și recapete schimbarea mai bună și desavarșita pentru
binele obștesc, am hotarât in comuna intelegere sa se alunge din hotarele
Valahiei Veniamin cel bucuros de rau și pervers. Si pentru aceasta insarcinam
pe arhon Serdariul Gheorghe Ghiuler-Aga sa-l arunce intr-o caruta, cu lucrurile
lui, și sä-l treaca peste Dunare, la Rusciuc, ca sa se scape locul de un
ipochimen atat de vatamator. Pentru care și cel insărcinat va executa nesmintit
gi fare cea mai mica zabava hotarârea noastra comună.</span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 11.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"><br /></span>
<span style="font-family: Calibri, sans-serif;"><span style="font-size: 14.6667px;">(Traducere N. Bănescu în <i>Omagiu lui I. Bianu</i>)</span></span></div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-58322123376040526632018-05-06T18:27:00.000+02:002018-05-06T19:12:16.108+02:00Predoslovie la Triodul - Penticostar (1649)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">„</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Elena, din mila lui Dumnezeu principesa
Ungrovlahiei <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">EPIGRAMA
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ce vrea
s-arate numele Elena <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am căutat
și am aflat in suflet: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Grecii
ziceau <i style="mso-bidi-font-style: normal;">eleos</i> indurării. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Deci
bine a lui Platon chibzuință <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">A spus
că numele nu după voie, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ci după
firea lucrului se poartă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Vezi,
dar, cit de armonios se-mbină <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Elena cu eleos ? Cit de mare <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">E mila-i
pentru tracele biserici <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Și cit
de mare și nemuritoare <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">E
pomenirea ce-i aduc acestea !<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Penticostarul</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> (sau cincizeci) e număr <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Desăvirsit,
altfel vorbind; podoaba <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Un
teolog inalt i-a dat. De-aceea <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">L-a tipărit
frumos și săvirsit ea. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ELENA,
PRIN GRIJA ȘI HARUL LUI DUMNEZEU STAPANA INTREGII ȚĂRI A UNGROVLAHIEI
TRANSALPINE1, șcl., prea cinstitului și prea cuviosului intru Hristos dintre ieromonahi
părintelui Damaschin, prea alesului mărturisitor al întregului munte Athos cel
cu nume sfânt și tuturor celor ce sunt din sfințitul sobor sârbesc le face
cuvenită închinăciune.</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">O cerere
prin sine însasi nobilă și indrăzneata o, de trei ori fericiti părinți,
prezintă invederate temeiuri si suficiente circumstante cind se arată o față
plină de evlavie, propunind și solicitind lucruri binecuvintate. Și incă se
vede ca se cer lucruri indrăznete, de catre un bărbat care făgăduieste nu
putină jertfire, si avind putere pe care o detine nu fără vrerea lui Dumnezeu,
cirmuind corabia vietuirii cu o minte veghetoare, petrecindu-si fericit ziua, și
care rinduiește discipolilor lui zile alchionidice i le aduce, nu cu putină cheltuială,
chiar lapte de pasăre. Așa ați cerut și voi, bine făcind și bine lucrind,
mergind pe urma poruncii evanghelice; dar nici de toate, nici totdeauna, nici
de la toti. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Căci a
cere de toate e aproape de culmea lăcomiei; intotdeauna sau des e potrivit
carienilor, care au auzit In Atena: „Ieșiți carienilor, că acum nu sunt încă
sărbătorile florilor"; iar a cere de la toti este o lipsă de rușine. Nu
cunosc, zău, adevăr mai respectat de filozofie: să fii sincer cu corbul sau cu
lingușitorul care joacă comedie și triumfă ca tragedian? <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Voi
insă, cu bună seninătate și cu întreagă intelepciune ati cerut din cele
cuvenite, la vremea și în chipul cuvenit. De aceea ati și primit cele cerute
din belșug și vrerea voastră prea dorită s-a făcut lucrarea noastră. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Nu i-am
îndepărtat nicicum pe cei care au cerut la fel, nici pe sfintitele voastre
capete ci, după cum era nevoie, ajutorIndu-ne Dumnezeu, am dat darul grabnic,
prea slăvit prea dulce, prin multimea cuvintelor, dar mai ales prin faptă.
Atunci, golul nedorit în vremea viitoare l-am împlinit prin darul cel mai bun
decât ura. Pentru ca într-adevăr livezile harului pururea înfloresc, nesemănate
și nearate chivotul harului nu se vede mereu gol, precum a arătat cindva
muzicianul Simonide, fie cintind, fie sîrguind.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Cu adevărat va cuvinta veacul bisericii noastre
despre Penticostarul acum diortosit cu voia voastră stăruitoare, curățit și
plivit și de unele slove care nu vă sunt de trebuintă, tipărit cu iscusintă de
tiparnita noastră și ieșit acum la lumina soarelui intiia, a doua și a treia
oară. Intr-un cuvint – după laconieni – <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Penticostarul</i>
este lucru mai vrednic ca multe altele spre folosul sufletesc cel de obște,
spre doftorisirea patriei, spre invierea spirituală, spre <i style="mso-bidi-font-style: normal;">nepenthes</i> și prea inteleaptă <i style="mso-bidi-font-style: normal;">molu</i>,
buruiana cea numită de Homer. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Fiindcă
a imbogăti este lucru mai impărătesc decît a se imbogăți, dar mai ales a face
bine s-a spus că e mai dulce și mai bun decit a primi binele. Deși tocmai
această binefacere am preferat-o – ca mai degrabă să dai, decît, să iei – căci
cu adevărat un dar al lui Dumnezeu și o imitare a lui este „binefacerea decit
care nimic nu e mai bun", precum de multe ori cinta poetul Theognis. Și
aceasta s-a spus de Strabon: „Atunci este mai cu osebire imitat Dumnezeu de
oameni, cînd fac bine celor ce au nevoie". Și de impăratul Titus care
striga: „Veniti de scoateti de la mine, ca din Nil, unduiri pline de
bunătate". Căci de cine se ascunde binefacerea? Căci cele bune din fire
sunt bine impartășitoare și dăinuiesc în veci, și nu se învechesc, și nu se
fură. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Vino,
deci, să ajutăm și mai tare pe barbatii buni, bine cunoscind că a face pe
placul tuturor intru toate – deși lucrul cel mai cinstit nu este și cel mai
lesnicios – tuturor le este necesar, dar mai inainte de toate nouă, ca să
vietuim nu numai pentru că ne-a ales lntelepciunea; și iarăși binecunoscind că
am avut aceeași solicitudine față de toți, grijă pentru cei impovărati; totuși,
am socotit a fi și de folos, și legiuit, drept și prea cuvios a face bine mai
ales celor ce au îmbrățișat viata monahală și care au simtit acea fericită viată
din virsta copilăreasca. Astfel, judecind acestea cu un duh foarte Invățat și
cu o minte bogat inzestrată din știinta cea prea dumnezeească, ne-am obișnuit a
da și a trimite toate indoit. Adaogă și faptul cá dihotomia (să trec sub tăcere
trihotomia Stagiritului) nu a fost socotită vrednică de primire de către cei
din vechime. De aceea și noi, avind în minte porunca dumnezeescului Pavel, v-am
învrednicit pe voi de îndoită cinstire cu dragoste omenească și dumnezeească,
fiind indemnați de rugăciunile și bunele voastre moravuri. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Deci s-a
isprăvit și s-a săvirșit lucrarea, după cum noi cu dragoste de osteneală ne-am
propus, i precum Domnului i-a bineplăcut așa a și fost. Căci ne rușinăm a zice „Din
păgîna <i style="mso-bidi-font-style: normal;">eimarmene</i> este aceasta, din
trebuinta mai sus spusă", pentru ca fapta noastră să nu iasă din curtea
bisericii noastre în chip vădit împresurată de hotarele impietății care
desfrînează atît de mult independenta omului. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Deci cu
dragă inimă primiti cele date, pentru că „cel ce multumește va lua din
nou", după cum grăiește cuvIntul cel de obște și din calea adevărului nu
s-a rătăcit. Căci darul nu este mut, ci ca și cum ar da glas, multumește
binefăcătorului. Si celui ce este de fată i-o rostește mai răsunător decît o trimbită
tireniană și decît o boltă bizantină care repetă de șapte ori cele glăsuite; de
unde și darul primit în dar, deși e neinsemnat și trecător, omul cel înțelept
și bine priceput il laudă, socotindu-l drept cel mai bun. Dar spune cineva că vorbele
despre daruri trebuiesc să fie măsurate și foarte scurte. Si nimeni să nu-și
laude singur cele dăruite, a spus Lucian, căci acest lucru e de rușine și fără
de folos. Astfel este, o, preacuvioșilor. De aici cel mai întelept dintre toti
iudeii a glăsuit în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Pilde</i>: „Să te
laude pe tine aproapele, dar nu gura ta; străinul – nu buzele tale", caci
lauda altora e mai dulce declt auzirea de la sine, iar lauda de sine e pentru
unii fapta cea mai păgubitoare. Doar si cînd erau unii încununati la serbări se
obisnuia ca altii să vestească public pe învingători, înlăturînd vorbirea
despre sine, cea lipsită de dulceată, după cum mărturiseste prea Invătatul Plutarh.
Adaogă, dacă vrei, că orice dar scos la iveală pare greoiu, și că povara limbii
siciliene e foarte apăsătoare, deoarece este, parcă, înjosită din cauza
accesibilității lesnicioase; în schimb, acolo unde darul e închis în cămară,
după cum se cuvine unei fecioare, se bucura cu totul și iarăsi se bucură. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Iată
însă cá introducerea depăseste normele de expunere a unei precuvîntari; aduîndu-vă
din nou aminte, prea binecinstitorilor părinti, vom ajunge la sfirsitul începuturilor
noastre. lar colofon asezăm pururea pe prea iubita noastră maică, cinstirea luí
Dumnezeu, întru care, și pentru care, îmi pun fără cruțare duhulmeu. Indraznesc
a spune că amazoanele Mintuitorului, după pictori, se leagă una de alta cu
niste legături ale harului curat și prea iubit mai mult decit cu nodurile lui
Gordian. Ce Inseamnă pentru mine jocul prea meștesugit scos la iveală de
pictor? Darul primit la timp potrivit; răsplatiti dar peste dar, după cum v-ati
învătat. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dar întrebati
care e darul si care e cererea? Nu cer vesminte tesute cu fir de aur, nici
perle de India, nici pietre pretioase, o, bărbati neagonisitori; bunuri
vremelnice nu cer, de acestea má lepăd, căci aceasta este mincare fără de
folos, si o bogătie neobrăzată. Asadar de rugăciune mă îngrijesc, după o rugă mai
caldă către Dumnezeu însetăm ca cerbul și eu, și domnul și sotul meu, care la
suflet e la fel ca mine. Aceasta e rugămintea noastră, aceasta e cererea. Voi
urmează să dați, o, prea cinstiti mijlocitori între Dumnezeu și oameni, și să
dati la timp. „Oricui cere de la tine, să-i dai", a zis El, și la vremea
cuvenită, ca nu cumva să fim mintiti de rugăciuni, rugămu-ne. O, dacă am fi stăpini
pe rugăciunile noastre! Veniți de ridicati mâini de rugăciune către Proniatorul
cel atotvăzător pentru mîntuirea sufletelor noastre de greșalele noastre cele
de vole și cele fără de voie, ca slobozindu-ne de aici, unde e întunerec și
multime de rautăti, să fim vrednici de Impărătia cea cu chip de luminá și să
primim acele bunătăți negrăite pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a
auzit. Fiel Fie! Mijlocind prin rugăiunile voastre, de care depind ale noastre,
să trăiti voi, cei ce sînteti înzestrati de Dumnezeu cu har, și să vietuiti
prea bine după omul cel dinafară și cel dinlăuntru. Amin!”</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
(trad. din slavonă de V. Cândea, în <i>Rațiunea dominantă</i>, Dacia, 1979, pp. 70-77)</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<br /></div>
<br /></div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-53995622884482658552018-05-05T18:58:00.001+02:002018-05-05T18:58:33.504+02:00Scrierea călugărului Hrabr „Despre litere” (sec. X)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dintru-ntâi, deci, Slavonii nu avură cărți, ci prin semne și crestături
citeau și ghiceau, fiind păgâni. Și creștinându-se se nevoiau (a scrie) cu
litere latine și grecești cuvântul slavon, fără întocmire. Dar cum să se poată
scrie bine cu litere grecești: [urmează exemple de cuvinte]. Și așa fură mulți
ani. Dar după aceasta Dumnezeu cel iubitor de oameni, întocmind toate și
nelăsând neamul omenesc fără minte, ci pe toți conducându-i spre pricepere și
mântuire, milostivindu-se de neamul omenesc, le trimise lor pe Sfântul
Constantin Filosoful, numit Kiril, bărbat drept și iubitor de adevăr și le
făcul lor 38 de litere, astfel pe unele după rânduiala literelor grecești, iar
pe altele după vorba slavonească. [câteva detalii despre literele și fonetica
slavonească]<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dar unii spun: la ce bun sunt cărțile slavonești, căci pe acestea nu le-a
făcut Dumnezeu, nici îngerii, nici nu sunt de la început precum sunt cele evreiești
și latinești și elinești care sunt de la început și primite de Dumnezeu? Alții
sunt de părere că Dumnezeu ne-a făcut scrierea; și nu știu ce vorbesc sărmanii;
și că Dumnezeu a poruncit în trei limbi să fie cărțile, precum scrie în
Evanghelie și fu cartea scrisă în evreiește, latinește și grecește. Și slavonește
nu este acolo. Așa că de aceea cărțile slavonești nu sunt de la Dumnezeu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Către aceștia ce să grăiesc? Sau ce să spun la o astfel de nebunie? Anume,
să spunem despre cărțile sfinte cum învățăm: toate pe rând provin de la
Dumnezeu și nu din altă parte, căci n-a făcut Dumnezeu limba evreiască mai
înainte, nici pe cea latină, nici pe cea elenă, ci pe cea siriacă, în care și
Adam vorbi și de la Adam până la potop și de la potop, până ce Dumnezeu împărți
limbile în vremea clădirii turnului (lui Babel), dupăcum se scrie: amestecul
limbilor fiind. Și precum se amestecară limbile, așa și năravurile și
obiceiurile și așezămintele și legile și îndemânările la neamuri. Astfel măsurătoarea
pamantului Egiptenilor și Perșilor, Chaldeienilor Asirienilor citirea in stele,
vraja (proorocia), vrăjitoria (medicina), fermecătoria și toata iscusinta
omenească, Evreilor cărțile sfinte, în care e scris că D-zeu a facut cerul și
pamântul și toate câte (sunt) pe el și pe om și toate pe rând, precum se scrie
; Elinilor gramatica, retorica, filosofia. Dar mai înainte de aceasta nu aveau
scriere în limba lor, ci cu scriere feniciană scriau vorba lor. Si așa fură
mulți ani. lar Panamid, venind dupa aceea incepand de la alfa și vita,
descoperi Elinilor numai 16 litere. Si adăugă la ele Kadim litera 3 așa ca mulți
ani scriseră 19 litere. Și după aceasta Simonid, descoperind două litere, le
adaose, și Epiharie povestitorul trei litere descoperi. Și se adună 24. lar
dupa multi ani Dionis Grămăticul 6 diftongi descoperi. Si dupa aceasta și altii
5, iar altii 3 litere. Și așa multi, în multi ani, abia adunara 38 de litere.
După aceea iată că mulți ani trecând, se găsiră, după porunca lui Dumnezeu, 70
de bărbați, care traduseră din evreiește în limba grecească. Dar cărțile
slavonești și literele le alcatui singur Sf. Constantin numit Kiril și traduse
cărțile în puțini ani. lar cei mulți în multi ani făcură 6 litere și 70
traducerea. Si de aceea literele slave sunt mai sfinte și mai de cinste, căci
un bărbat sfânt le-a facut ; pe cele grecești însă, păgânii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dacă cumva cineva zice că nu le-a întocmit bine, fiindcă le corectează încă,
iată și la acestea răspuns : și pe cele grecești așișderea de multe ori le-au
corectat Achil și Sim și dupa aceasta multi alții, căci mai comod este să
prefaci în urmă, decât să faci dintru-ntâi. Căci dacă întrebi pe cărturariii
grecești, zicându-le : cine v-a făcut literele sau v-a tradus cărțile sau în ce
vreme, rari sunt dintre ei care știu aceasta. Dar dacă întrebi pe cărturarii
slavi, zicându-le : cine v-a făcut literele sau v-a tradus cărtile, aceasta o
știu toți și răspunzând spun : Sf. Constantin Filosoful, numit Kiril, acesta ne
făcu nouă literele și traduse cărțile și Metodie, fratele lui. Și dacă întrebi
că în ce vreme ? aceasta (o) știu și spun că în vremea țarului grecesc Mihail și
a lui Boris, cneazul Bulgarilor, și a lui Rastit cneazul Moravilor și a lui
Kotel, cneazul de la Blatno, în anii dela facerea lumii 6373. Dar sunt și alte
răspunsuri pe care le voi spune în alt loc, că acum nu este vreme. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Astfel, fraților, dat-a Dumnezeu pricepere Slavonilor. Slavă lui și cinste
și putere și închinăciune, acum și întotdeauna și în veacurile fără de sfârșit,
amin.” (trad. Ilie Bărbulescu cu ușoare modificări ortografice)<o:p></o:p></span></div>
<br /><br />
<br />
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-76097168433335867532017-10-14T11:30:00.001+02:002017-10-14T11:41:11.462+02:00„Filosofia nuanțelor” de Petre Țuțea. O interpretare [1]<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">Eseul lui 1969, „Filosofia Nuanțelor” (FN), ocupă un
loc central între scrierile filosofice ale lui Țuțea. O scriere de maturitate,
în care se intersectează toate coordonatele conștiinței teoretice a autorului
său, FN nu este atinsă de didacticismul care caracterizează proiecte
posterioare, precum Omul. Gândul filosofului se află aici condensat, poate mult
prea condensat și, evident, disimulat sau chiar autocenzurat într-o oarecare
măsură. Într-un spațiu scurt, cum e cel al unui articol de revistă, Țuțea a încercat
să se pronunțe asupra tutror subiectelor care îi stăteau pe suflet și pe care
nu le expusese decât oral până atunci. Așa se explică impresia de incoerența,
dezlânare pe care FN o poate lasa, nu numai la o primă lectură. Țuțea preferă
să spună dintr-o singură suflare ce gândește, în detrimentul argumentării. Ni
se prezintă produsul final al unui proces de cugetare întins pe cine știe câți
ani, fără a ni se dezvălui laboratorul acestei gândiri, drumul urmat de
reflecție. Nu e de mirare că rezultatul este un text destul de indigest, de
care cititorul hedonist se va îndeparta fără nici o reținere. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">Eseul lui Țuțea avansează pe trei coordonate, între
care trecerile tin mai mult de asocieri de idei, adică sunt mai mult
psihologice decât logice. FN are o parte de filosofie generală
(epistemologie-ontologie-axiologie), o parte teologală legată de prima parte și
o parte care este un veritabil manifest politic. Aceste trei părți tematice
sunt discontinue textual și ele nu ajung, după mine, la o unitate reală de
conținut. Aș spune că textul este sinoptic, atunci când l-am dori sintetic.
Cele trei momente ale FN, teologalul, filosoficul și politicul nu sunt înca
articulate sistematic, așa cum vor deveni mai târziu, când Țuțea va începe să
proiecteze tratatul lui de antropologie creștină. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">În gândirea lui Țuțea politicul, teologalul și
filosoficul s-au manifestat ca ispite, ca să folosesc un termen al lui
Vulcănescu. O asemenea ispită a predominat mereu și și le-a subordonat pe
celelalte, atunci când ele au fost actualizate. În tinerețe, gândirea lui Țuțea
este ispitită de politic; ispitei filosofice i se dă curs ocazional, în timp ce
ispita teologală este uneori de-a dreptul absentă (vorbesc aici de conștiința teoretică a lui Țuțea, nu
de viața lui interioară). La bătrânețe, ispita teologală devenise virtute,
dominând fără echivoc conștiința teoretică a lui Țuțea. Filosoficul rămâne ca
ispită, însa pus în minorat. În 1969, când Țuțea scrie FN, el este mai ales sub
ispita filosoficului, care domină. Politicul este și el prezent cu vigoare, în
timp ce teologalul este o adiere, un ison pe fundal, un reflex teoretic înca
timid al unei credințe religioase care se fortificase enorm în detenție.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">Tematica filosofică a lui Țuțea nu are însa puterea
unificatoare necesară; tematica politică e reticent în a se lăsa subordonată,
integrată filosofic, ridicată la idee șI păstrează o anumită autonomie în
cadrul întregului; la limită, ar putea fi expusă separat, fără a pierde ceva
prin aceasta. Filosofia nuanțelor este o justificare teoretică a creativității
artistice, științifice, tehnice, o incitare la aproprierea creativă în context
național a cuceririlor spiritului universal. Altfel spus, este o fundamentare
teoretică a posibilității evoluției culturii naționale. Manifestul politic
susține necesitatea progresului tehnologic al poporului român, în scopul
obținerii tehnicii militare care să permită României obținerea libertății fața
de puternicii lumii, capacitatea de a-și făuri propriul destin. </span><span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Fără această
libertate politică nu este posibil progresul spiritual care să-i permită
poporului român să joace rolul important in istoria lumii în care credea Țuțea.
Manifestul politic nu are legături de substanța cu filosofia propusă de Țuțea
în FN ; punctul de vedere general după care afirmarea spirituală a unui popor
depinde de gradul lui de libertate politică este compatibil cu orice teorie
filosofică generală despre posibilitatea cunoașterii, lume fenomenală și
absolut etc., cum este cea din FN. Din această cauză nu am să mă opresc deloc
asupra manifestului naționalist din FN, ci am să încerc în cele ce urmează doar
o interpretare a conținutului strict filosofic al eseului lui Țuțea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Prolog
epistemologic<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Problema centrală a
FN este una epistemologică: este oare lumea cognoscibilă? Putem sau nu avea
reprezentări adevărate ale lumii? Cogniţia, spune Țuțea, ne oferă o
reprezentare a lumii, însa una arbitrară care ne “depărtează neliniştitor de
substanţa lucrurilor”. Îndoiala privitor la adecvarea reprezentărilor noastre
la real este o constanta a vieţii spirituale a omului. Omul doreşte cunoaşterea
lumii pentru a putea lua lumea în posesie, “pentru a deveni stăpânul ei”
(knowledge is power). </span><span style="font-size: 12.0pt;">Privitor la
capacitatea umană de a a cunoaşte şi domina lumea, se pot formula mai multe
puncte de vedere:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;"> Filosofia determinării – natura
reprezentărilor noastre cognitive este determinată; suntem prinsi in jocul
cauzalităţii, pe care nu-l putem controla; categoriile sunt produsul
condiţionărilor exterioare<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;"> Filosofia indeterminării - categoriile, abstracţiile conceptuale,
izvorăsc capricios din propria noastră subiectivitate, fiind ipoteze formulate
asupra unui real inexplicabil, incognoscibil. Nu există nici o conexiune
necesară între real şi reprezentările noastre despre el.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;"> Filosofia haosului – reprezentările
noastre încearca să pună ordine în haos; există deci o inadecvare structurală
între real şi imaginea noastră despre el<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;"> Filosofia impasului – cunoaşterea
raţională a realului nu este posibilă, ea sfârşeşte mereu în fundături.
Alternativa este o “ştiinţă imediată”, “cunoaşterea extatică a lumii
sensibile”. O cunoaştere non-discursivă, mistică.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;"> Filosofia încremenirii – eleatism
(„căci a fi e totuna cu a gândi”), poziţie respinsă de viaţa însasi; arta, ca
expresie a sentimentului vieţii, fuge de ceea ce este înghetat şi se apropie de
haoticul naturii, de devenirea hraclitică, de “fluviul nesfârşit al vieţii”. </span><span style="font-size: 12.0pt;">Arta se învecineaza cu mistica în aceea că se
raportează la un real viu, care este totalitate şi fuge de imaginea lui
înghetata, abstractă, care este o generalitate. Libertatea nu are sediul în
ştiinţă, în cunoaşterea discursivă, ipotetico-deductivă, în demonstraţia
matematică, ci în artă şi în mistică, care fac exerciţiul altor facultăţi ale
spiritului uman decât raţiunea (“natură imbecilă”). </span><span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Ţuţea vizează o cunoaştere
pozitivă, ceva care depăşeşte via negationis, care transcende teologia
negativă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Filosofia
nuanţelor este răspunsul lui Ţuţea la
problema formulată anterior: “pot sau nu pot deveni stăpîn, lumea este aşa cum
o gîndesc eu, sau sînt condamnat să alerg steril peste ea, cu jocul meu de
ipoteze?”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Oamenii se împart,
sub aspectul atitudinii lor faţă de adevăr, în două categorii: dogmaticii şi
scepticii neliniştiţi, spune Ţuţea. Or, asta sugerează întregirea tipologiei cu
categoria scepticilor liniştiţi sau resemnaţi. Dogmaticul stie, are un sistem,
a găsit ceea ce căuta. </span><span style="font-size: 12.0pt;">Scepticul resemnat
nu ştie şi a abandonat speranţa de a parveni vreodată la cunaştere. Este un
contemplativ cu puţine resurse pentru acţiune. Scepticul neliniştit este în
condiţia itineranţei, forţat să gândească tot timpul în urmărirea unui „de
găsit” de care se apropie asimptotic. El este purtat de neliniştile conştiinţei
sale teoretice, întrucât el nu se poate instala nici în certitudinea pozitivă a
dogmaticului, nici în certitudinea negativă a scepticului resemnat. În timp ce
dogmaticul posedă comod un infim fragment al realului, în cunoaşterea căruia
conştiinţa lui teoretică se odihneşte satisfăcută, în timp ce scepticul
resemnat, abandonând cercetarea realului care-l transcende, se vede livrat lui
însusi ca singură sursă de certitudine, scepticul neliniştit este aspirat
dincolo de el de către vastitatea realului misterios care fuge de încercarile
lui, din ce în ce mai rafinate, de a-l lua în posesie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">Poziţia lui Ţuţea în legătură cu capacitatea
spiritului uman de a cunoaşte şi domina lumea este, deci, scepticismul
neliniştit, sau, cu o expresie mai adecvată, scepticismul creator. Este, poate,
momentul să introduc o distincţie care mi se pare că emerge din subtextul FN:
cea între cunoaşterea realului şi cunoaşterea lumii. Scepticismul creator este
atitudinea (în care aspectele teoretic şi practic sunt unite) lui Ţuţea faţă de
posibilitatea cunoaşterii lumii. Trebuie să privim cu scepticism teorile
ştiinţifice şi tabelele de categorii filosofice, dar asta nu trebuie să ne
împiedice de la a încerca perfectionarea lor sau elaborarea altora noi. În ce
priveşte cunoaşterea realului, Ţuţea nu este sceptic. Dar realul nu poate fi
cunoscut prin teorii ştiiţifice sau filosofice; ne apropiem mai mult de real
prin metaforă decât prin concept, prin artă decât prin ştiinţă. Într-un sens,
cunoaşterea lumii nu este cunoaştere a ce este real în lume, deşi năzuieşte
spre a fi. Adevărul lumii nu transpare în teoriile ştiinţifice şi în sistemele
filosofice, ci este accesibil în chip nemijlocit, non discursiv.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">Din perspectivă creştină – perspectivă care nu este
pre dezvoltată în FN ci, cum am mai spus, mai mult subînţeleasă – orice
raportare validă la lume trebuie să o tematizeze iconomic şi liturgic. Ţuţea nu
vorbeşte înca în FN despre revelaţie şi despre creştin (cu apogeul lui,
Sfântul) ca al patrulea tip uman posibil, alături de dogmatic, sceptic resemnat
şi sceptic neliniştit. </span><span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Sfântul este cel pentru care căutarea a încetat, care
a realizat deja adevărul care i-a fost revelat. Dintre toate aceste poziţii,
numai scepticismul creator este compatibil cu filosofia, restul eşuând în cel
mai bun caz în întelepciune.
Scepticismul creator combină năzuinţa continuă spre cunoaştere cu exerciţiul
critic continuu al raţiunii. Scepticismul creator îmbina spiritul critic cu
libertatea de acţiune. Este vorba despre o poziţie în care nesaţul epistemic şi
avântul practic sunt temperate permanent de critica raţională.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Gust, cunoaştere,
trăire<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Dacă filosofia
nuanţelor este determinată epistemologic drept scepticism creator, care este
specificul ei? Dacă raţiunea nu poate fi valorizată decât critic, ea neputând
oferi nici un fel de cunoaştere (Kant), dacă categoriile intelectului sunt
simple ipoteze aşternute aleator peste lume, conducând adesea la un dogmatism
steril, pe ce se mai poate conta? Ţuţea propune un răspuns inedit: gustul. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Gustul – cu
treptele lui: bunul simţ, tactul, geniul şi cu opusul său: stupizenia
spirituală (a lui homo stultus) – este facultatea care permite prin excelenţă
cunoaşterea valorilor. </span><span style="font-size: 12.0pt;">Cultivarea lui,
contactul cu obiectele purtătoare de valori, asigură în timp obiectivitatea
lui. Ţuţea valorizează gustul pentru că el este un discernământ care ne poate
orienta spre valori într-un mod pre-reflexiv, adică non-discursiv. “Iraţional,
spontan”, iată adjectivele folosite de Ţuţea în legătură cu gustul. Gustul,
nesigur şi rătăcit la început, poate dobândi siguranţă prin exerciţiu
individual, dar mai ales colectiv. Gustul se formează şi se exercită în
planurile etico-social şi estetic. Importanţa epistemologică deosebită a
gustului provine, conform unei fraze a lui Rousseau citată de Ţutea după
dictionarul lui Beschelle, din aceea că “el judecă obiectele asupra cărora
raţiunea n-are priză”, inclusiv realul, peste care raţiunea se plimbă steril.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">Poate însă gustul să ajungă la adevăr? Siguranţa la
care ajunge prin educaţie, este ea în acelaşi timp certitudine epistemică,
adică acea atitudine afectivă care însoteste cunoaşterea? Ţuţea nu lasă
neocolită problema epistemologică a raportului dintre gust şi adevăr. După el
gustul poate identifica adevărul, dacă suntem dispuşi să îl identificăm cu un
fel de intuiţie pură care ajunge direct la legităţi, asemenea nous-ului la
vechii greci şi mai ales la Aristotel. Însa el nu ridică modul în care este
afectat la cunoaştere, întrucât nu poate exprima această afectare fără a
recurge la serviciile raţiunii şi la predicaţie. Adevărul dat pre-raţional în
gust (ca intuiţie a valorilor) se pierde în încercarea de a fi formulat
raţional. Aşadar, gustul nu procură cunoaştere, ci ne lasă în regiunea trăirii.
El întelege, dar fără a cunoaşte; el îsi întelege obiectul din interior, în
timp ce raţiunea rămâne în exteriorul acestuia, iar interioritatea nu poate fi
formulată în termenii exteriorităţii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;"> Gustul permite
prin urmare identificarea adevărului, binelui, frumosului şi realizarea lor
într-un plan de imanenţă, trăirea lor. Ţuţea vorbeşte despre plăcerea de a trăi
înauntrul lucrurilor şi despre bucuria trăirii nuanţelor. Exerciţiul gustului
conduce către “contopirea termenilor: certitudine, credinţă, evidenţă şi
adevăr”. Aşadar: nu cunoaştere, ci trăire; nu conceptualizare, ci aprehensiune
iraţională. În dosul acestei atitudini “trăiriste” trebuie văzută influenţa lui
Nae Ionescu. Pentru acesta “concret” înseamna “trăit”. O vacă e ceva abstract
pentru un orăşean şi ceva concret pentru ţăran, în timp ce tramvaiul este ceva
concret pentru orăşean, dar ceva cum nu se poate mai abstract pentru ţăran. Astfel,
ca să mă întorc la Ţuţea, valorile devin ceva concret numai prin exerciţiul
gustului. Altfel spus, numai cultivarea gustului poate aduce valorile în viaţa
omului şi numai având un gust format poare omul să se împartaseasca din bine,
adevăr şi frumos.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Gustul şi nuanţele<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">Este timpul să mă
opresc asupra problemei nodale pe care o pune textul lui Ţuţea: care este
legătura dintre gust şi nuanţe şi cum trebuie ea înteleasa în contextul
scepticismului creator?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">„Nuanța” este un cuvânt care vine din latină, printr-un
intermediar francez. Etimonul francez este „nuance”, care provine din lat.
„nubes” (nor, ceața, obscuritate, dar și multitudine) prin adjectivul „nué”
(ceea ce își schimbă culoarea în degradeu), care a dat verbul „nuer”, cu sensul
de a asorta, a potrivi nuanțele astfle încât trecerea de la una la alta să nu
se facă brutal (cf. Robert historique). În ciuda acestui fapt, Țuțea derivă
„nuanța” din „muance”, care se găsește la Montaigne. Într-adevăr, cuvântul
apare la Montaigne și nu numai la el, însa numai la figurat înseamna „nuanța”.
În realitate, „muance” vine din latinescul „muto” prin „muer”, care semnifică
schimbarea de voce a băieților la pubertate (Littré). De aici a trecut în
muzică, unde desemna schimbarea unei note în alta, atunci când ea depășește
registrul mediu al vocii. Prin contagiune, și probabil și datorită proximității
fonetice, termenul a ajuns să conoteze în pictură nuanțele. „Muance” conotează
pe „nuance”, dar „nuance” nu provine etimologic din „nuance”. Etimologia dată
de Țuțea provine din dictionarul lui Bescherelle, unde citim: „NUANCE, s.f. (du
lat. muto, je change; on a longtemps dit muance, qui se trouve encore dans
Montaigne et dans les autres écrivains de son siècle). Chacun des degrés
différents par lesquels peut passer une couleur, en conservant le nomme qui la
distingue des autres” (<i>Dictionnaire national ou Dictionnaire universel de la
langue française</i>, tome II, 665-666). Etimologia lui Bescherelle, preluată de
Țuțea, este incorectă însa, tocmai pentru aceasta, este semnificativă
filosofic. Grație acestei etimologii, Țuțea poate gândi nuanța nu ca pe ceva
static, făcut dinainte, precum o idee platonică, ci ca pe ceva dinamic,
procesual, prin care categoriile rigide ale spiritului se adecvează fluxului
heraclitic care este lumea. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">În acest sens, nuanța este caracterizată de Țuțea prin
câteva „aspecte teoretice”. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">Sub alineatul „nota dominant cromatică a nuanțelor”
filosoful determină nuanțele ca elemente ale unei concepții „realiste”, care
„leagă subiectul de obiect, atât în actele de cunoaștere cât și în cele
estetice”. Realismul lui Țuțea (numit astfel destul de impropriu) este de fapt
un răspuns la scepticism. Nuanța, citează Țuțea din Bescherelle, „este una și
aceeași pentru pentru ochii spiritului cât și pentru ochii corpului”. În
nuanța, prin urmare, aspectele obiectiv și subiectiv coincid; problema
garantării existenței lumii obiective pornind de la reprezentările subiective
nu se mai pune. În acest fel, natura („materialitatea”) poate fi gândită ca
„joc de nuanțe”, ca alcătuire dinamică fața de care spiritul nu este spectator,
nici actant transcendental. Aprehensiunea unei nuanțe este aprehensiunea
nemijlocită a ceva real, iar crearea unei nuanțe, nuanțarea, este ea însași
ceva real, parte a fluxului procesual care este lumea. Acest fel de a gândi
natura evită subiectivismul (idealismul subiectiv) și nihilismul (ontologic și
axiologic): „ne scoate din sfera subiectivului şi a nimicului”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">Valorizarea ontologică a naturii este exprimată prin
„principiul actualității heraclitice”. Viziunea heraclitică a actualității, ca
flux procesual guvernat de legi ale armoniei, explică necesitatea apariției
nuanțelor, ca momente ale acestui proces. În același timp, lumea heraclitică ar
purta în ea o referința la o altă lume, cea a legităților sau a esențelor.
Schimbarea trimite la neschimbare, multiplicitatea la unitate. Nu este aici
vorba atât de o formă de platonism pe care și-o asumă Țutea, cât de o formă de
palamism: „în această lume a aparențelor, spune Țuțea, ... energiile descoperite
te scapă de la pieire”. Nemurirea se obține prin participarea la energiile
necreate ale lui Dumnezeu, active în „jocul de aparențe”, în „jocul de nuanțe”
care este lumea. A gândi absolutul ca devenire universală este eronat, dar a-l
căuta fără devenirea universală este de asemenea eronat. Actualitatea
heraclitică nu este aparența în sens de iluzie care ar trimite cel mult la un
spirit care se amăgește pe sine, și deci în sens de tot ce poate fi mai străin
de real, ci în ea găsim activ Absolutul prin energiile sale. Dacă lumea
fenomenală, procesuală nu este realul, există totuși real în această lume. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">Gustul, care „merge de la materialitatea fiziologică
pînă-n zona ideală a valorilor spirituale” este legat în mod natural de nuanța,
care exprimă aceeași unitate a materialului cu spiritualul. Gustul trece de la
obiect la valoare datorită nuanțelor, prin care ceea ce este spiritual
informează ceea ce este material. A nuanța înseamna, în această optică, tocmai
a valoriza, a scoate la iveală valoarea, esența, „forma simplă, ireductibilă” a
cărei expresie este nuanța. În contextul scepticismului creator, nuanțarea
înseamna cernerea continuă a reziduului epistemologic, a deșeului ontologic,
dis-cernerea valorii; scepticismul creator este miscarea prin care năzuința
cunoașterii lumii este suprimată și conservată (aufgehoben) în râvna pentru
cunoașterea realului. Este o mișcare prin care se trece, în sensul lui Blaga,
de la luciferic la paradiziac. Gustul revelează prin nuanțare realul, care
devine în trăire ceva concret, personal.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">*<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 12.0pt;">Interpretarea mea la FN se oprește aici. Am încercat
să arat care este specificul filosofic al poziției lui Țuțea din FN. Diverse
alte lecturi sunt posibile, fiecare cu mai multă sau mai puțină susținere
textuală. Alexandru Popescu a propus cea mai elaborată lectură de până acum, în
cartea sa aclamată <i>Petre Țuțea between Sacrifice and Suicide</i>. Păstrez rezerve
foarte mari privitor la adecvarea interpretării sale. Printr-o hermeneutică
migăloasă, textului i se infuzează un subtext teologic cu mult mai vast decât
litera lui îndreptațește. Părerea mea este că FN dezvoltă o problematică
filosofică; este un text în care Țuțea filosofează religios, dar în care el
înca nu gândește teologal. Faptul că punctul de vedere al FN este cel a
scepticismului creator este, în opinia mea, un argument care probează intenția
predominant filosofică a acestui eseu. <o:p></o:p></span><br />
<span style="font-size: 12.0pt;"><br /></span>
<span style="font-size: 12.0pt;">[1] Text publicat în 2010 pe un site dedicat lui Țuțea care nu mai există în prezent.</span></div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-2579648474070876052017-09-04T15:36:00.003+02:002017-09-04T15:36:40.712+02:00Despre „noimă”<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
[articol scris inițial pentru un dicționar]<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">(gr. noema > ngr.
noima> rom. noimă)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">În greaca veche termenul
însemna mai întâi 1. ceea ce este perceput, percepţie, gândire; 2. gând, scop,
idee, plan; 3. în filosofie, gând, concept opus senzaţiei precum şi gândire
discursivă (dianoetică); 4. gândire exprimată în formă literară. În al doilea
rând însemna intelectul sau mintea, gândirea, într-un sens mai concret decât
noos. În neogreacă termenul a păstrat sensul de minte şi pe cel de concepţie,
însă a evoluat şi într-o direcţie mai concretă, ajungând să însemne ocazional
semn, chiar gest. Acest sens concret a trecut în meglenoromână, unde noimă
înseamnă semnal. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">În româneşte termenul are,
potrivit dicţionarelor, trei sensuri. În primul sens se acoperă parţial cu
rost, ca înţeles, sens, tâlc. În al doilea sens, noimă înseamnă menire, ţel,
scop, motiv, cauză. În sfârşit, termenul poate sta pentru un simbol, un semn
convenţional. Pe linia primului sens s-au obţinut expresii precum "fără
noimă" (lipsit de sens, absurd,
iraţional, prosteşte) sau "a nu avea noimă" (a fi absurd, fără sens).
Limba populară a preluat cuvântul mai cu seamă în acest sens. "Noimă"
îşi conservă însă şi sensul de minte, de putere pătrundere, de înţelegere.
Macarie Ieromonahul îl laudă "pre theologul Grigorie, pre cel înalt întru ştiinţe
și întru înţelepciune, pre cel adânc în noimă şi smeritu cugetator în ispravi
şi în lucrare" (prefaţă la <i>Irmologhion</i>, 1823). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Conform lui Şăineanu (<i>Dicţionar</i>,
p. xxix), termenul a intrat în limbă înainte de perioada fanariotă. Nu cu mult
înainte, însă, întrucât pe la 1691 el nu era bine împământenit, aşa cum
demonstrează folosirea pluralului grecesc la fraţii Greceanu: "la cele mai
adânci filosofeşti şi bogosloveşti <i>noimata</i> ce s-au aflat, pre dumnealui
(stolnicul Cantacuzino) ca pre un epistimon şi ştiutor l-am avut lumină şi
dezlegare întru toate" (prefaţa la traducerea <i>Mărgăritarelor</i> lui
Ioan Hrisostomul). Cantemir îl utilizează în aceeaşi vreme şi în acelaşi sens,
însă cu mai multă naturaleţe: "iar acum, pentru a face mai chiară arătarea
a pricinii dintâi, precum pentru alţii voroavă am face, în faţa a triia, pre
scurt şi cât numai noima să să întăleagă, iarăşi a le pomeni ne vom nevoi"
(<i>Istoria ieroglifică</i>).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">În limba cultă termenul s-a
specializat treptat, astfel încât putem vorbi la începutul secolului al 19-lea
despre două sensuri oarecum tehnice al lui, unul filologic şi unul juridic. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Traducătorii acestei vremi
nu mai sunt simpli tălmăcitori, ci devin hermeneuţi şi filologi. Scopul lor nu
mai este transpunerea textului, ci transmiterea noimei lui. Pentru ei
elementele care determină un text sunt cuvântul, sintaxa şi noima. Ca să se
înţeleagă noima, trebuie mai întâi să se înţeleagă cuvintele şi sintaxa textului.
O bună traducere trebuie să fie fidelă atât cuvintelor, cât şi noimei textului
original, înţelesului lui. Conştiinţa aceasta filologică este exprimată în mai
multe rânduri: "din neştiinţa temeiului limbii româneşti şi slavoneşti au
tipărit acele filăzi cu multe şi mari greşale, încât nu numai cuvintele, ci şi
noima cu totul în multe locuri este greşită" (Gavriil mitropolitul,
prefaţă la <i>Carte de rugăciune</i>, 1809); "îndreptându-să orice
syntaxis, orice noimă dupre firea limbii Româneşti" (Ignatie şi Gherontie,
prefaţă la <i>Vieţile sfinţilor</i>, 1809); "dacă nu înţeleg vreun cuvânt
..., sau vreo noimă, sau vreun syndaxis, îndată să îngreoiază, îndată i se
uraşte a citi, a iscodi, a cerca, a întreba, lui Dumnezeu a să ruga ca să-i
lumineze mintea, ca să le descopere noima" (Veniamin Costachi, prefaţă la <i>Chyriacodromion</i>,
1811). Dacă este important ca textele religioase să fie traduse adecvat, nu mai
puţin importantă este corectitudinea traducerilor pravilelor. Andronachi Donici
exprima astfel această convingere pe la 1814: "eu socotesc, că un cuvânt
de prisos sau nepotrivit la tâlcuire, sau un cuvânt de îndoeală, sau noimă
neînţeleasă precum să cade, şi acoperită cu podoaba cuvintelor, poate să aducă
prihană pravilelor" (predoslovie la <i>Adunare cuprinzătoare în scurt din
cărţile înpărăteştilor pravile</i>).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">În textele juridice termenul
ajunge să însemne nu înţeles al unui text, ci normă, conţinut al unei legi, la
limită spirit al acesteia. Se vorbeşte astfel despre "noima împărătescului
hatişerif"; sultanul îi cere lui vodă Ipsilanti "să publicueşti noima
acestii arătătoare intru dreptate a împărăţii mele"; porunca impărătească
conţine o "lăudată noimă" (<i>Condica de hrisoave a lui Ipsilanti
vodă</i>, 1802). Altundeva citim că, pentru a evita ca pedepsirea vinovatului
să afecteze şi nevinovaţi, "confişcaţia moşiilor au lipsit de tot, şi s-au
dat voea curţilor judecătoreşti a schimba noima pedepsii, având milă asupra
nevinovatei familii a vinovatului" (prefaţă la <i>Carte de pravilă</i>,
1807). Noima nu mai este aici conţinutul
normei juridice, ci al sancţiunii prevăzute pentru încălcarea ei. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Potrivit lui Şăineanu,
filosoful este pentru popor "înţăleptul care caută noima lucrurilor şi a
vieţii omeneşti". Dacă traducătorul sau juristul se interesează de noimele
textelor, respectiv ale legilor, filosoful caută noima lumii înseşi: sensul,
într-un înţeles mai vast, contemplativ. Filosoful este un firoscos, din fire
scos, nu numai în sensul că el apare ca oarecum anormal, nebun, omului din
popor; filosoful iese din lume, întrucât numai aşa poate ajunge, pe cale
contemplativă, la noima ei. Ideea este frumos redată la Veniamin Costachi:
"Pre depărtarea de lumeştile turburări, nu numai următorii Dumnezeieştii
descoperiri, ci şi însuş cei ce ciarcă canoaele ceale dreapte ale fyrii omeneşti,
o au urmat, măcar şi neştiind ei pe Ziditoriul fyrii, carele dupre cerescul
călătoriu Pavel Apostolul, din dreapta priviri a fyrii să cunoaşte ... Iar
aceştea, măcar necunoscând pre Ziditoriul prin privirea zidirilor lui, au
cunoscut, pre viiaţa cea liniştită şi neprimejduitoare, şi afară de turburări,
ca pre o mai folosiroare decât toate bunătăţile ceale ce-s în turburări, şi
decât isprăvile ceale de obşte folositoare ... Că mintea pururea în turburările
omeneşti îndeletnicindu-să, şi în înţeleagerile lumii ceale cu amăgiei
încurcătoare învârtindu-să, anevoe va putea ceva drept a judeca, ca una ce
pururea cu infeliuritele inţelegeri să amăgeaşte ... Şi aceastea cu adevărat
mai nainte vremea le-au arătat, şi de la cei ce Dumnezeeşte au voit a vieţui,
şi dela cei ce fyreşte au filosofit în viiaţă, că afară de turburări toată
noima cea mai dreaptă să adună" (prefaţă la <i>Adoleshia Philotheos adecă
Îndeletnicire iubitoare de Dumnezeu</i>, 1815).<o:p></o:p></span></div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-4276420090330205442017-02-23T12:46:00.003+01:002017-02-23T12:46:52.430+01:00Cinci puncte ale metodei<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 12.0pt; margin-left: 21.3pt; margin-right: 21.25pt; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;"><b>Cinci puncte ale metodei concret-istorice de
cercetare a oricărui obiect material sau ideal</b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-bottom: 12.0pt; margin-left: 21.3pt; margin-right: 21.25pt; margin-top: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">1.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.75pt; padding: 0cm;">Orice obiect material sau ideal va fi v</span><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">ăzut î<span style="letter-spacing: -.75pt;">n legatur</span>ă <span style="letter-spacing: -.75pt;">cu celelalte</span>, pe cât posibil cu toate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; margin-bottom: 4.0pt; margin-left: 21.3pt; margin-right: 21.25pt; margin-top: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">2.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">Orice obiect material sau ideal va fi văzut în mişcare şi mai ales
automişcare spaţio-temporală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; margin-bottom: 4.0pt; margin-left: 21.3pt; margin-right: 21.25pt; margin-top: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">3.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">În definiţia oricărui obiect material sau ideal, va intra punctul de vedere<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; margin-bottom: 4.0pt; margin-left: 21.3pt; margin-right: 21.25pt; margin-top: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">4.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">Nu există conjuncţii, nu există nici disjuncţii, există doar ierarhii
schimbătoare spaţio-temporal.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="background: white; margin-bottom: 4.0pt; margin-left: 21.3pt; margin-right: 21.25pt; margin-top: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">5.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">În definiţia oricărui obiect material sau ideal, va intra practica
omenească.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="background: white; margin-bottom: 4.0pt; margin-left: 21.3pt; margin-right: 21.25pt; margin-top: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 0cm;">
<span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-bottom: 4.0pt; margin-left: 21.3pt; margin-right: 21.25pt; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;">Notă. Fiecare din cele cinci puncte reprezintă o stare ideală, o parte
din cele cinci puncte importante reprezintă o stare particulară, reală
fiind numai simultaneitatea lor, simultaneitate simultană cu succesiunea lor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-bottom: 4.0pt; margin-left: 21.3pt; margin-right: 21.25pt; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-size: 12pt; padding: 0cm;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-bottom: 4.0pt; margin-left: 21.3pt; margin-right: 21.25pt; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt;">Nota bene. Cele cinci puncte nu sunt </span><span style="font-size: 12pt; letter-spacing: -0.75pt;">date
</span><span style="font-size: 12pt;">pentru a fi înţelese.</span></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<br /><div id="ftn13">
</div>
</div>
<div style="text-align: center;">
*</div>
<div style="text-align: justify;">
Această versiune a „punctelor metodei” este datorată lui Meluș Negrescu, care afirmă că <span lang="RO" style="border: 1pt none windowtext; font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt; padding: 0cm; text-align: left;">„</span><span lang="RO" style="background: white; font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt; text-align: left;">textul
cu cele 5 puncte îl am - până la ultima virgulă, direct de la Cezar”<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/Mititelu/Metoda%20la%20Mititelu%20-%20scurt.docx#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-size: 12pt;">[1]</span></span></span></a>.</span></div>
<div>
<!--[if !supportFootnotes]-->
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<div id="ftn1">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/Mititelu/Metoda%20la%20Mititelu%20-%20scurt.docx#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></a><span lang="RO"> http://mel-lucruritrecutesubtacere.blogspot.fr/<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-45773695143759103832017-02-23T12:12:00.001+01:002017-02-23T13:28:53.170+01:00Șase puncte<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
6 PUNCTE DE VEDERE DIN CARE SE ATACĂ ORlCE TEXT GRĂIT SAU SCRIS<br />
<br />
1.<span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Gramatical<br />
2.<span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Logic<br />
3.<span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Stilistic<br />
4.<span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Psihanalitic<br />
5.<span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Statistic<br />
6.<span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Istoriologic (nu istoriografic)<br />
<br />
Nota: cele de mai sus sunt valabile numai în lumea filosofică a filosofiei lumești (care e un bun al străzii și al familiei)<br />
<br />
Nota bene: abordarea se va face în simultaneitatea simultaneității cu succesiunea celor 6 puncte de vedere.<br />
<div>
<br /></div>
<div>
*</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Textul de mai sus, datorat unui cezarist, este confecționat în așa fel încât să semene cu <a href="http://romanianphilosophy.blogspot.fr/2017/02/cinci-puncte-ale-metodei.html">„cele cinci puncte ale metodei concret-istorice”</a>, pornind de la următorul citat:</div>
<div>
<br /></div>
<div>
„În lumea filozofică a filozofiei lumești cea mai normală cale este să ataci orice text grăit sau scris SIMULTAN din 6 puncte de vedere: gramatical, logic, stilistic, psihanalitic, statistic și istoriologic (nu istoriografic)” (C.M., 1998)</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-41700410069885953332017-02-21T15:03:00.000+01:002017-02-21T17:57:50.206+01:00Patru enunțuri<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Cezar Mititelu a fost
interesat de logica tradițională, în speță de silogistică, ale cărei fundamente le
cunoștea bine [1]. Dar era și mai interesat de „logica dialectică”, subiect la
modă în epocă. De altfel, el gândea raportul dintre logica „formală” și
logica dialectică în spiritul marxism-leninsmului, sprijinindu-se, între
altele, pe textele lui Lenin [2]. Din perioada de până în 1978, cel mai probabil din anii 1973-1975, datează o
încercare de „reducere” a figurilor silogistice la câteva „judecăți”,
„aplicabile oricărui fenomen sau obiect”, pe care le reproduc mai
jos după o notă informativă din 1978, semnată de „Lucian”. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">1. Ceea ce este și este → este<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">2. Ceea ce este și nu este → nu este <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">3. Ceea ce nu este și nu este → este<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">4. Ceea ce nu este și este → este<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Comentarii<o:p></o:p></span></b></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> </span></b><span style="font-size: 13.5pt;"> </span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Cele patru enunțuri
ar trebui să corespundă, potrivit lui L, celor patru figuri silogistice, în
felul următor :<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<table border="1" cellpadding="0" cellspacing="0" class="MsoTableGrid" style="border-collapse: collapse; border: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-padding-alt: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-yfti-tbllook: 1184;">
<tbody>
<tr>
<td style="border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 47.95pt;" valign="top" width="64"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Fig. 1<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-left: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 184.25pt;" valign="top" width="246"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">(PM & MS)
→ SP<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-left: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 228.4pt;" valign="top" width="305"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Ceea ce este și
este → este</span><o:p></o:p></div>
</td>
</tr>
<tr>
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 47.95pt;" valign="top" width="64"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Fig. 2<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 184.25pt;" valign="top" width="246"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">(PM & SM) → SP<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 228.4pt;" valign="top" width="305"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Ceea ce este și nu
este → nu este</span><o:p></o:p></div>
</td>
</tr>
<tr>
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 47.95pt;" valign="top" width="64"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Fig. 3<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 184.25pt;" valign="top" width="246"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">(MP & MS) →
SP<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 228.4pt;" valign="top" width="305"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Ceea ce nu este și
nu este → este <o:p></o:p></span></div>
</td>
</tr>
<tr>
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 47.95pt;" valign="top" width="64"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Fig. 4<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 184.25pt;" valign="top" width="246"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">(MP & SM) → SP<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 228.4pt;" valign="top" width="305"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Ceea ce nu este și
este → este</span><o:p></o:p></div>
</td>
</tr>
</tbody></table>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Nu există nicio interpretare care să confere sens, în marginile logicii, acestor corelații.</span><br />
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"><br /></span>
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Mai există, însă, și
varianta de a ignora orice corespondență specifică cu silogistica [3]. </span><span style="font-size: 13.5pt;">Dacă se interpretează „este” și „nu este”
ca adevăr și fals [3], atunci enunțurile 1 – 4 descriu un tabel de adevăr :</span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div align="center">
<table border="1" cellpadding="0" cellspacing="0" class="MsoTableGrid" style="border-collapse: collapse; border: none; margin-left: 125.9pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-padding-alt: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-yfti-tbllook: 1184;">
<tbody>
<tr>
<td style="border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 27.6pt;" valign="top" width="37"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
</td>
<td style="border-left: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 22.0pt;" valign="top" width="29"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">1<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-left: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 21.3pt;" valign="top" width="28"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">0<o:p></o:p></span></div>
</td>
</tr>
<tr>
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 27.6pt;" valign="top" width="37"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">1<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 22.0pt;" valign="top" width="29"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">1<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 21.3pt;" valign="top" width="28"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">0<o:p></o:p></span></div>
</td>
</tr>
<tr>
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 27.6pt;" valign="top" width="37"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">0<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 22.0pt;" valign="top" width="29"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">1<o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 21.3pt;" valign="top" width="28"><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">1<o:p></o:p></span></div>
</td>
</tr>
</tbody></table>
</div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-size: 13.5pt;">Dintre func</span><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">țiile de adevăr care
iau valoarea 0 pentru o singură combinație de valori de adevăr ale
argumentelor, cea mai importantă este implicația. </span><span style="font-size: 13.5pt;">Nu doar implicația,
ci și consecința semantică „ascultă” de legile încodate în acest tabel.</span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Din acest punct de
vedere enunțurile cezariste sunt corecte, însă legătura lor cu silogistica este
îndepărtată și, mai ales, este imposibil de pus în relație fiecare enunț cu o
figură silogistică. Studiind silogistica, adică teoria validității inferențelor
de un anumit tip, Cezar a ajuns la noțiunea generală de consecință semantică, a
descoperit că un silogism este valid dacă și numai dacă concluzia este o
consecință semantică a premiselor. Faptul că Mititelu spune „este” în loc de
„adevăr” sugerează că el avea în vedere această noțiune semantică.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">[1] Poseda mai multe manuale de logică, din mai multe perioade istorice, precum și extrase din diverse cărți, pe care le studiase cu seriozitate.</span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-size: 13.5pt;">[2] În special „Încă odată despre situația actuală, sindicate și erorile tovarăsilor Troțki și Buharin”</span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-size: 13.5pt;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-size: 13.5pt;">[3] V.H. numește enunțurile „enunțuri fundamentale cu privire la adevăr” și nu le raportează la silogistică.</span></div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-43562245850160831952017-02-20T22:46:00.000+01:002017-02-21T00:17:04.969+01:00Conurile<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaPzHgXIzHDWQUEJoIWkejz5QB9z8VAHnL_AHyogkpXDjskY0WupqdRfI5lf3E6sxQ1AgFVjIbE87FM0bMMZwUOPnnMUC1xJ0tk5DxJjY7psZp7Iq0HKhqEzxrSiAVGUZ2PxZa_4DQA2I/s1600/Conurile.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="264" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaPzHgXIzHDWQUEJoIWkejz5QB9z8VAHnL_AHyogkpXDjskY0WupqdRfI5lf3E6sxQ1AgFVjIbE87FM0bMMZwUOPnnMUC1xJ0tk5DxJjY7psZp7Iq0HKhqEzxrSiAVGUZ2PxZa_4DQA2I/s640/Conurile.png" width="640" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Cezar Mititelu utiliza două conuri care se intersectează, fiecare având vârful în centrul bazei celuilalt, pentrua a ilustra procesul dialectic, trecerea contrariilor unul în altul și unitatea lor. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Conurile pot fi înțelese ca și conuri de lumină. Astfel, în desenul de mai sus, revoluția din octombrie se află în conul de lumină viitor al emergenței proletariatului în sânul societății burgheze (conul alb), ca și dispariția burgheziei. Revoluția din Octombrie corespunde dispariției burgheziei, revoluția din 1789 aflându-se în conul de lumină trecut al acestui eveniment (conul gri). Revoluția din 1848, unde (potrivit interpretării cezariste) burghezia și proletariatul au importanță egală, prima clasă socială fiind în declin iar cea de-a doua în ascensiune, se află atât în conul de lumină viitor al emergenței proletariatului, cât și în cel trecut al dispariției burgheziei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Într-o manieră intuitivă, figura arată cum o configurație socio-istorică în care burghezia este la apogeu iar proletariatul n-are practic nicio importanță trece, în timp, în configurația socio-istorică contrară, în care proletariatul este la apogeu, iar burghezia și-a pierdut orice importanță. Apogeul burgheziei conține în sine germenele dezvoltării proletariatului, iar procesul de emancipare a proletariatului este tocmai procesul de descompunere a burgheziei. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-34664990142917126002017-02-19T21:02:00.001+01:002017-02-20T19:01:41.341+01:00Lista de titluri muzicale a lui Cezar Mititelu<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div style="text-align: center;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">(Lista de titluri muzicale n-a fost niciodată definitivată de Cezar Mititelu. Spre deosebire de cea de cărți, lista muzicală era deschisă. Se păstrează mai multe versiuni ale acesteia. Mai jos, o versiune din jurul anului 1981)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">I. ITALIA - MUSICA CANTABILIS</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Luigi Bocherini (1743-1805) </i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">1. Menuet</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Niccolo Paganini (1782-1840)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">2. Concert nr. 1 pentru vioara si orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">3." 2 "</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">4. 24 de capricii pentru vioara solo </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Ruggiero Leoncavallo (1858-1919)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">5. Aria lui Arlechino "0 Colombina" ("Paiate") </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Pietro Mascagni (1863-1945)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">6. "Intermezzo" - ("Cavaleria rusticana") </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Gioacchino Antonio Rossini (1792-1868)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">7. Aria lui Don Basilio ("Barbierul din Sevilla")-"La calunia e un venticello" </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Giuseppe Verdi (1813-1901)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">8. Preludiul orchestral (act 1 si 3 - "La Traviata") </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Giaccomo Puccini (1848-1924)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">9. Corul mut ("Madame Butterfly")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">II. GERMANIA - MUSICA METAPHYSICA</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Carl Maria von Weber (1776-1791)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">10. "Invitatie la vals"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">11. Uvertura ("Freischutz")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">12. " ("Oberon")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">13. " ("Euryanthe")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">14. Repetitia de concert ("Am aflat 0 veste mare ... ")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Ludwig van Beethoven (1770-1827) </i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">15. Simfonia nr. 3 ("Eroica")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">16. 5 ("Destinului")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">17. " 6 ("Pastorala")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">18. " 7 ("Apoteoza dansului ")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">19. " 9 ("Oda bucuriei")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">20. Sonata nr. 5 pt. vioara si pian ("Primaverii")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">21. Romanțele nr. 1si 2 pt. vioara si pian</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">22. Sonata pt. pian ("Lunii")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">23. " ("Patetica")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">24. " ("Appassionata")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">25. " nr. 32, op.53 "Waldstein" ("Aurora")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">26. Concertul nr. 5 pt. pian si orchestra "Imperialul"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">27. Trio-ul "Arhiducele"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">28. Cvartetele "Razumovski"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">29. Uvertura ("Coriolan")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">30. " ("Egmont")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">31. " ("Leonora") 3 nr.3</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">32. Sonata "Kreutzer" pt. pian si v ioa ra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Franz Schubert (1797-1828)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">33. Simfonia 8-a "Neterminata"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">34. Quintetul "Pastravul" ("Forelle") cu pian</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">35. Liedul "Pastravul"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">36. "Rosamunde" - suita simfonica (muzica de scena)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">37. Impromptu nr3- pt. pian</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">38. Ciclul de lieduri "Schwanengesang" (Lebada")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">39. "Serenada" ("Standchen")- lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">40. "Posta porumbeilor" ("Die Taubenpost")-lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">41. "Calauza" -lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">42. "Ave Maria" -lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">43. "Popas" ("Aufenhalt") -- lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">44. "Umbra" ("Der Doppelganger")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Robert Schuman (1810-1856)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">45. "Visare" ("Tralimerei"- din"Kinderszenen") - lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">46. "Mondnacht" (din "Liederkreis") - lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">47. "Dedicatie" ("Widmung") - lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">48. "Doi grenadieri" ("Die Beiden Grenadiere") - balada</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">49. "Dragoste de poet" - ciclu de lieduri</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Carl Otto Ehrenfried Nicola'i (1810-1849) </i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">50. Uvertura la "Neve stele vesele din Windsor"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Richard Wagner (1813-1883)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">51. Uvertura la opera - Tanhauser</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">52. "Corul pelerinilor" din opera - Tanhauser</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">53. "Romanta Stelei" ("0 du mein holder Abendstern") din Richard Strauss (1864-1949)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">54. "Till Eulenspiegel" - poem simfonic</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Johanes Brahms (1833-1897)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">55. Dansurile ungare nr.5, 6, 7</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">56. "Cantec de leagan" ("Wiegenlied")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">57. "Oda saphica" ("Saphische Ode")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">58. "Cum esti tu, regina mea" ("Wie bist du meine Konigin")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">59. Vals op.3S nr.lS</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Max Bruch (1838-1920)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">60. Concert pentru vioara si orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Franz Liszt (1811-1886)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">61. Concert nr.2 pt. pian si orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">62. "La Campanella"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">63. "Preludiile"- poem simfonic</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">64. "Rapsodia ungara" nr. 2 - pt. pian</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">65. "Vis de iubire" ("Liebestraum")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">66. "Gondolierul" din ciclul pt. pian "Venetia si Neapole"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">III. FRANCIA - MUSICA RATIONALIS -</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Hector Berlioz (1803-1869) </i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">67. Simfonia fantastica</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Charles Gounod (1818-1873)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">68. Rondoul lui Mephisto "Le veau d'or est toujours debout" ("Faust")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">69. Serenada lui Mephisto "Vous qui faites l'endormie" ("Faust")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">70. "Noaptea Valpurgiei" ("Faust")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">71. Ave Maria [Bach-Gounod] </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"> <i>Eduard Lalo (1823-1892)</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">72. Simfonia spaniola (in 5 parti)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Camille Saint-Saens (1835-1921)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">73. "Lebada" ("Carnavalul animalelor")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">74. "Introducere și rondo capricioso" pt. vioara si orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">75."Havanaise" pt. vioara si orchestra </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"> <i>Emanouel Chabrier (1841-1894)</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">76. "Espagna" - rapsodie pt. vioara</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Maurice Ravel (1875-1937)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">77. Bolero</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">78. Orchestratia la "Tablouri dintr-o expozitie" de Musorgski</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">79. Mama mea gasca</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">80. Pavana pt. o infanta defuncta </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">81. Vals</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">IV. IBERIA - MUSICA ORCHESTRICA -</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Pablo de Sarassate (1844-1908)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">82. "Melodii lăutărești" pt. vioară și orchestră </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"> <i>Enrique Granados (1867-1916)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">83. Dansuri spaniole</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Manuel de Falla (1843-1907)</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">84. Arie din opera "La vida breve"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">V. SCANDINAVIA - MUSICA MYSTICA -</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Edward Grieg (1843-1907)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">85. Suita nr.l ,op.46 din muzica de scena la "Peer Gynt"("Morning mood", "Moartea lui Aase", "Dansul Anitrei", In the Hall of the Montain King")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">86. Suita nr. 2, op.55, din muzica de scena la "Peer Gynt" ( "Dans arab", "Cantecullui Solveig" )</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">86.bis. Melodii elegiace - pt. pian (piese lirice) </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Ian Sibelius (1865-1957)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">87. Vals trist</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">VI. SLAVIA - MUSICA IMPETUOSA</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Mihail Ivanovici Glinka (1804-1856)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">88. Uvertura ("Ruslan si Ludmila")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">89. "Kamarinskaia" - fantezie pt. orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">90. "Vals fantezie" pt. orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">91. "Jota aragoneza" - fantezie simfonica</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">92. "Amintirea unei nopti de vara la Madrid"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">93. Romante</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>A.S. Dargomajski (1837-1910)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">94. Aria morarului "Ah voi fetele astea" ("Rusalka")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">95. "Bătrânul caporal" - lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Mili A. Balakirev (1837-1910)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">96. "Islamei" fantezie orientala pt. pian</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">97. Muzica de scena la "Regele Lear"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">98. Uvertura pe 3 teme populare rusesti</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">99. "Tamara"- poem simfonic</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Aleksandr Porfirievici Borodin (1833-1877)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">100. Simfonia a 2-a a "Bravilor" ("Bogatarilor")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">101. Simfonia a 3-a (Neterminata)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">102. "In stepele Asiei Centrale" - tablou simfonic</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">103. Aria cneazului Galitki ("Cneazul Igor")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">104. Plansul Iaroslavnei "</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">105. Dansuri polovtiene -cu cor - "</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">106. Cvartetul de coarde nr.2</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>N.A. Rimski-Korsakov (1864-1908)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">107. "Aria oaspetelui variag" ("Sadko")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">108. "Zborul carabusului" ("Tar Saltan")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">109. "Antar"- suita simfonica</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">110. "Capriciu spaniol" op.34</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">111. "Seherezada" - suita simfonica</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">112. "Uvertura pascala" op.36</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Modest Petrovici Musorgski (1839-1881)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">113. "Tablouri dintr-o expozitie - suita pt. pian</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">114. "O noapte pe muntele plesuv" - poem simfonic</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">115. "Patru cantece si dansuri ale mortii"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">116. Monologul lui Boris "Atotputernic sunt" – ("Boris Godunov")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">117. " " "Oh tiajlo dai duh peredvu" </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">118. "Scene din cârciumă" </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">119."Unde esti steluta" - lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">120."Tapul" ("Casiol") - lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">121."Niprul" - lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">122."Cantecul lui Mephisto in pivnita lui Auerbach" ("Balada purecelui")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">123."Seminaristul" - lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">124."Zorile deasupra râului Moscova"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893)</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">125. Simfonia nr. 4</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">126. " 5</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">127. " 6 ("Patetica")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">128. Simfonia "Manfred"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">129. Serenada de coarde</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">130."Furtuna" - fantezie simfonica</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">131. "Francesca da Rimini"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">132. "Romeo si Julieta" - . uvertura fantezie</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">133. "Hamlet"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">134. "Capriciu italian"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">135. Uvertura festiva "Anul 1812"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">136. Concert nr. 1 pt. pian si orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">137. Concert pt. vioară și orchestră</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">138."Variatiuni pe 0 tema rococo" pt. violoncel si orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">139. Aria lui Lenski "De ce, de ce ... ?" – <span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>("Evgheni Oneghin")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">140. Aria cneazului Gremin "Iubirea varsta nu cunoaste" <span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">141. "Poloneza" din actul 3<span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">142. Aria lui Oneghin "Mi-ati scris in taina" "</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">143. "Lacul lebedelor" balet</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">144. "Spargatorul de nuci" "</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">145. "Frumoasa din padurea adormita" <span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">146. Sextetul de coarde "Amintiri din Florenta"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">147. "Iunie" ("Barcarola"), din ciclul pt. pian "Anotimpurile"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">148. Album pentru copii ("Detskie album") ciclu pt. pian</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">149. "Serenada" pe versuri de A. K. Tolstoi</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">150. "Va binecuvântez păduri" - lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Anton Grigorievici Rubinstein (1829-1894)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">151. "Melodie" pt. pian</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">152. "Feramors" dans oriental pt. orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">153. "Aria demonului" ("Fi-vei tu stapan al lumii") din opera "Demonul"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>A.K. Liadov (1855-1915)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">154. "Cutiuta cu muzica"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">155. "Baba Yaga"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">156. "Kiki Mora"- pt. pian</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">157. "Lacul vrajit"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Alexandr Konstantinovici Glazunov (1865-1936) </i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">158. Valsurile de concert nr.1 si 2 pt. orchestra </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"> <i>Serghei Vasilievici Rahmaninov (1873-1943)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">159. Aria batranului tigan din opera "Aleko"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">160. "Romanta" si "Scherzzo"- partile a 2-a si a 3-a dintr-un cvartet de tinerete neterminat </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">161. Concertul nr. 2 pt. pian si orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">162. " 3 " "</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">163. "Rapsodia pe 0 tema de Paganini" pt. pian si orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">164. 25 de preludii pt. pian op.23 si op.32</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">165. "Starica" fantezie simfonica</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">166. "Burleatkaia" ("Cantecul edecarilor")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">167. "Nu-mi canta frumoasa mea" <span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>lied</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">168. "Tainele noptii" "</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">169. "Vocaliza" "</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">169. bis. Trei dansuri pe teme rusesti</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Bedrich Smetana (1824-1884)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">170. "Vltava" - poem simfonic</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Antonin Dvorak (1841-1904)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">171. Simfonia nr 5(9) ("Din lumea noua")</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">172. Cvartetul american ("Negrilor") </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">173. Melodie tiganeasca</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">174. Dansuri slave</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"> <i>Sdenat Fibich (1850-1900)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">175. Poem I</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Stanislav Moniuszko (1819-1877)</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">176. Serenada vocala </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span><i>Henryk Wieniawski (1835-1880)</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">177. "Introducere si poloneza" pt vioara</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">178. "Mazurka"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"> <i>Ignacy Ian Paderewski (1860-1941)</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">179. "Menuet"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;"> <i>Friederich Chopin (1810-1849) - tot</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">180. Concert nr. 1 pt. pian si orchestra</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">181. " 2" "</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">182. Mazurcile</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">183. Polonezele</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">184. Nocturnele</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">185. 17 valsuri</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">186. 25 preludii</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">187. Studiile</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">188. Impromptu-uri</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">189. Baladele (3)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">190. Fanteziile</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">191. Scherzo-urile</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">192. Suita preclasica</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">193. Melodii populare rusești: „Cântec despre Stenka Razin” („Volga Volga, mati radnaia…”)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<span style="color: #061217; font-family: Times New Roman, serif;">194.” ” ” ” „Cântecul edecarilor de pe Volga” („Ei iuhnem ...”)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.05pt; margin: 0cm 0.65pt 0.0001pt 20.65pt; text-align: left;">
<br /></div>
</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-35920072491913790622017-02-19T20:58:00.001+01:002017-02-20T17:23:13.810+01:00Lista de cărți a lui Cezar Mititelu<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div style="text-align: center;">
(versiunea din 1978)</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">1.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Biblia</span></i><span lang="RO"></span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">2.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Don Quixote</span></i><span lang="RO">, Cervantes</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">3.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Poesii</span></i><span lang="RO">, Pușkin</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">4.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Povestea țarului Saltan</span></i><span lang="RO">, idem</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">5.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Evghenii Oneghin</span></i><span lang="RO">, idem</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">6.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Opere filozofice alese</span></i><span lang="RO">, vol. 1, Herzen</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">7.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Cine-i de vină</span></i><span lang="RO">, Herzen</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">8.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Opere</span></i><span lang="RO">, Cehov</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">9.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Roșu și negru</span></i><span lang="RO">, Stendhal</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">10.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Opere</span></i><span lang="RO">, 3 vol, Maupassant</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">11.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Doamna Bovary</span></i><span lang="RO">, Flaubert</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">12.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Război și pace</span></i><span lang="RO">, Tolstoi</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">13.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Ana Karenina</span></i><span lang="RO">, idem</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">14.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Învierea</span></i><span lang="RO">, idem</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">15.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Moartea lui Ivan Ilici</span></i><span lang="RO">, idem</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">16.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Azilul de noapte</span></i><span lang="RO">, Gorki</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">17.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">A. P. Cehov</span></i><span lang="RO">, idem</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">18.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">L. N. Tolstoi</span></i><span lang="RO">, idem</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">19.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">O nouă povestire a lui A. P. Cehov</span></i><span lang="RO"> „În Râpă”, idem</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">20.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">S. Esenin</span></i><span lang="RO">, idem</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">21.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Poesii și poeme</span></i><span lang="RO">, Esenin</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">22.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Lighea</span></i><span lang="RO">, Lampedusa</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">23.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Aspecte ale romanului</span></i><span lang="RO">, Forster</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">24.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Poetica muzicală</span></i><span lang="RO">, Stravinski</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">25.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Suflete moarte</span></i><span lang="RO">, Gogol</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">26.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Povestirile unui vânător</span></i><span lang="RO">, Turgheniev</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">27.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Satul</span></i><span lang="RO">, Bunin</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">28.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Armata de cavalerie</span></i><span lang="RO">, Babel</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">29.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Călătoriile lui Gulliver</span></i><span lang="RO">, Swift</span></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: 12.8px; text-align: justify;">
<span lang="RO">30.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><i><span lang="RO">Muncă salariată și capital</span></i><span lang="RO">, Marx</span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-17839655042103985452015-02-09T13:52:00.000+01:002015-02-09T13:52:11.943+01:00Note<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Gândire greco-patristică
în limba slavonă, aceasta a fost hrana minților românești vreme de secole. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">*<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Katherina
Ierodiaconou vorbește despre o filozofie bizantină timpurie, premergătoare
filosofiei bizantine propriu-zise. Filosofia bizantină timpurie are două faze:
o fază de tranziție de la antichitatea timpurie la evul mediu, marcată de criza
iconoclastă (sec. 7 – jumătatea sec. 9) și faza primului umanism bizantin (a
doua jumătate a sec. 9 – jumătatea sec. 11). În prima fază nevoile filosofice
ale vremii sunt satisfăcute fără rest de gândirea patristică, <i>Izvorul cunoașterii</i> al lui Ioan
Damaschin reprezentând <i>summa</i> acestei
gândiri. Este perioada neagră a eclipsei de învățătură în Bizanț, în care
filosofia supraviețuiește mai ales sub formă de tratate de „logică creștină”
(„capetele filosofice” ale lui Damaschin, <i>Pregătirea</i>
lui Teodor din Raith etc.). </span><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">*<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Românii au luat contact
cu Bizanțul prin slavi, mai ales prin bulgari. Cultura „medievală” bulgară a
servit de prim releu al spiritualității bizantine în lumea ortodoxă. Care era
starea culturală a bulgarilor? Nu este greu de văzut că literatura bulgară mai
înaltă, constituită în urma activității fraților Chiril și Motodiu, constă din traduceri
ale textelor patristice bizantine. Texte care serveau intereselor urgente ale
momentului, cele de consolidare a creștinismului (și de justificare a
teocrației). Cultura bulgară a devenit autonomă și s-a dezvoltata în paralele
cu cultura bizantină. Marea filozofie bizantină nu a intrat în circuitul cultural
bulgar (sau sârb, că tot veni vorba). La bulgari, ca și la sârbi, găsim că <i>Izvorul cunoașterii</i> este cartea
filosofică centrală. Există și producții locale (<i>Hexaemeronul</i> lui Ioan Exarh) dar ele nu aduc nimic nou din punct de
vedere filosofic, nici măcar un pic de culoare locală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">*<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Românii participă
la lumea sud-dunăreană. În literatura lor veche, de expresie slavonă, găsim
aceleași texte ca la bulgari și la sârbi. Românii copiază aceste texte și numai
târziu apar scrieri concepute aici, în număr de altfel neglijabil. Filosofic,
suntem la același nivel, cu aceleași surse: părinții capadocieni, Dionisie
pseudo-Areopagitul, Sf. Ioan Damaschin, Maxim Mărturisitorul, Teodor din Raith.
<i>Nimic din filosofia bizantină
propriu-zisă</i> (chiar dacă în biblioteci se găsesc unele copii târzii din
Blemmydes, de exemplu). Neoplatonismul alexandrin în măsura în care el era util
creștinismului și compatibil cu el, așa cum a ajuns acesta la Ioan Damaschin,
reprezintă culmea cea mai înaltă a filosofiei în spațiul românesc până la
Dimitrie Cantemir și elevii lui Corydaleu (sfârșitul sec. 17).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">*<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Între gândirea
românească și filosofia bizantină n-a existat, la urma urmei, nici un contact.
Filosofia bizantină ne-a fost la fel de străină și necunoscută ca și filosofia
scolastică. Și astfel nici filosofia greacă clasică, conservată în bibliotecile
Bizanțului, nu ne-a devenit cunoscută. Numai târziu, cu activitatea lui
Corydaleu, ne-a ajuns și pe noi lumina filosofiei și numai cu venirea
fanarioților au avut și românii acces la cultura antichității, la Platon și mai
ales Aristotel, la stoici. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-27808098243450461582014-12-31T17:31:00.003+01:002015-01-01T11:40:02.215+01:00Filosofia față cu progresul științelor pozitive<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="WordSection1">
<div class="Corpsdutexte30" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-bottom: 31.55pt;">
<br /></div>
<div class="Titre10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 4.75pt 5pt; page-break-after: avoid; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">FILOSOFIA<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte40" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 10.15pt 5pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">fa</span><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">ç</span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">iâ cu<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte50" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 36.85pt; text-align: center;">
<span class="Corpsdutexte5NonGrasEspacement-1pt"><span lang="RO" style="font-family: Calibri, sans-serif;">Progressulu </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">sciintieloru positive.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte60" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 2.6pt 5pt; text-align: center;">
<span class="Corpsdutexte6Espacement5pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">DISCURSU</span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte70" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 4.75pt 5pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Pronunciatu la 26 Octombre 1876,<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte80" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 5.95pt 5pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">CU OCASIUNEA SOLEMNITĂŢII ANIVERSALII<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte40" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 2.45pt 5pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">UNIVERSITĂŢII DE IASSY,<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 8.1pt 5pt; text-indent: 0cm;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Calibri, sans-serif; text-indent: 0cm;">Sporitu cu uă prefaçiă şi diverse
adnotațiuni,</span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"><span style="text-indent: 0cm;">ameliorări şi explicări.</span></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">
<o:p></o:p></span>
<br />
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 10.65pt 5pt; text-align: center; text-indent: 0cm;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">DE<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte90" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 1.95pt 5pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">CONSTANTIN LEONARDESCU<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 96.7pt 5pt; text-indent: 0cm;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Calibri, sans-serif; text-indent: 0cm;">Doctoru in Littere şi Licenţiatu in dreptu,
Professoru de</span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"><span style="text-indent: 0cm;">filosofiă la Universitatea de Iassy, professoru de Retorică şi filosofiă la
Lycenlu nou.</span></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">
<o:p></o:p></span>
<br />
<div class="Corpsdutexte100" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt 7.1pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">IASSY<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte110" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 5.25pt 5pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">TIPOGRAFIA THEODOR BALASSAN.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte120" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt 5pt; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="Corpsdutexte120" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt 5pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">1876<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte120" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt 5pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"><br /></span></div>
</div>
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 9.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"><br clear="all" />
</span>
<br />
<div class="WordSection2">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: center; text-indent: 14pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">PREFACIA<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: center; text-indent: 14pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"><br /></span></b></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Istoria
demonstră că filosofia a avute totu-de-una uă existenţă reale şi
incontestabile; ea existe in consciintia humanităţii, ca ori-care altu elementu
allu naturei humane şi să desvoltă in cugetarea nostră alimentându vieţia
sociale cu tote elementele civilisațiunii şi alle progressului.<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/Leonardescu.docx#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></a><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 5.4pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">De siguru, civilisaţiunea,
imagine visibile <span class="Corpsdutexte28pt">a </span>naturii humane,
in tote epocele conţine unu elementu filosoficu, care jocă unu rolu pe scena
lumii. Nu existe progessu, care in Istoriă <span class="Corpsdutexte28pt">să </span>nu
fiă insemnatu prin uă revoluţiune <span class="Corpsdutexte28pt">filosofică. </span>Socrate
fu glorificatu pentru că era <span class="Corpsdutexte28pt">psychologu </span>profundu
şi in acellu-aşu timpu, <span class="Corpsdutexte28pt">logicu sub</span>tilu şi
moralistu. Aristotele este <span class="Corpsdutexte28pt">consideratu </span>ca
principele sciintii, ca geniulu cellu mai <span class="Corpsdutexte28pt">vastu </span>allu
antiquităţii și Bacone prin publicațiunea <span class="Corpsdutexte15NonGras">numai </span>a
unui singuru tractatu de logică, re-<span class="Corpsdutexte15NonGras">innouesce </span>facia
lumii, dotându sciinţiele cu metodu. Nu mai amintescu şi pe Kant. Ellu este
consideratu ca promotoriulu mişcării scienţifice şi filosofice in timpurile
nostre.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte150" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Motivulu nu este dificile de
găsitu. Filosofii au addussu humanității servicii pe cari nu putemu a-le uita.
Filosofia in tote periodele desvoltării salle a appăratu causa libertăţii in
contra despotismului, a demnităţii in contra servilismului, a raţiunii in
contra tradiţionalismului. Ea este şi astăzi „singura putere morală care pote
să oprescă in numele principiiloru desbinarea intellectuale şi să restabilescă
ordinea in credinţă."<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte150" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Ce pote fi mai evidentu ? In tote
timpurile domnesee uă cugetare profundă, dar in acellu-aşu timpu obscură,—uă cugetare,
care caută a se desvolta şi a deveni clară, pe câtu ’i este possibile in legi,
arte şi sciinţie, dar care nu adjunge a ave uă conşciinţiă complettă de ea
ânsăşi de câtu in filosofiâ.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte150" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Percurgeţi analele civilisaţiunii
şi veţi vede că numai filosofia exprime cugetarea timpului. Din contra
supprimaţi filosofia, totulu se întu</span><span class="Corpsdutexte15NonGras"><span lang="RO" style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt;">necă </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">şi nu putemu explica nimicu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte150" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Acestă sciinţiă, privilegiulu
tutoru poporeloru civilisate, care datediă de cându omulu a inceputu să cugete, care occupă unu locu aşia de însemnatu in <span class="Corpsdutexte28pt">sciinţiă, </span>a
fosta cu tote a<span class="Corpsdutexte28pt">cestea </span>de două ori
attacatâ. In evulu mediu a fostu persecutată in numele credinţii,—in tim<span class="Corpsdutexte28pt">purile </span>nostre <span class="Corpsdutexte28pt">este </span>attacată in numele
sciinţii de <span class="Corpsdutexte28pt">ore-cari </span>doctrine <span class="Corpsdutexte29ptItalique">exclusive.</span> <o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte150" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Prima lovire ce să dede filosofii
nu fu periculosă. Graçiă lui <span class="Corpsdutexte29ptItalique">Descartes,</span>
jugulu autorităţii scolastice fu sfărimătu şi Raţiunea humană ’şi dobândi independenţia!
Filosofia nu să mai teme astădi de ameninţiările credinţii. Theologia luptă cu
mai puçină hostilitate,—ea accordă filosofii unu felu de pace, care pare
plăcută, după attâtea violenţie şi injustiţii alle timpuriloru trecute.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte150" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Ceva mai multa ea voesce chiar a
conlucra cu filosofia. Dacă in secolile de credinţiă ardinte, talentele
filosofice au rătăcitu geniurile abusive, făc</span><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">ên</span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">du-le să devie impii; din contra in neşce timpuri enervate ca alle
nostre, cându credinţele religiose suntu stinse sau slăbite, talentele filosofice,
nu potu de câtu a rechiăma spiritele pe callea morale. <o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte150" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Astu-felu theologii, in locu de a
mai repeta că filosofia conduce Ia <span class="Corpsdutexte29ptItalique">scepticismu</span>
seu la <span class="Corpsdutexte29ptItalique">atheismu</span>, începu ei
ânşişi a filosofa, căutându cu ardore fundamentulu sentimentului religiosu și dându
religiunii unu locu in năuntrulu ideii filosofice a lumii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte150" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">„Theologii inţelegu in fine, că
este mai prudentu de a urma tradiţiunea creată de Şt. Augustin </span><span class="Corpsdutexte1685ptGras"><span lang="RO" style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt;">şi de </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Malbranche, servindu-se astu-felu
</span><span class="Corpsdutexte1685ptGras"><span lang="RO" style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt;">de </span></span><span class="Corpsdutexte1685ptGrasEspacement0pt"><span lang="RO" style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt;">filosofiă de </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">câtu de a se arma, in contra ei.“
</span><span class="Corpsdutexte1685ptGrasEspacement0pt"><span lang="RO" style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt;">Ei </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">vedu <span class="Corpsdutexte1685pt">că scopulu add</span>everatei
filosofii este de a regăsi <span class="Corpsdutexte1685pt">pe </span><span class="Corpsdutexte169ptItalique">D-deulu scienţificu,</span><span class="Corpsdutexte1685pt"><b> </b></span>reconciliindu prin
adjutoriulu <span class="Corpsdutexte1685pt">sciinţii<b> </b></span>doctrinile
cu religiunea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte150" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span class="Corpsdutexte1785ptNonItalique"><span lang="RO" style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt;">Nu este totu </span></span><span class="Corpsdutexte178ptNonItalique"><span lang="RO" style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt;">astu-felu </span></span><span class="Corpsdutexte1785ptNonItalique"><span lang="RO" style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt;">cu </span></span><span class="Corpsdutexte178ptNonItalique"><span lang="RO" style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 12pt;">pericolile ce ameninţă
astăzi frontiera filosofii</span></span><span class="Corpsdutexte178ptNonItalique"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">, </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">— <i>pericole de care me ingrijescu
attâtu de multu in acesta broşură</i>. <span class="Corpsdutexte1885pt">Elle suntu
multu </span>mai seriose şi făcu ca situa<span class="Corpsdutexte189pt">ţiunea filosofiei
să </span>devie destulu de critică şi <span class="Corpsdutexte189pt">delicată .</span><a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/Leonardescu.docx#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">[2]</span></b></span><!--[endif]--></span></a><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte180" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-right: 13pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<span class="Corpsdutexte189pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Este vorba </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">de a se sci, dacă filosofra façiă <span class="Corpsdutexte189pt">cu
progressulu </span>gyganticu allu sciinţieloru <span class="Corpsdutexte189pt">positive, mai pote </span>ea remâne in
organismulu sci<span class="Corpsdutexte189pt">inţii </span>şi dacă <span class="Corpsdutexte189pt">mai </span>are veri unu objectu de stu<span class="Corpsdutexte189pt">diu, de </span>câtu acella allu objecteloru,
la care să <span class="Corpsdutexte189pt">rapportă celle </span>alte
sciinţie. Cu unu cuventu dacă <span class="Corpsdutexte189pt">este </span>possibilu
ea sciinţiele particulare să <span class="Corpsdutexte189pt">inlocuescă
filosofia, </span>şi in ce modu tindu elle a o Înlocui.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte180" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<span class="Corpsdutexte189pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">In allu </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">doilea locu, de unde provine
acestă divergenţiă de opiniuni in tote questiunile filosofice, şi cumu in
celle din urmă este possibile ca sciinţiele positive să fie in luptă cu
filosofia. Nu este acesta uă neinţiellegere sau uă errore de methodu ce trebue
să se termine intr’uă di, printr’unu studiu sistematicu? In fine care ar fi
missiunea actuale a filosofii?<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte120" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Etă questiuni, pentru a cărora
soluţiune, orice inveţatu nu pote remâne indifferentu, etă in scurtu, ceea ce
va face şi objectulu acestei dissertaţiuni, datorită in mare parte sympathiei
stimabililoru mei collegi, ce au bine-voitu, in <span class="Corpsdutexte1295ptItalique">Consiliiulu universitaru</span>,
a o destina să remâiă (allături cu discursulu venerabilului nostru <span class="Corpsdutexte1295ptItalique">Rectoru,</span> d. <span class="Corpsdutexte1295ptItalique">Petru Suciu), reminiscenția marei
solemnităţi a aniversării Universităţii de Iassy, ce a cmiiu locu la 26
Odombre, annulu currentu.</span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte120" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Mulţumindu Onorab. Consiliu
Universitaru de onorea ce mi-a făcutu, de-a Iu representa cu acestă lucrare la
uă di aşia de insemnată, nu uitu in acellu-aşu timpu, a spune, că dintre tote
mulţumirile de cari am fosta incungiuratu, cugetându la acesta subjectu, ce <span class="Corpsdutexte1285pt">tinde </span>a implica mişcarea sciinţificâ
şi filosofică in secolulu nostru, nici una nu mi s’a părută mai plăcută, de câtu
aceea ce mi-a accordaltu publiculu numerosu şi alesu, care a <span class="Corpsdutexte1285pt">bine-voitu </span>să assiste la
expunerea acestei materii, <span class="Corpsdutexte1285pt">ce </span>nu
pr</span><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">é</span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"> este de modă
la noi. Este intr’adever destullu de mâgulitoru mine că am <span class="Corpsdutexte1285pt">pututu </span><span class="Corpsdutexte28pt">fixa atenţiunea </span>bine-voitoriă a
publicului, <span class="Corpsdutexte28pt">pentru </span>unu timpu
aşia de indelungatu şi assupra <span class="Corpsdutexte28pt">unoru </span>questiuni
aprope uitate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte120" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<span class="Corpsdutexte28pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Suvenirulu </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">acestei solemnităţi attâtu de
scump <span class="Corpsdutexte28pt">mie si in </span>specialu
corpului didactic <span class="Corpsdutexte28pt">’mi </span>va amin<span class="Corpsdutexte28pt">ti </span>in acellu-aşu timpu, <span class="Corpsdutexte28pt">că </span>nimeni nu <span class="Corpsdutexte28pt">pote remane </span>indifferentu pentru
attari <span class="Corpsdutexte28pt">questiuni, de la </span>soluţiunea
căroru-a depinde in <span class="Corpsdutexte28pt">mare. </span>parte <span class="Corpsdutexte28pt">viitoriulu </span>humanităţii; <span class="Corpsdutexte28pt">clin contra elle </span>potu <span class="Corpsdutexte28pt">de </span>multe-ori şi la noi, să
mişce ici şi colea, in <span class="Corpsdutexte28pt">ore-cari </span>colţuri
isolate, intelligenţie sensibile. <o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte120" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Incuragiatu de acestă
împrejurare, <span class="Corpsdutexte28pt">care ’mî transportă suffletulu </span>in
regiuni mai senine, aşiu <span class="Corpsdutexte28pt">fi </span>temporisatu
publicitatea acestei dissertaţiuni, <span class="Corpsdutexte28pt">pe care </span>nu
potu a o <span class="Corpsdutexte28pt">considera </span>de câtu <span class="Corpsdutexte28pt">ca uă </span><span class="Corpsdutexte29ptItalique">introducțiune</span> <span class="Corpsdutexte28pt">studieloru melle </span>ulteriore. <span class="Corpsdutexte28pt">De siguru, </span>aşiu fi mai
satisfăcutu cându aşiu put</span><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">é</span><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"> <span class="Corpsdutexte28pt"><span lang="RO">să publicu </span></span><span lang="RO">acestă lucrare cu desvoltărele <span class="Corpsdutexte28pt">la care
cugetu </span>necontenitu. Dar neputându ceda îndem<span class="Corpsdutexte28pt">nului </span>amiciloru şi dorinţei
oolegiloru <span class="Corpsdutexte28pt">mei, o presintu </span>publicului
<span class="Corpsdutexte28pt">astu-felu </span>după <span class="Corpsdutexte28pt">-cumu </span>ea afostu <span class="Corpsdutexte28pt">concepută </span>şi aprope in terminii
cu care s’a pro- <span class="Corpsdutexte28pt">nuciatu, </span>mulţiămindu-mă
a adaoge numai <span class="Corpsdutexte28pt">ore-cari </span>explicări
şi <span class="Corpsdutexte28pt">desvoltări, </span>ce
timpulu nu <span class="Corpsdutexte28pt">mi-a permisu </span>a le
expune la solemnitate. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte120" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Acestă lucrare, inceputulu
cereetăriloru melle <span class="Corpsdutexte28pt">in </span>acestă materiă,
de şi incomplettă, nu mă <span class="Corpsdutexte28pt">indoescu </span>că nu va
fi bine priimită de publiculu luminatu, care urmăresce desbaterile scienţifice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte120" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Câtu pentru iubiţii mei elevi, cu
cari <span class="Corpsdutexte1285pt">mă </span>întreţinu de
aprope patru anni, potu <span class="Corpsdutexte1285pt">să </span>attestu că Ei
voru găsi şi aici unu nou sprijinu allu preoccupaţiuniloru loru.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte120" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 8.9pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Dacă tendinţia acestui studiu nu
va plăce multora, nu me voiu mira de locu. Speru cellu pu</span><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">ç</span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">inu, că unu lucru, nu să va trece
cu viderea. Să va observa, că nu mă conducu de locu, de aceste timpuri de
contraversă, in cari fiăcare voesce a’şi face uă gloriă, rădicându-se numai pe
ruina altui-a, prin attacuri dirigeate in contra personeloru. Singurulu meu
scopu este căutarea addevărului, in ceea ce concerne preliminările fundamentului
unui adevăratu systemu filosofîcu, in care ideia naturii să se manifeste in
totă integritatea sa şi viéţa morale să se accorde cu resultatele sciinţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte190" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt 118pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">C.
Leonardescu.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<b><i><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; mso-bidi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Arial Narrow"; mso-fareast-language: RO; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"><br clear="all" style="mso-break-type: section-break; page-break-before: always;" />
</span></i></b>
<br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<br />
<div id="ftn1">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/Leonardescu.docx#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black; font-size: 10pt;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"> M. Guizot, Histoire de la Civilisation, l-re
le</span><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">ç</span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">on.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/Leonardescu.docx#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial Unicode MS",sans-serif; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: RO; mso-fareast-language: RO;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">A vide de
asemenea : </span><span class="Corpsdutexte29ptItalique"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Arial Unicode MS"; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Revista contemporană littera</span></span><span class="Corpsdutexte2ArialNarrow7ptGrasItalique"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">rie și scienţifîcă</span></span><span class="Corpsdutexte28pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Arial Unicode MS"; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">No. </span><span class="Corpsdutexte28pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Arial Unicode MS"; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">8 </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">din </span><span class="Corpsdutexte28pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Arial Unicode MS"; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">l </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">August a anuluiu c</span><span class="Corpsdutexte28pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Arial Unicode MS"; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">ur</span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">rentu. articolulu meu: Sciinţa </span><span class="Corpsdutexte29pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Arial Unicode MS"; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">in</span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">v</span><span class="Corpsdutexte29pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Arial Unicode MS"; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">etăţilor</span></span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">u şi a po</span><span class="Corpsdutexte29pt"><span lang="RO" style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Arial Unicode MS"; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">porului façiă cu filosofia.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-33291281854291956502014-12-17T13:57:00.003+01:002014-12-17T13:57:46.300+01:00Dereptulu naturale alu Româniloru (extras)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div style="text-align: justify;">
Simion Bărnuțiu</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
INTRODUPTIUNE </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
§ 1. Dereptulu Româniloru si dereptulu Romanu, </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dereptulu Româniloru e dereptulu Romanu, de aceea e si neaperatu a lu desvoltâ necontenita in conformitate cu principiale cele naturali si eterne de dereptu, pre care le au stabilitu si le au aprobata poporulu Romanu, asemine desvoltare cere insasi esistenti’a naţiunii Române, ca-ci dereptulu natiuniloru viue nu se nasce casualmente, nece nu se imprumuta de la străini, ci se nasce de in indigentiele loru interne ca si limb’a, deci precumu ar fi nenaturale, neratiunale si nenatiunale a’si corumpe limb’a prein limbe străine asia e si cu dereptulu. In evolutiunea continua a dereptului nostru pre basile strabune (Ihering I, pag. 96, 97 etc. 204), se va areta si poterea vitale si regeneratoria a naţiunii nostre si in adoptarea codiciloru străini decadenti’a ei. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
§ 2. Dereptulu si dereptatea. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dereptulu (jus) in fontânele nostre e ars bni et aequi. Bunulu seu salutea toturoru (bonum sive salus omnium) e scopulu finale; eculu (aequum) este ecaretatea completa. Deci esenti’a si problem’a dereptului consiste in artea de a determina si de a direge relatiunile cele sociali ale poporului asia catu se se pota efeptua acelu scopu, adeca bunulu seu salutea toturoru si ecaretatea completa. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dereptatea (justiţia) se manifesta in purtarea cea conforme cu dereptulu, ea se pote imparti in interna si esterna, precumu purtarea cea conforme dereptului se nasce dein respeptarea dereptului seu dora de in fric’a punei si dein alte raţiuni esterne. Inse ai noştri numescu dereptate numai voli’a ceea ce respunde dereptului in adeveru (justiţia est constans et. perpetua voluntas jus suum cuique tribuendi), loru e necunoscuta impartirea dereptatii in dereptate comutativa seu espletrice (justiţia commutativa sive expletrix) si distributiva seu atributrice (distributiva sive atributrix), acesta împărţire Aristotelica (EthicaV. 1.) nece nu atinge esenti’a dereptatii ci numai problem’a ei, carea consiste intru aceea, ca omenii au se’si implenesca detoriele loru a uneori fora de cautare la persona, pentru esemplu candu ’si implenescu obligaţiunile contrase, era a une ori sunt detori se caute la meritulu si la demnitatea personeloru, pentru esemplu candu impartu remuneratiuni si pune. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Nota. Jus (de la jubere mai bine decatu de la justiţia) are doue intielesuri si in dereptulu nostru, unulu obieptivu si altulu subieptivu. Jus in intielesulu obieptivu coprinde tote regulele si institutiunile carile determina si diregu lucrările omeniloru pentru a pote efeptua ide’a dereptului (artem boni et aequi); jus in intielesu subieptivu insemna libertatea ceea ce competiesce fiacărei persone, câ una libertate intemeliata pre dereptu si mărginită prein dereptu, iienduea dereptulu pune margini arbitriului, si intre aceste margini apera libertatea ceea ce o da personeloru. Alte insemnari si aplicatiuni a le dereptului (jus) sunt numai derivate si neproprie. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
§ 3. Dereptulu naturale, moralea si ecitatea, </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dereptulu naturale in opusetiune cu celu positivu cu- prende in sine pre acele norme, carile se deducu cu necesitate logica dein ide’a dereptului, adeca dein ide’a unei vieţi sociali pacifice si regulate câ scopulu ultimariu a totu dereptulu. Totuşi propusetiunile juridice aflate pre acesta cale au valore praptica numai unde lipsescu legile positive, cu tote câ dereptulu positivu e numai unu surogatu alu dereptului naturale, ca-ci fora de dereptulu positivu si numai după celu naturale nu ar fi cu potentia a cunosce in tote caşurile particularia ce e conforme ideei dereptului. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cu dereptulu naturale e in strinsa legătură </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1) Moralea (disciplina de officiis), adeca sistem’a reguleloru purtării celei morali, carea se cuvene omului câ fien- tia ratiunale, sistem’a onestului (lionesti), a buniloru mori (bonorum morum); moralea se reporta catra dereptulu naturale câ universariulu catra particulariu. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2) Ecitatea (aequitas, aequum jus), adeca a apretiâ si a consideră deplinu si intru una forma tote cercunstan- tiele candu judeca cineva relatiunile juridice; ecitatea se pote numi si aplicatiunea dereptului naturale, ca-ci numai con- siderandu in acestu modu tote cercunstantiele fia cărui casu concretu potemu se ajungemu la acea ecaretate interna, pre carea o cere raţiunea totu de un’a de cate ori avemu de a judeca seu de a traptâ cu omenii, dein contra aplicatiunea reguleloru generali, carile cuprindu obieptele in masa, precumu ocuru de multe ori in dereptulu positivu, ne duce numai la una ecaretate esterna si aparente. De aceea suntemu detori a urma ecitatea in totu modulu posibile; ea cede si se retrage numai acolo, unde esiste lege positiva, carea determina ce este ecu in cutare casu. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Asia e si cu moralea; ca-ci de si demu se recunoscemu, cumu ca purtarea cea morale a cetatianiloru e una conditiune necesaria a statului juridicu celui adeveratu, de unde si dereptulu positivu iea in vedere moralea in forte multe respepte, totuşi acest’a nu se intielege asia, câ si cumu fiacare detoria morale are fi si detoria juridica si cumu ca totu ce e nemorale are fi si nedereptu, ca-ci acest’a nu s’ar pote pune in lucrare. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
[…] </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
§ 6. Jureprudenti’a. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Jureprudenti’a stramosiloru noştri e una opera demna de mirare si inca neajunsa de politicii moderni; notele e carapteristice sunt aceste: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1) Jureprudenti’a nostra considera tota ordinea juridica câ pre una revelatiune a ideeloru naţiunii celoru morali, patriotice, politice, câ pre una revelatiune a indigentieloru ei, si a tota vieti’a ei natiunale. De aceea Juristulu Romanu are neaperata necesitate, câ se cunosca tote relatiunile vietiei, anume domestice, private si publice, relatiunile gentiloru si pre ale particulariloru, pentruca fora de acesta cunoscintia elu n’ar pote judecâ despre contrapte, belu si pace si alte. Juristulu Romanu aseminea celui Romanu, nu pote fi numai leguleju, de la elu se cere câ se fia prapticu si politicu in tota semnificatiunea cuventului. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2) Jureprudenti’a nostra lega de naţiune dereptulu si tota ordinea juridica. Casatori’a e intemeliata pre consensw, comunităţile sunt intemeliate pre consensw, statulu e creatu prein consensulu tuturoru (consensus omnium) si intemeliatu pre acelaşi. Cicerone dice despre poporulu si statulu Romanu ca e: costus hominumjuris consensu et utilitatis communione sociatus (de rep. I. 25). Legile nostre inca nu sunt altu ceva, de catu ne- sce papte consentite seu voite de toti natiunalii (communis rei- publicae sponsio), aseminea si Magistraţii noştri sacri si civili sunt creaţi prein alegere si paptu; sufragiulu poporului Românu e recunoscutu in Codicele nostru civile câ si in celu naturale, elu e scosu de la sufragiu numai de fado prein abusu. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Deci jureprudenti’a nostra se destinge de^jureprudenti’a lui Haller, Fihner, Bonald, Hegel, Hugo, si a altoru absolutisti si reaptiunari. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3) Cu tote aceste jureprudenti’a nostra recunosce dere- pturi, pre carile nu pote redica nece decretulu universităţii natiunali; pentru esemplu nu se pote redica paptulu natiunale, nu se potu redica principiale cele supreme recunoscute (honeste vivere, neminem laedere, suum cuique tribuere si altele), nu se pote redica libertatea si statulu civile alu cetatianiloru Români si altele: unu decretu in contra acestor’a ar fi totu de un’a nevalidu si inca si forte nebunu (stultissimum) precumu dice Cicerone (de legib. I. 15, 16). Deci, precumu dice totu Cicerone provocandu la formul’a vechia, carea se oserbâ la rugarea legiloru ‘, nece nu e permisu nimenui câ se roge atare lege: si daca o ar’ si rugă, ea ar’ fi câ nerugata (si quid jus non esset rogari, ejus ea lege nihil rogatum). Tota jureprudenti’a Romana si in urm’a acesteia chiaru si imperatii cei omnipotenţi, inca si Justinianu recunoscu, câ nece una lege, si nece unu mandatu alu senatului seu imperatului nu pote se despuna ceva in contra conditiuniloru si a principialoru paptului natiunale, seu, câ sevorbimu cu insasi cuventele loru, in contra raţiunii si a derepturiloru naturali, carile sunt totu deun'a firme si nemutabili (contra rationem et jura naturalia semper firma atque immutabilia); si inca mai adauge espresamente, câ si constitutiunile imperatesci, prein carile s’aru violâ acele derepturi, inca aru fi nevalide, si judecii nu aru fi obligaţi a le urma. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Asia dara jureprudenti’a nostra se distinge de teori’a lui Hobbes, ceea ce da valore toturoru mandateloru, carile esu de la unu monarcu legitimu; de teori’a lui Roussem, ceea ce da valore toturoru decreteloru adunării generali; de teori’a lui Zachariae, carea tiene, câ daca invinge majoritatea in revolutiune, atunci tote manifestatiunile vointiei poporului sunt derepte si valide. După jureprudenti’a Romana nu e omnipotente, adeca mai pre susu de dereptu, nece adunarea, nece universitatea natiunale. Jureprudenti’a Romana e adoptata intru acest’a de Angli si Americani. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4) Jureprudenti’a Romana e „divinarum atque humanorm rerum notia, justi atque injusti scientia“ adeca jureprudenti’a Romana e sistema de adeveruri juridice si politice carile se deducu cu necesitate logica dein principiale supreme recunoscute si consentite de toti Romanii. Legile Romane nu sunt diptate arbitraria, ele supt tote in legătură sistematica cu principiale cele naturali, supreme si recunoscute de toti; comitiale, senatulu, magistraţii nu potu decreta nemic’a contradictoriu acelora principia, precumu s’a aretatu de asupr’a; nece una autoritate natiunale nu pote introduce legi, institutiuni, seu religiuni străine, fienduca prein acest’a s’ar tulbura sistem’a Româna, carea e esentialmente natiunale. Pretorele Romanu esplica si suplinesce legile după principiale dereptului naturale pre carele sunt basate despre acest’a nu vora se scia nemica juriştii cei istorici si positivi de astadi. Judecii nu sunt obligaţi a urma legiloru contraconstitutionali, adeca potestatea judeciaria nu e supusa absolutamente potestatii legelative. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Juriştii Romani nu intielegu prein notitia rerum divinarum atque Tiumanarum câ Juristulu Romanu ar’ ave se’si cestige gia pana candu e in scola una cunoscentia completa si filosofica despre tote obieptele scientifice, său câ tote scientiele aru fi numai una parte a jureprudentiei, ci intielegu cunoscenti’a cea enciclopedica, pre carea ’si o pote cestigâ fiacare Romanu in cursulu prescrisu, si afora de acest’a se cunosca bene relatiunile vietiei; acesta cunoscentia ’si o potea cestigq Romanulu dein esperientia, lucrandu si funtiunandu in vieti’a cea publica si libera a poporului Romanu ca juristu si ca politicu. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Scientia justi atque injusti cere cu alte cuvente totu aceeaşi ce cere si definitiunea dereptului „ars boni et equi”, ca juristulu Romanu se aiba una cunoscentia filosofica si sistematica despre principiale dereptatii dupre carele are se decidă si se diregă cu dereptate relatiunile vietiei omenesci. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
§ 7. Continuatiune. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Jureprudenti’a Romana fiendu unita cu tota vieti’a naţiunii privata publica, morale, si religiosa se destinge de jureprudenti’a moderna prein urmatoriele note: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1) Jureprudenti’a Romana nu nemicesce nece dereptulu privatu, precumu făcu Juriştii absoluţi de astadi, nece pre celu publicu, precumu făcu feudalistii, Halleristii si alţii. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2) Jureprudenti’a Romana nu desparte dereptulu de politica; după jureprudenti’a Romana dereptulu nu e numai unu mecanismu pusu in lucrare prein coaptiune esterna, seu numai una abstraptiune morta, seu numai una coleptiune de forme, de mandate arbitraria, de observantie istorice; după jureprudenti’a Romana politic'a nu e numai doptrin’a prudentiei, una doptrina despărţită cu totulu de vieti’a naţiunii cea morale, juridica si religiosa, seu numai una doptrina despre protocole si liste. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3) Jureprudenti’a Romana nu desparte sistem’a juridica si politica de catra morale si religiune asia cumu făcu politicii Franci si Germani mai noui; acesti’a credu, câ legelatiunea cu atatu va fi mai deplinita cu catu va fi mai departata si mai desbracata de tote ideele si sentimentele naţiunii cele religiose, morali si omenesci, de aceea aceşti politici nu’si tienu nece unu pecatu a eschide pre poporu de la eserciti- ulu derepturiloru lui celoru mai sacre precumu e dereptulu representantiei; nu asia jureprudenti’a Romana! In fruntea ei stă ide'a cea morale a dereptatii, dein acest’a se născu principiale cele supreme recunoscute de universitatea natiunale, câ centrulu a tota scienti’a juridica, si câ raţiunile (rationes) cele adeverate a le toturoru determinatiuniloru juridice. Legile dereptului nu sunt una mventiune arbitraria a omeniloru, ele sunt invenium ac munus Bei (L. 2, de legib.); ele se născu nemediatu dein raţiune, era mediatu dein raţiunea divina; deci pentru câ legile se fia respeptate de poporu pre catu se pote ţnai multu, jureprudenti’a Romana cere despre una parte câ acele se i se propună totu de un’a câ emanate dein raţiune adeca dein raţiunea omenesca si divina, apoi despre alta parte se se si aprobe de consensulu celu liberu alu naţiunii (communis reipublicae sponsio); asia dara jureprudenti’a romana cere câ poporulu se cunosca pre catu se pote mai luminatu, cumu ca perandusi elu legile ’si apera totu de una data religiu- nea sa, virtutea sa natiunale si stramosiesca, vointi’a sa propria, prosperitatea, onorea si libertatea sa, si câ de cate ori ’si calea legile totu de una ’si profana aceste lucruri sânte. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
In fine Jureprudenti’a Romana basata pre intieleptiuiiea vechiloru Itali nece nu si potea imaginâ unitatea aptiunii politic? de catu numai prein interventiunea poporului si a ierarchiei, de aceea a avutu atat’a insemnatate Pontificatulu la Romani atatu in Itali’a catu si in Daci’a pana in diu’a de astadi in catu Metropolitii Româniloru sunt Presidenti in amendoue adunările natiunali si in diu’a de astadi. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Nota. Era opiniune compune mai alesu la scriitorii ger. mani de care se tienu si aştadi mulţi, câ la Romani dereptulu privatu ar’fi fostu dependente de la stătu (Hugo, Puhta, Böcking si alţii), ca Romanii si Grecii aru fi cunoscutu numai pre cetatianu fora se fia avutu vre una idea despre libertatea individuuluv, in contra acestei opiniuni s’au declaratu deintre Germani Ihering, Lange, Rein si alţii, si sustienu, ca dereptulu privatu la Romani au fostu de totu nedependente de la statu, si ca statulu insusi s’au construitu după principiale dereptului privatu, ca anume famili’a Romana e prototipulu dereptului publicu si fundamen- tulu natiunale alu sistemei dereptului privatu, unde autonomi’a individuului petrunde ca unu spiritu totu dereptulu privatu. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
§ 8. Juristulu, Jureconsultulu Romanu. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Jureconsultulu Julianu ne da urmatori’a imagine a jureconsultului seu juristului Romanul „Celsu definesce frumosu dereptulu dicundu ca e artea bunului si a ecului, si noi cu dereptu cuventu ne putemu numi preoţii dereptului (sacerdotes juris), fienduca noi ne inchinamu dereptatii, si profesamu cunoscenti’a bunului si a ecului, despartiendu eculu de neecu, alegundu licitulu dein nelicitu, dorindu se facemu pre omeni buni nu numai prein fric’a puneloru ci si prein indemnulu premialoru, urmandu, daca nu meincelu filosofi’a adeverata nu simulata". </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
Ca preoţi ai dereptului ei propunu înainte de tote preceptulu: honeste vivere ca principiu supremu alu derepturiloru personali; prein acestu principiu ei ceru dein capulu locului ca fiacare Romanu se duca una vietia onesta pentru ca se si merite respeptulu pre carele pretende de la concetatianii sei. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru derepturile reali propunu ecitatea (aequitas) si buna credinţi'a (bona fides), idee, fora de carile societatea nu pote subsiste macara una ora. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ei ceru de la toti cetatianii Romani una vointia constante si perpetua, neclatita de a ambla pre caii derepte, era acesta vointia o ceru ei anume ca pre una nota esenţiale a dereptatii loru. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Deci si Juristulu Românu apera si urma intieleptiunea stramosiloru ceea ce se se cuprende in aceste principia, elu dâ fiacui dereptatea, ceea se i se cuvene, adeca fiacarei clasi, fiecărei comunităţi, urbe, au satu, flăcărui indiviuu fiacarei naţiuni, elu e sincera si onestu, elu nu e cu doue facie, cu un’a catra poporu cu ceealalta catra patricii, cu un’a catra Români cu ceealalta catra străini; elu nu se schimba ca ventulu, ca se predice acumu principia francesci, acumu germane, acumu slavone, acum liberali, acumu despotice; intieleptiunea lui e neclatita ca si vointi’a lui, d’ins’a e natiunale si vechia ca si naţiunea; de aceea ea respunde indigentielora naţiunii celora religiose, politice, domestice, private si publice, interne si esterne; intieleptiunea lui e basata pre consensulu tuturoru Româniloru, elu sci atat’a ca legea de se fia aprobata nu, numai de raţiunea unor’a ci de raţiunea universităţii natiunali si voita de tota naţiunea, apoi naţiunea se fia gubernanta dupre legi nu dupre arbitriu; in urma intieleptiunea lui e praptica, adeca d’ins’a nu e unu quod libet de legi, nume, institutiuni, abusuri francesci, germane, slavone, unguresci, turcesci cari de cari mai contradictorie si mai absurde, ci e una intieleptiune probata prein usulu seculiloru in adunările nostre natiunali, in senatulu nostru, la tribunariele nostre, si in vieti’a publica dein carea s’au nascutu. Numai spiritulu celu prapticu alu Româniloru au sciutu se alega si se conserbe ce e bunu dein constitu- tiunea Romei, numai acestu spiritu prapticu au sciutu se se feresca de despotismulu introdusu de imperiu de au conserbatu alegerile atatu in beseric’a nostra, catu si in statulu nostru adeca alegerea domnilpru si a deregutoriloru natiunali câ unu documentu necontrovertibile si mai pre susu de tota indoel’a cumuca statulu Româniloru e stătu liberu, republicanu. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ca preotu alu dereptatii Juristulu Românu nu pote fi serbile precumu sunt deregutorii statploru despotice si oligarchice, elu nu pote fi instrumentulu celoru tari si mari fi- endu chiamarea lui anume ca se apere dereptatea celoru asupriţi si cadiuti, elu nu se teme nece de unu Nerone, nece de unu Caracala, ci ca unu adeveratu si credentiosu Papinianistu va mai preferi a muri ca Papinianu de catu se faca vre una nedereptate. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Juristulu Românu nu considera nece una deregutoria publica ca profesiune pre care o ar’ esercita pentru a se inavuti, ci o considera numai ca ocasiune spre a apera dereptatea si libertatea. In fine elu nu se tiene de acea casta pirefida a juristiloru, deputatiloru, politiciloru, literatiloru si deragutoriloru carii s’au despartitu de poporu mai la tote natiuuile de făcu una casta separata, egoistica, servile ce lucra in soldulu poterii absolute ca nesce instrumente orbe numai pentru folosulu privatu. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
§ 9. Precelenti’a Dereptului Romanu </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Se cunosce dein cele insemnate in §§ 7, si 8; catra acele adaugemu inca si urmatorile principia, care’lu inaltia preste tote derepturile positive: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1) Principiale despre autonomi'a individuvlui care pătrunde dereptulu privatu, despre demnitatea cea inalta a cetatianului (civs Romanus sum!) si a bărbatului; </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2) Libertatea proprietăţii celei mai perfepte, dar nece absolute nece comunistice; </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3) Fundarea stateloru prein paptu liberu, a legiloru si autoritatiloru de aseminea prein paptu liberu si prein vointi’a generale; </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4) Principiale republicei adeverate si a le spiritului publicu; . </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
5) Principiale anticei onestati, ecitati si credentie Romane (honestas, aequitas, bona fides); </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
6) Principiale cele mai profunde si mai precise despre dereptulu publicu si privatu, personale, reale si alu obligatiuniloru; </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
7) Presumtiunile pentru nenocenti’a si pentru libertatea personei si a proprietăţii (Vindicias pro libertate dare). </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Aceste principia au remusu neclatite si suptu despotismulu imperatiloru, in tempurile mai tardia Romaniştii si Jureconsultii cei servili au introdusu în loculu loru ca principia universali: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1) Rescriptele cele esceptiunali si despotice ale impe- ratiloru; </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2) Punitiunile cele fora de proba si fora de culpa dein legea maiestatii ; </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3) Potestatea legelativa cea nemărginită a imparatiloru (princeps legibus solutus); </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4) Dein dominium mundi alu Romaniloru, despre care in corpore juris nu se afla nece una urma, au dedusu, cumuca imperatii Germaniei, apoi si ceialalti principi, au dereptu de proprietate asupr’a statului intregu, totu dein acelu titlu au dedusu si doptrin’a despre Begalia; acest’a predica, cumuca tieraniloru s’a inlocatu numai suprafaci’a pamentului cea cultivabile spre a o cultiva, dein contra totu ce este desupr’a si de desuptulu pamentului e regale, principescu: pădurile, fluviii, lacurile, baiele, morele de ventu, dereptulu venatului, si tote lucrurile nullius de ver ce specia. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
5) In loculu presumtiunii pentru libertatea si proprietatea omeniloru au introdusu doptrina despre una miie de pre- sumtiuni prein care iau lipsitu de libertate si de proprietate: au introdusu presumtiunea in contra dereptului supusiloru de a fi representati, presumtiune in contra dereptului loru de autonomia, de asociatiune, de corporatiune, si comunale, si penrtu unu dereptu nemarginitu despoticu alu principelui; s’au introdusu si la Români presumtiunea in contra validităţii instituteloru si a derepturiloru loru republicane si pentru institute absolutistice străine, de principe strainu, de ereditate, de derepturi străine; presumtiune in contra libertăţii si a proprietăţii proprietariloru mai mici si pentru serbitutea originaria completa a tieraniloru in diferite tiere, apoi pentru una posesiune numai precaria si interimale a mosieloru; presumtiunea pentru Jus colonarii unu dereptu forte avantagiosu pentru impilatorii tieraniloru, fienduca in poterea acestuia poteau se scoţia pre tierani dein casa si dein moşia in totu minutulu. In genere presumtiune pentru cele mai pucine derepturi ce au voitu se dee omeniloru. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prein atari presumtiuni s’au rapitu libertatea si proprietatea tieraniloru si a altora clasi la cele mai multe naţiuni, si cine le au rapitu? Romaniştii cei serbili, carii au luatu dein dereptulu Romanu numai cele rele ce s’au fostu varitu in d’insulu după caderea republicei, au conspiratu cu principii si cu aristocraţii feudali si le au rapitu. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cu catu sunt aceşti pericli mai evidenţi si cu catu sunt libertăţile Româniloru acumu in mai mare periclu de catu ori candu; cu atatu ne e mai necesariu si studiulu dereptului Romanu, unde aflamu principiale cele mai ratiunali de dereptu privatu si publicu, esplicate si puse in lucrare de unu poporu predestinatu a spune ce e dereptu si a ordina cetati. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div>
<div id="ftn2">
</div>
</div>
<div>
<div id="ftn13">
</div>
</div>
</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-74076670571652419722014-12-17T12:27:00.004+01:002014-12-17T12:27:40.816+01:00Problema timpului nostru (fragment)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<br /><br /><div style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: large;">Problema timpului nostru</span></b> </div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Învăţătura lui Grigore Savici Scovoroda </div>
<div style="text-align: center;">
Prezentată în concepţia exegetico-sistematică </div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
de </div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Alexandru Hâjdeu </div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Profesor de Istorie şi Statistică la Liceul din Vijniţa şi membru al diferitelor</div>
<div style="text-align: center;">
societăţi savante, împărăteşti.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br /><br /> <br /><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Was wahr ist, ist wîe das. was an sicii selbst recht und schon ist, seîner Natur nach ewig und hat mîtten in der Zeit kein Verhaltniss zu der Zeit. Sache der Zeit ist die Wissen- schaft nur, in wiefern sie durch das Individuum sîch ausspricht Das Wisseu an sich ist aber so wenig Sache der Individualitat als das Handeln an sich. Wîe die wahre Handluug die jenige ist. die gleichsam im Namen der ganzen Satung geschchen konnte, so das wahre Wissen das jenige, worîn nicht das Indî- viduum, sondern die Vernult weiss. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
F. W. S. Schelling. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Es ist nămlîch der durchgreifendste Charakter des Volk- măssigen, dass wîe das Volk selbst als ein Gemeînbegrilf er- scheint auch nur das Gemeînbegriffliche ihm zusagt, und în ihm wurzelt, Was jedem etwas seyn und geben kann, und wîe das fallende Manna in der Wuste jeden nach seînem Geschmacke und in seinem Verlangen sattigt, das wîrd schnell von Mund zu Mund, von Herz zu Herz getragen, es wîrd Volksmassîg und unverwiistKcli, weil es fortan dem armen cinzelnen Leben ent- flohen, und in das unsterbliche Gesammtleben aufgenommen. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
L I, Goerres. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Das, was das Leben und die Form in allen Dingen ver- einigt, ist der Geîst, dessen Wirklîchkeit eben das ăussere Le- ben ist, und dessen Eigenheît und Charakter în der Form des Lebens sîch offcnbart So wîe aber die Dinge aus dem Geîste, als dem Urbilde und des ursprunglichen Einheit ihres Seyns, hervorgehen, so konncn sie sîch auch nur durch îhr Zurîick- fliessen în den Geist vollcnden; das heîsst, die Wahrheit und Wesenheit jedes Dinges ist sein geistiges Leben. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Fr. Asi. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Oamenii de rând, — spune primul poet al timpurilor noastre, — se aseamănă scoicilor ascunse in baltă, cari de abia odată pe an, împinse de un val vijelios, iese la suprafaţa bolboacei şi, căseând gura şi oftând odată spre cer, din nou se întorc în ascunzişul mormintelor lor<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/problema%20timpului%20nostru.docx#_ftn1">[1]</a>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Aşa se pierde pentru lume o marc parte dintre oameni, dar fiecare om, chiar şi cel mai neînsemnat, care este sub influenţa omenirii, exercită, la rândul1 său, o influenţă asupra acestei omeniri<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/problema%20timpului%20nostru.docx#_ftn2">[2]</a>. După cum din creşterile infinit de mici ale oricărei mărimi variabile se obţine un întreg, tot aşa şi gândirea omenirii se formează dintr'o mulţime îicdetcrminată de cele mai variate, deci şi de cele mai personale concepţii şi judecaţi; iar această diversitate se unifică încetul cu încetul tn spiritul unei anumite ordine a comunităţii, care, prin aceasta, se identifică. Nu înţeleg prin .comunitate o adunare de oameni, cari să ocupe, pe lângă locuinţa lor, o bucată de pământ, delimitată de hotare naturale sau artificiale, ci o toţaliţaţe jumană raţional-umană, cuprinsă într’o astfel de individualitate, care, dacă la exterior se prezintă cu caracter de colectivitate, formează în sine o unitate perfectă, având centrul său ca focar al vitalităţii, ca punct al unirei organice a particularităţilor în sistemă Comunitatea se recu.noaşte atunci când singură se concentrează în sine însăşi şi pentru sine, atât în decursul existenţii sale incontinuie, cât şi în fiecare perioadă a desvoltării sal’e- Ordinea comunităţii, care se recunoaşte pe ea însăşi, socotită ca parte integrală din viaţa omenirei, eu o numesc „Timp istoric”, iar întregul şir al acestei vieţi, luat cu un întreg compus din părţi, îl denumesc „Istorie”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Tot aşa se prefac acţiunile liberei cugetări a oamenilor în spiritul timpului după cum, în dimineaţa unei zile de Mai, se contopesc parfumurile florilor într’un singur aromat; cine va putea deosebi, în sfera de parfum plăcut, mirosul propriu al fiecărei flori? şi cine va distinge în analiza istoriei S, exprimând spiritul timpului, din toate d şi dd, date de concepţiile şi judecăţile milioanelor de fiinţe omeneşti? Deaceia,, nu trebue să ne mirăm de loc dacă, căutând punctul de plecare al fiecărei epoce a culturei generale, rareori reuşim prin cercetările noasstre să constatăm, cui anume aparţine un adevăr sau altul, generalizat de spiritul timpului ca scop al întregei omeniri. Izvorul unui râu, nu este el oare o complexitate similară, un amestec indiscernabil de ţâşnituri, ca şi întregul lui curent? Ghiciţi atunci, care este prima picătură de apă din izvor? şi desfăşuraţi în şir funcţia transcendentală a timpului istoric în aşa fel încât, printr’o acţiune inversă, să obţineţi nu numai o expresiune aproximativă, ci una exactă, care să devie cu atât mai sensibilă cu cât sunt mai mulţi membri la număr! In această privinţă, cercetătorul Istoriei se aseamănă cu un peregrin, care, pierzând drumul într’o stepă nisipoasă, se bucură dacă găseşte o urmă de picior de om cu toate ca nici măcar nu ştie, cine anume a lăsat această urmă</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Din mulţimea anonimă a piticilor omenirei se remarcă, pe ici pe colo, câte un [om activ, care, prin spiritul său atotcuprinzător, reuşeşte să capete atâta expresivitate din spiritul întregei comunităţi, încât urmele acţiunei Tui individuale niciodată să nu ajungă, să se diminueze şi să se şteargă, iar personalitatea lui să nu se piardă în acel ce comun, care !se transmite posterităţii ca o bogată moştenire dela bunici necunoscuţi; acestor oameni le dau epitetul! de „oameni istorici”, — pe de o parte, din cauză că viaţa lor, printr’o participare sinceră şi cordială, se leagă, cum nu se poate mai, strâns, de istorie, pe care ei o formează mai mult prin influenţa lor; iar pe de altă parte, Istoria, dându-le împuternicirea de a rezolva fapta raţiunei şi a voinţei, se reflectează şi se concentrează în mod esenţial în viaţa lor, ca în cea mai nobilă şi mai bună creaţiune a sa. Dintre toţi oamenii istorici iese în evidenţă unii, cari, prin acţiunea lor independentă, se numesc în adevăratul înţeles al cuvântului „oameni mari”, uriaşii omenirei ; aceştia îşi iau asupra lor, ca să zic aşa, toată greutatea născândă şi crescândă a timpului şi o arată lumei uimite, .iar cu vorbe şi fapte clare 'tălmăcesc semnificarea siarcinei lor. Numele celor dintâi există în plinătatea lor în Istoria timpurilor; numele celor din urmă constitue titlul, inscripţia timpurilor Istoriei; dar mulţimea anonimă? doar ea este factorul principal al Istoriei, baza şi structura ei. Tot aşa şi atomistica tuturor mişcărilor unui punct, care descrie o linie circulară dispare şi :se pierde în organismul periferiei, fără să lase vre-o urmă; şi deşi fiecare rază, ca indicator al originei şi formării ei, conţine şi întţruchipează toată viaţa cercului, odiluiindu-se liniştit în centrul său şi totodată mişcându-se din el liber în toate direcţiile, totuşi, această rază îşi capătă adevarata ei însemnătate numai din coincidenţa unui punct al său extern cu centrul şi din contactul altui punct cu periferia cercului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Prin urmare, şi aceşti renumiţi oameni ai Istoriei nu sunt educatori, preceptori şi cu atât mai mult, organizatori, ci numai cei mai ageri şi mai deştepţi elevi, numai organele timpului ; nicidecum ei jiu sunt legiuitorii comunităţii, ci numai cei mai credincioşi şi mai conştiincioşi executori ai adevărului istoric, cărora de sus li e dat, să simtă şi să înfăptuiască, să cunoască şi să realizeze bazele, cari, în mod tainic, făuresc spiritul unui anumit timp istoric. înţelegând în felul acesta viaţa oamenilor istorici, ca reprezentanţi ai timpurilor trecute şi ea purtători ai celor viitoare, noi înţelegem şi viaţa întregei omeniri pe o anumită treaptă a comunităţii sale. Judecând pe aceşti puţini oameni, încredinţaţi Istoriei, noi judecăm absolut totul în istoria fiecărei epoce căreia ei aparţin şi care le aparţine lor. Şi nu înţelegem şi nu judecăm abstract, ci concret, în perfectă realitate şi în deplină putere a spiritului timpului, care singur se caută şi se găseşte în sine însuşi, care se cunoaşte şi se determină singur pentru sine însuşi. Aceasta este însă numai o latură a contemplării Istoriei, bazată pe proprietatea de a exprima condiţia de existenţă a unei anumite probleme istorice cu ajutorul formalelor analitice,, potrivit cu spiritul timpului şi, de a găsi importanţa istorică a fiecărei expresiuni analitice a timpurilor comunităţii. Din acest punct de vedere, linia eliptico-spirală este cu adevărat istorică, simboTul istoriei -înalte, în care se exprimă pe-de-a’ntregul, unirea dintre începuturile necesităţii şi al libertăţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— O altă latură a contemplării Istoriei este latura sintetică, opusă celei analitice. Ca şi Newton în matematică, eu socotesc sinteza în istorie ca singura metodă ut theorema fiat concinnum et elegans, ac lamen publicam susţinere valeat. Cunoştinţa încă nu e ştiinţa şi partea fundamentala a Istoriei nu este, ceeace se jarată sub formă de semne şi indicii ale diferitelor ei timpuri; esenţa ei formează, în general, o unitate directă şi imediată, compusă din însuşiri şi din ceeace |are existenţa în însăşi existenţa sa: cu alte cuvinte, formează o identitate între însuşiri şi existenţă. Cine împarte şi subîmparte Istoria în multe Istorii, acela nu va pătrunde partea ei esenţială, chiar dacă ar descoperi toate proprietăţile prin cari se rezolvă şi se descompune în amănunte; acela cunoaşte Istoria numai, care are acest dar, întrebuinţând termenii vechilor metafizicieni ca ens unun verum et bonum. După cum formulele matematice simple conţin progresii întregi, cari, prin direcţii oupse ,tind spre infinit, tot aşa şi ştiinţa istorică trebuc şă cuprindă pentru aceasta, deodată şi în cea mai simplă exprcsiune, toate seriile separate de fapte istorice şi, ca un adevărat centru să adune şi să unească, toate razele unilaterale şi răsleţe într'un singur punct, ce nu se poate măsura.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Istoria este motorul desvoltării spiritului uman, condiţionat de o soartă, de care el depinde şi care îi cuprinde toată exteriorizarea sa, cu ajutorul libertăţii sale proprii şi nevoia sub naturală şi absolută; iar principiul istoriei este tendinţa către existenţă, adică din existenţa în sine către existenţa pentru sine. De aceia, timpul există numai, a fost, sau va fi. Nu există prezent; el numai pare; este fictiv şi există doar ca o noţiune logică ireală. Nu se poate despărţi prin prezent, ceeace a fost, de ceeace va fi; fiece clipă, sau coincide cu trecutul, sau aparţine viitorului. Care oscilaţiune a pendulului poate fi socotita ca un punct imobil între aceşti doi poli ai eternităţii în perpetuum mobile? Aşa-i natura Istoriei ca şi a vieţii. Şi ştiinţa istorică, ne fiind altceva decât o alcătuire a timpului, trebuie să arate: Cum se naşte un moment din alt moment?, fiecare din ele născându-se uşor, dat fiind că toate la un loc formează o singură sistemă de desvoltare. Momentele istorice sunt tot aşa de variate ca şi predominarea unui ton în muzică. Tonurile se schimbă repede, iar din mulţimea tuturor schimbărilor se naşte unul plin de variaţiuni, — acordul vieţii istorice. Eternitatea nu-i în Istoric la fel ca şi câmpiiile elizee ale Grecilor din timpurile uitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Fiecare epocă îşi are ideile sale; ea are, prin urmare, şi faptele sale. Ceeace noi numim cullură generală sau luminare în cel mai larg înţeles al cuvântului, sunt faptele, — adică numai o pojghiţă superficiala, o exteriorizare ai deilor timpului. Ideile şi faptele sunt doar, două elemente deosebite ale uneia şi aceleaşi vieţi istorice ; în fond, ele formează o unitate concretă, ca posibilitate şi realitate, pentru ceeace devine necesar. Fiecare epocă este ocupată cu ea însăşi, ca să-şi stabileească în aşa fel însemnătatea ei peentru totdeauna, încât timpul, pe care noi îl numim al nostru, este, fa dreptul vorbind, timpul viitor. De aceeia şi fiecare, epobă :se dcsvoltă din ea însăşi prin idei, pa cari apoi, cu forţe proprii, le realizează prin activitatea sa şi, totodată, se înfăşoară şi cu fapte, idealizându-le cu conştiinţa ei prin puterea ei de cugetare. Prima cale formează latura energeticii, liar ultima, pe cea dinamică, a existenţii Istoriei. Şi Braaniss, cu drept cuvânt spune: Wissenschaft und Sittlichkeeit, welche hiermit'selbst, jede fur sich, ein geschichtliche Form annehmen, enveisen sich eben damit nur als die einander gegenseiitg tragenden Seiten der „einen” Geschichte.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Şi după legea acestei polarizaţii a existenţii în sine şi a existeniii pentru sine, meditaţiunea şi activitatea, sau — ceeace e la fel — teoria şi practica spiritului timpului coincid aşa de bine şi şe manifestă atât de analog încât sistema lui Boecklin şi reforma contimporană a lui Luther, nu sunt ele oare două nuanţe ale aceleiaşi culori? Dar semnificaţiunea şi urmările filosofii lui Descartes, nu corespund ele oare importanţei şi efectelor păcii din Westphalia. Dar n'a ieşit la iveala criticismul' lui Kant simultan cu Revoluţia franceză, tinzând deopotrivă să desmintă şi să distrugă orice dată istorică a timpurilor trecute? Dar tendinţa politică actuală de a împiedica desvoltarea mai departe a ideii de Stat — baza Istoriei de până acum — nu este contimporană cu şcoala Schelllingo-hegeliană, care readuce realitatea în filosofie? ş. a. im. d. Aşa-i natura Istorici, ca şi a vieţii. Iar Ştiinţa istoriei, fiind o alcătuire de fapte potrivit cu ideile lor proprii, trebuie să contempleze fiecare normă hotărâtă şi perfectă a comunităţii, care se individualizează într’un tot armonios, format .din toate, ideile, cari şi ele scot în evidenţă partea esenţială a vieţii istorice şi din toate faptele, cari traduc existenţa lor. Considerându-le însă aparte, observăm, că alcătuirea istorică, numai a ideilor, reprezintă o masă haotică şi amorfă, nebuloasă şi lipsită de armonie, ;iar numai aceea a faptelor, o formă moartă fără conţinut şi viaţă reală.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— Fiecare idee îşi are confesorii săi. Prin urmare, şi fiecare fapt îşi are înfăptuitorii săi. Conducătorii comunităţii, geniile teoriei şi eroii practicei, sunt principalii confesori ai ideilor şi cei mai de seamă înfăptuitori ai faptelor. Astfel apare în Istorie sistema de diviziune a muncei între oameni ca între membrii unui fot social, cari trăesc în armonie; Pe toţi îi vedem îîn acest atelier lucrând amical la o aceeaşi masă de lucru: unii — cu sfatul, alţii — cu braţele ş. a. m. d. Iar totul produs de un acelaş suflu care distribuie fiecăruia în parte o altă însărcinare, însă pentru un acelaş lucru. Ei bine, aceasta este o rază solară ce se reflectă în curcubeu prin culori şi nuanţe variate! Aşa-i natura (firea) Istoriei ca şi natura vieţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Şi ştiinţa istorică, ca o alcătuire a existenţei vădite {a spiritului, trebuie să explice viaţa oamenilor istoriei ca un organ al spiritului, nu în singurătatea atomică a fiecăruia, ca ceva necondiţionat şi absolut, deci, ca ceva care există orbeşte şi ocazional, ci ca pe o fiinţă legată în mod intim de viaţa liberă a întregului, infinit de cult. Dar Istoricul nu va pătrunde cea maţ înaltă taină a vieţii istorice, a acelei dragoste a oricărei fiinţe pe care acesta o uneşte cu comunitatea într’o unitate eternă, dacă va studia viaţa oamenilor istoriei numai în acele clipe în cari, ca în nişte focare luminoase, s’a reflectat toată comunitatea; ci el trebuie să examineze începutul, mijlocul şi sfârşitul acestei vieţi a oamenilor istorici, iar pentru aceasta îi mai trebuie sa cunoască în mod precis şi profund, viaţa întregei mulţimi anonime, care activează în istorie, deşi nu activează pentru istorie. Dar din această mulţime sc nasc ei şi tot în această mulţime se întorc. Aceasta este şi punctul lor de plecare şi limita tendinţei lor. După cum în Geometria analitică se părăseşte deja metoda inversă a tangentelor, tot aşa şi în Ştiinţa istorică ar fi timpul să se înceteze a se căuta o nivelare pentru cea mai întortochiată viaţă istorică numai prin însuşirile punctelor extreme de contact a reprezentanţilor şi a purtătorilor timpuriilor istorice, cu normalele lor. Numai aceluia i se pare.uşoară istoria, care n’o cunoaşte, sau, mai bine zis, care, învăţând pe dinafară cronologia şi anectodele fiecărui an, arc destul curaj să se laude: „eu, discut, pot discuta cu oricine despre istorie!”. E uşor oare să uneşti organic (iar nu mecanic), în timp şi într’un şir neîntrerupt de cauze şi efecte, toate datele eterne, înălţând până la gradul de necesitate, credinţa în a reprezenta relaţiile, reciproce ale ideilor şi faptelor? E uşor oare astfel să pricepi, cum omenirea, într'un moment dat al ascensiunei sale progresive spre perfecţiunea infinită şi veşnică, singură se înţelege şi se identifică pe ea însăşi, adică să scoţi la iveală propriul ei în ordinea succesivă a desvoltării, chiar din revelaţia ei imediată. E uşor oare ca în acelaş fel, să concepi o întreagă alcătuire a realităţii omenirei, mereu schimbătoare şi totuşi neschimbată, într’un timp etern şi într'un sfârşit fără de sfârşit, în toată întregimea sa, perfect definită în sine şi pentru sine, având în vedere interesul conţinut în legătura spirituală a trecutului cu acest prezent aparent, care îl continuă nu numai prin efectele sale, ci şi printr’o anumită forţă productivă, nu numai prin păstrarea inviolabilă a comorilor acumulate şi refulate de veacuri!, ci şi prin îmbogăţirea lor cu sporuri şiămbunătăţiri necontenite?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Iată problema istoricului sintetic!</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
— De altmintrelea, adevărata metodă a Ştiinţei istorice este comparaţia imediată şi vie dintre anaaliză şi sinteză. Eu denumesc această metodă „dialectică" în cel mai larg şi mai precis înţeles al cuvântului: aceasta e un triumf al Adevărului asupra minciunei şi părerii, un triumf al autenticităţii asupra verosimilităţii şi indoelii, un triumf al cazuisticei asupra cazuisticei, susţinut prin trecerea liberă a empirismului în raţionalism şi a convingerii problematice în cea apodictică. Dar istoricul, analizând şi sintetizând totdeodată să nu ne poarte numai prin curţi împărăteşti şi prin palate boereşti,, ori prin lagăre, ci să ne conducă şi pe străzi, pe la bâlciuri şi prin hale de vechituri, dându-ne explicaţii, cu bun-simţul şi cu inima deschisă a omului de jos, asupra tuturor scenelor întâlnite. După cum ne duce pe la şedinţele Soboarelor, prin Dumă şi prin alte instituţii înalte, să ne ducă şi pe la adunările conspiratorilor, pe la bandele de hoti prin temniţele de ocnaşi şi să ne dea ocazia, să tragem cu urechia cum şi în ce fel se pronunţă sufletul omului, care judecă şi a omului, care este condamnat de opinia publică. Să ne deschidă şi sălile gotice cu geamuri pictate şi să ne introducă până în liniştitele cabinete ministeriale şi până şi în buduarele cucoanelor, dar să ne mai deschidă şi intrările cocioabelor ţărăneşti — una cu pământul — unde, fără să vrei, vezi totul desgolit şi unde apare atâta sărăcie şi întuneric în ochii noştri încât fără şovaeală smulge masca grandoarei de pe faţa celebrităţilor seculare, de pe faţa vremelnicilor Istoriei, şi cu curaj împodobeşte cu coroana neperitoare a gloriei, pe marele şi renumitul necunoscut, pe acest bărbat sărman care a salvat oraşul cu înţelepciunea sa, dar pe care omul nu l’a amintit, după expresia Ecleziastului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
... . Nu-i de ajuns numai profilul şi nu vom mulţumi noi numai pentru siluetă; redă-ne întregul tablou al fiecărei epoce cu luminele şi umbrele sale; nu vrem jumătăţi de măsură, arată-ne în mărime naturală portretul întregei Istorii a tuturor timpurilor! Nu vom privi lung şi nu ne vom îndrăgosti de metalul curat şi lucitor, ce iese din fabricaţiunea monetăriei; arată-ne nouă exploatarea minierilor, topirea metalurgiştilor, cari pun la încercare darul naturei în focul artei, forţa productivă a artiştilor şi truda salahorilor! Noi nu suntem curioşi ca marinarii numai să ocolim globul pământesc de jur împrejur, ci vrem să vizitam toate colţurile pământului, atât locurile sfinte — Bethleemul cu Ierusalimul istoriei — cât şi locurile de ticăloşie şi de blestem — Sodoma cu Gomora istoriei!</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cu o astfel de judecată — fruct al lecţiilor marilor profesori din Miinchen: Schelling, Goerres şi Asta — maturizată de propria mea judecată, ale cărei rădăcini au fost adânc şi puternic înfipte în solul gândirei ruseşti, prin pătrunderea operilor unicului nostru filosof, eu am început să citesc şi să studieiz Istoria rusă ce se găsea pentru redactare în mâna unor maeştri, cari păreau a fi cei mai nipieriţi, dar n’am reuşit din atâtea Istorii diferite ale lui Caramzin, Polevoi, Pogodin, Ustoialov, Bulgarin şi ale altora, să-mi fac o idee despre Istoria rusă ca despre un tot organic. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/problema%20timpului%20nostru.docx#_ftnref1">[1]</a> Mitzkiewicz. —Scovoroda compară poporul de jos cu un melc: „doarme crustaceul în învelitoarea sa de coaje» dar vrăjitorul vine şi-i vorbeşte: melcule, melcuţule, arată-ţi corniţele! şi atunci el iese dinăuntru ; aşa-i şi poporul de jos : e destul să-i vorbească de bine un mare povătuîtor, se şî trezeşte şi se deşteaptă, ascultându-l in totul: „cuvântul învie spiritul !“. Comparaţi aceasta cu observaţia lui Oken; gewis eine Schnecke ist ein erhabenes symbol des tief im lhnnem Schlummernden Geistes, şi recunoaşteţi, că în proverbele populare sălăşlueşte înalta înţelepciune a aceluia, care, ca şi Scovoroda, găseşte în ele aureo hommo piscari. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/problema%20timpului%20nostru.docx#_ftnref2">[2]</a> ) Numai Dumnezeu ştie gradul de influenţă sau fiecare fărimitură de participare, pe care fiecare om o are asupra omenirii întregi şi chiar dacă s'ar întâmpla, ca aceasta să fie mai mică decât un grăunte de nisip, s’au un bob de cretă şi mai uşoară decât praful de flori, n'o nega în fapt, numaî pentru că nu poţi cuprinde cu mintea ta mărimea şi greutatea ei.</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-55013080879004108592014-12-17T11:12:00.006+01:002014-12-17T12:32:13.467+01:00Discurs la deschiderea cursului de filosofie<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<br /><br /><div style="text-align: center;">
DISCURS LA DESCHIDEREA CURSULUI DE FILOSOFIE</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
În Colegiul naţional de la St. Sava din Bucureşti, Septembrie 1842</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br /><div style="text-align: justify;">
Adunaţi în acest loc muzelor închinat spre învăţătura unei stiinte, careu de cei vechi prin modestie fu chemată numai iubire de ştiinţă, filosofia, socotim lucru de trebuinţă a ne dechiara mai înainte, pre ce cale noi ca iubitori de ştiintă trebuie să plecăm, ca să ajungem la vtiintă, şi cu ce mijloace trebuie să ne prevedem, pentru ca să putem tace această călătorie, care în adevăr nu e călătorie uşoară.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
De la ştiinţa noastră se cere răspuns la trei întrebări: ce este adevărul?, ce este bunul?, ce este frumosul? şi într-însul se cuprinde tot obiectul filosofiei. Cu aceste trei întrebări sînt mai multe altele unite, precum: ce sînt lucrurile acestea care cad supt simtarea noastră, care le vedem cu ochii şi le auzim cu urechile? Ce este totul acesta care-1 numim lume? Ce sînt ideile acelea care noi le înălţăm peste tot ce cade supt simtarea noastră, prin care noi trecem marginele experienţei? Ce este fiinţa fiinţelor, adevărul adevărului, bunul tuturor bunurilor si frumuseţea frumusetelor, şi în ce relaţie stăm noi cu dinsa? Ce este această scurtă a noastră trecere in spaţiu şi în timp, petrecere care o numim viată? Spre ce scop ne aflăm noi în viaţă? Ce se face cu noi după ieşirea din viaţă? Cum se cuvine să ne purtăm în viată? Şi cum trebuie să ne aflăm după cursul vieţii socotindu-ni-se lucrurile sau faptele ce am făcut sau am lăsat nefăcute împotriva datoriei noastre? Asemenea întrebări, zic, sînt unite cu cele trei întrebări principale ce se pun filosofiei, la care ea trebuie să răspunză, şi răspunzînd acelora răspunde de odată şi la toate cele ce stau în legătură cu dînsele. Insă căutînd răspunsul cerut, ne vedem împrejuraţi de o mulţime de greutăţi, şi după cercetare mai adîncă aflăm, că nici nu se poate da răspunsul mai înainte de ce am răspunde la altelea care se nasc dintr- insele şi stau loruşi paralele, adică: putem noi cunoaşte adevărul?, sin- tem datori a tace bine?, putem noi simţi sau doară şi produce frumosul1 lor şi acestea rămîn fără răspuns pînă nu se desleagă cele următoare produse printr’însele? Prin ce organ sau facultate putem noi veni la cunoştinţa adevărului? Prin ce organ sau facultate săvirşim fapte? Prin ce organ sau facultate simţim noi? Siliţi fiind a căuta răspunsul la aceste mai de pe urmă, venim la principul acela, carele în limba noastră îl numim minte sau suflet, sau şi anima în înţeles iilosofic. Deci a supune cercetării acest princip împreună cu facultăţile lui, va fi datoria şi lucrul nostru cel dintîi. Gnoti Seavton este sfatul, căruia trebuie să asculte toţi cei ce vor să vie la cunoştinţa filosofiei. Aceasta învăţătură de a ne cunoaşte pe noi înşine, sau facultăţile sufletului nostru, se chiamă psihologie, şi aceasta ne va fi mergătorul înainte al filosofic» propedeutica.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sîntem siliţi aşa dară a întoarce lucrul ce face mintea cu întrebările ei, a o supune întîi pre dînsa la essamen, a o descrie mai înainte precum o cunoaştem din experienţă, pentru ca apoi din datele experienţei să putem ajunge prin critică la teoria ei, şi pe cînd-i vom cunoaşte puterea şi marginile să ne apucăm de răspunsurile ce se cer de la noi. Răspunsul acesta este mai mult prudenfial, raţional. Matematicul teoretic nu întreabă de instrumente, şi de vin ele vreodată în consideraţie, le presupune toate bune şi umblarea cu ele lesne; însă practicul totdeauna mai înainte d’a se apuca de operaţiunile sale, le cearcă, că ştie bine că lăsîndu-le necercate, şi ele puţind fi vitiate, îi dau rezultate false. Asemene filosoful în cercetările sale, fiind de odată nu numai teoretic, ci cu mult mai vîrtos practic, trebuie să bage bine de seamă cu ce instrumente are a face. Deci dară Psihologie, partea intelectuală a Antropologiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Insă aici ne pot întreba unii care au doară mai multă experienţă decît noi în cîmpul ştiinţelor: Cum vreţi să cunoaşteţi facultăţile sufletului mai înainte de a cunoaşte ale trupului? Continuînd regresul de la Psihologie la Filosofie. Alţii mai pătrunzători ne pot pune întrebarea şi mai pe larg: Cum vreţi să înţelegeţi Antropologie fără cunoştinţă zoologiei!, continuînd regresul încă cu o treaptă. Alţii ne pot cere Organo- logia generală, cunoştinţă naturei animale, împreună cu cunoştinţa natu- rei vegetale. Alţii ne pot spune că cercetarea naturei organice presupune cunoştinţa naturei anorganice sau a lumei mecanice, şi aceasta fiind teorie presupune o istorie culeasă din datele experienţei şi ale observaţiei. Deci dară Cosmografie, treapta dintîi a ştiinţelor estematice şi după dînsa progresiv: esplicaţia legilor lunei mecanice, sau fisica raţională cu aplicaţie la fenomenele naturei în cursul anului, al lunilor şi al zilelor, al ploilor şi al vînturilor, al tunetului şi al fulgerelor. După esplicaţia fenomenelor fizice, esplicaţia fenomenelor chimice, în compunerea şi descompunerea trupurilor, Chimia împreună cu minerologia şi geologia. După prelucrarea acestora, trecere la cercetarea naturei organice, organologia generală: Fitologia sau Organologia vegetală. Zoologia sau Organologia animală, Antropologia, mai întîi Fisiologia cu toate aussiliarele ei şi apoi Psihologia, şi cu dînsa Filosofia.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Acestea sînt treptele pe care am trebui să ne înălţăm la înaltul edificiu al filosofiei: I. mecanismul naturei; 11. Organismul naturei; III. Vitalismul; IV. Animalismul; V. Mentalismul. Insă fieştecare cere un studiu particular şi un curs de mai mulţi ani, pentru aceia se şi socoti de trebuinţă o despărţire între dînsele şi între filosofie, dar numai cu tinerea şirului. Cunoştinţele lucrurilor supuse sensului merg înaintea cunoştinţelor agonisite numai prin minte curată. Cunoştinţele a posteriori sînt cele dintîi în viată, iar cunoştinţele a priori sînt fructele speculaţiei ştiinţifice. Deci şi teoria ştiinţelor estematice trebuie să ne fie cunoscută înaintea teoriei ştiinţelor normative. Cu o vorbă: întîi esperienţa şi apoi filosofia.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Din filosofie, întîi partea subiectivă şi apoi cea obiectivă. Partea subiectivă a filosofiei se află în cea mai strînsă legătură cu Psihologia antropologică. Şi dacă împărtim cu Kantianii psihologia 1) în empirică sau Istorică, adică cea ce cuprinde fenomenele sufletului său ale mintii, ca fapte istorice, date prin esperientă, sau ca fapte ale cunoştinţei noastre empirice fără cercetări şi întrebări mai adinei despre căuşele şi înclinarea lor,- 2) în critică, adică ceea ce supune la essamen faptele conştiinţei, pentru ca să poată veni prin aceasta la întemeierea unei teorii rafionate despre dînsa; 3) în teorică [evident teoretică], adică cea ce cuprinde teoria tuturor cunoştinţelor lucrărilor subiectului nostru, — atunci partea subiectivă a filosofiei nu e alta decît Psihologia teorică purcezînd în cele trei direcţii fundamentale ale subiectului nostru, pe trei căi, adică speculativă, operativă si sensitivă. Cea dintîi cuprinde legile după care cugetă subiectul nostru, adică Logica, si legile după care cunoaşte subiectul nostru, adică Gnoseologia. A doua cuprinde legile după care să determinează la fapte, adică Teletica, şi legile după care săvîrşim fapte, adică Pracseologia. A treia cuprinde legile şi drepturile simtămîntului precum spre cunoştinţă cît şi spre voinţă şi pentru care se numeşte şi Estetică.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Filosofia obiectivă răspunde la întrebările principale: ce este adevărul, bunul şi frumosul?, formînd în acest chip Aletologia, o Agatologie şi o Kalleologie. Cea dintîi ne arată temeiul pe carele se razimă adevărul filosofic şi adevărul matematic, adică ne arată temeiul pe care se razimă moralitatea şi legalitatea faptelor noastre; cea mai de pe urmă ne arată temeiul pe carele se razimă ideile noastre despre frumos şi despre sublim, sau armonia între sensibil şi ideal, împreună cu legile judecăţii noastre despre scop, sau Teleologie şi cu massimele religioase sau Euseblologia, mai pe urmă vine istoria filosofiei. Insă precum Psihologia empirică nu e filosofie, ci numai Propedeutică, poarta prin care trebuie să intrăm ca să venim la filosofie, aşa şi istoria filosofiei nu e alta decît un preservativ necesar, pentru ca să nu cădem în unilateralitate filosofînd, un deşteptător folositor pentru cercetări deosebite, un comparativ între massimele noastre şi massimele celor ce au filosofat mai înainte de noi, între paşii noştri şi paşii lor, între rezultatele noastre şi rezultatele lor. Filosofie proprie nu putem învăţa din istorie, pentru că filosofia nu cunoaşte autoritate, şi pentru că filosofia e ştiinţă a priori, iar istoria numai a posteriori; însă putem învăţa modestie dintr’nsa, putem învăţa temperantă, putem învăţa prudentă. Că precum autoritatea slăbeşte cugetarea liberă, aşa şi confidenta peste măsură în puterea noastră poate trece în arogantă şi în temeretate, şi filosoful cel adevărat trebuie să re păzească de toate.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Amîndouă ştiinţele aussiliare Psihologia şi Istoria filosofiei fură neîngrijite pînă în zilele noastre. Insă în Germania după ce trecu furia d-a dezvolta filosofia din un princip suprem transcedental, din punerea absolută a lui Eu sau din opunerea lui Non-Eu, din Sintetismul lui Krug sau din Identitatea lui Schelling, din Entusiasmul lui Schlegel sau din Indiferenta lui Hegel între fire şi cirgetare, începură Kantianii a se pune pe studiul Psihologiei a cerceta mintea omenească, a străbate istoria filosofiei şi a se depărta într-acest chip cît se poate de unilateralitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Tot această tendinţă vedem şi în Britania unde desparanta de a afla adevărul a făcut epocă de două ori. întîi pe la sfîrşitul sutei a şasprezecelea la îngroparea scolasticismului şi de care i-a scăpat Bacon de Verulam prin introducerea metodului inductiv, a doua oară în suta optsprezecea supt scepticii cei ageri Locke şi Hume, cărora s-a opus cu toate energia Toma Reid în Anglia şi Immanuel Kant în Germania, şi în zilele noastre criticul, istoricul şi psihologul Dugald Stewart. Asemenea lucrare se iveşte şi in Franţa decînd Roger-Collard a aruncat Sensualismul de pe tronul filosofiei gallicane şi decînd Cousin prin introducerea istoriei filosofiei a făcut cunoscuţi pe compatrioţii săi cu adîncimea germană. Aceasta e şi sentinţa noastră despre întemeierea filosofiei în lara noastră, să o învăţăm pe temeiul neclintit al esperienţei, incepînd a ne essamina întîi puterea noastră şi mintea noastră cu toate facultăţile şi legile ei, şi după acesta a o întrebuinţa spre cercetarea întrebărilor care ni le punea ea, a căuta răspunsurile care ni se cuvine a i le da împreună cu răspunsurile ce i le-au dat alţii care au filosofat mai înainte de noi.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Filosofia şi Matematica sînt surori. Amîndouă sînt ştiinţe a priori, amindouă sînt apodictice, amîndouă universale. Adevărurile matematice sînt acelea în tot locul şi în tot timpul, asemenea şi adevărurile filosofice. Precum nu este decît o matematică pentru tot omul şi pentru tot veacul aşa nu este mai mult decît o filosofie, numai supt deosebite forme.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Precum matematica are atace cu construirea conceptului, aşa şi filosofia, numai cu aceia diferenţă, că matematicul construind conceptul îl poate supune privirii, iar filosoful numai cugetării, pentru aceia se şi chiamă cunoştinţa matematică intuitivă şi cea filosofică discursivă. Timpul şi spaţiul sînt elementele matematicului, filosoful n-are ce face cu ele, el trebuie să abstragă de la amîndouă. In matematică toate adevărurile se razimă pe principiul contrazicerii, şi pe acesta trebuie să se razime şi adevărurile filosofice, că acest princip strajnic domneşte peste mintea omenească ca fătul [fatalitatea] peste zeii lui Omer, şi noi de supt jugul lui nu ne putem scăpa fără renuntia mintii. Insă acest princip necesar în matematică, este deodată şi destul într-însa, dar In filosofie nu este destul. Că nu urmează nici decum dintr’aceia, căci cugetatul [gîndirea] despre un lucru sau despre o faptă nu implică contrazicere, să aibă şi [chiar] realitate obiectivă, ci aceasta trebuie arătată într-alt chip, şi de nu se arată, rămâne cugetatul cugetat deşărt.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Filosofia se deosebeşte de ştiinţele empirice, cărora adnumerăm ştiinţele istorice şi în specie ştiinţele naturale sau fisice, printr-aceia că filosofia este ştiinţa a priori, iar cele empirice sînt a posteriori, filosofia se desvoltează prin cugetare curată, neamestecată de lucrurile sensurilor, iar ştiinţele empirice cuprind numai spusele sensurilor (simturilor)j filosofia este ştiinţa normativă, iar empiria estematică; conceptele filosofice se unesc într-o sistemă spre formarea unei teorii prin logistică dreaptă, iar cele empirice numai prin inducţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Filosofia se deosebeşte de poezie sau de închipuirile fantasiei printr- aceia, că cugetul filosofic să aibă realitate obiectivă, iar cel poetic poate fi de tot deşert; de la filosof se cere adevărul, de la poet numai frumosul, pentru poet e destul să spue minuni desfătătoare de Pegas, fără a dovedi că se află asemene animal în natură, iar filosoful carele pretinde că substanţa este una trebuie să o şi dovedească, ca de nu face er aceasta, avem drept a o numera Intre visuri, filosofia e raţională, logistică, Poesia e ficțională, fantastică.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Filosofia e fundamentul tuturor ştiinţelor, însă de o dată şi cea mai abstractă dintre toate ştiinţele, închisă între mărginile cunoştinţei apriori, supusă penelului d-a degenera într-un formalism gol, cere cea mai mare bagare de seamă, cea mai sănătoasă judecată şi cea mai ageră deosebire, altmintrele fantasiem în loc d-a filosofa şi ficţionam în loc d-a raţiona, sau raţionăm din păreri fără temei, fabricăm în aer, dogmatizăm, cădem şi ne cufundăm în dogmatism, un lucru ce se întîmplă mai vîrtos cu cei ce se apucă de filosofie obiectivă fără a fi luat învăţătură de la cea subiectivă, cei ce filosofează fără a fi essaminat mai întîi legile, facultăţile şi marginile minţii omeneşti. Asemine fabrice vedem la Platon, la Spinoxa şi la Wolf. Acestui mod îi stă dimpotrivă Aporetismul; procesul lui e negativ, el se îndoieşte de toate, caută contrazicere în toate. Cu măsură întrebuinţat ne păzeşte de multe rătăcirii însă slobod, preface în nemîca toată cunoştinţa noastră. — Calea cea adevărată pre care putem parveni la ştiinţă nu e nici dogmatică nici aporetică, ci critică. Nu trebuie nici să credem toate cele ce ne arată faţă de adevăr, nici să ne indoim de toate cele ce nu ni se pot dovedi,- ci trebuie să băgăm de seamă la faptele conştiinţei noastre, şi după dinsele să cercetăm legile originare ale tuturor activităţilor noastre, ca prin aceasta să putem ajunge la principe universale, prin care numai singure se pot şi afla adevărate cunoştinţe şi lega într-un tot ştiinţific, intr-o sistemă. Acest metod este într-adevăr greu, dar numai printr-însul ne putem mîntui. Judecător drept, ne învaţă a judeca drept şi fără parţialitate. Fără dare de seamă nu Iartă părerile nimănui, nici chiar ale noastre. Deci cere libertate deplin, şi 1) lepădare de prejudecăţile vieţii comune, care sînt cele mai mari piedici ce poate întîmpina amatorul (iubitorul) de ştiinţă. Că sînt prea multe în viaţa comună, pe care noi fiind dedaţi cu ele din copilărie le ţinem adevărate, măcar că n-am întrebat nici o dată pe ce temei se razimă, şi în filosofie după ce cercetăm mai adînc aflăm ca sînt false şi aceasta vine de acolo că minciuna îmbracă prea de multe ori vestmântul adevărului, şi cine n-are ochi ageri destul foarte lezne le poate lua una pentru alta. De aceasta vrînd să ne facem filosofi trebuie să ne lepădăm, trebuie să ne renunţăm, ca nu cumva fiindu-ne mintea împrejurată de ele, ca ochii trupului de ceaţă, să nu putem dobîndi lumina adevărului. Cine vrea să-şi ţie şi prejudecăţile şi să se facă şi filosof, pentru acela e filosofia un x necunoscut, la a cărui cunoştinţă el nici odată nu va ajunge. Mai bine o dosă d’Aporetism la intrarea în filosofie decît cel mai mic prejudeţ,- 2) cere să ne păzim de credinţa autoritativă. Că autoritatea în filosofie n-are loc. Cele ce zic sau cele ce au zis alţii nu ponderează nimica pentru noi, dacă nu le putem pătrunde noi cu mintea noastră, şi dacă nu putem noi prin mintea noastră ajunge la adeverirea lor. Pentru aceia ce-şi pun ca maximă în filosofie: Să nu primeşti nimica fără temei nedestulător, Nihil admittendum absgue ratione sufficientei 3) cere lucrare proprie, fieşte care de sine şi pentru sine.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Alte ştiinţe le putem dobindi prin învăţătură de la alţii, ca [şi] cînd le-am cumpăra oareşicum fără a ne face pre noi învăţaţi putem dobîndi învăţătură. Cu filosofia e altmintrile. In filosofie, învăţători în înţelesul strimt nu putem avea, căci filosofia nu se învaţă de la alţii, ci numai învăţători de cele ce noi înşine prin cercetare trebuie să învăţăm,- Să filosofăm învățînd filosofia. Învăţătorul de filosofie nu poate fi purtător pre cale ci numai arătător de cale, şi fiecare amator de dînsa trebuie să călătorească pre picioarele sale, trebuie să ne decidă la lucrul cel greu a cugeta însuşi, a cerceta însuşi, a judeca însuşi. Cel ce voieşte ca învăţătorul să nu-i fie numai arătător de cale şi să-i fie şi purtător, acela poate şti mai înainte că nu va parveni niciodată la filosofie.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Aceste sînt jertfele care le cere criticismul de la noi, cărora se mai poate adauga abstragere şi reflectarea cea particulară filosofiei. Această abstragere, adică tragere înapoi din lumea fenomenelor şi intrare în lumea fiinţelor celor curate, pre nişte greutăţi de care se sperie cei mai mulţi, şi mai vîrtos aceia care nu sînt dedaţi a călători pre mijloacele sale (lor] ci sînt învăţaţi a se lăsa a-i duce alţii. Si aceste dificultăţi nu le putem învinge altmintrele decît numai sculîndu-ne o dată, rezolvîndu-ne şi apucîndu-ne de dânsele cu toată seriozitatea, cu toată luarea aminte, strădania şi răbdarea. Trebuie să ne supunem la o reformă peste tot, la o curăţenie de păcatele lumei fenomene, ca o naştere din nou. Această revoluţie în noi este de neapărată trebuinţă, cine nu o poate duce pînă la acel punct, acela e perdut pentru ştiinţă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Insă după ce am trecut odată printr-însa, după ce ne-am dedat cu abstragerea, cu reflectarea, cu combinarea şi cu construirea conceptelor, nu se poate afla ştiintă mai lezne decît filosofia. Toată materia ei este în noi şi noi nu avem alta d-aface decît a intra în noi înşine şi a o dezvăli cum desvelim firul de mătase de pe crisalidă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Să bagă de vină matematicii, dar cu mult mai vîrtos filosofiei, căci nu vor să se pogoare de pe tronul lor cel înalt la publicul de rînd, căci nu vorbesc limba oamenilor comuni. S-a băgat de seamă că şi matematicul şi filosoful în starea de acum îşi pot vedea toată ştiinţa lor înaintea a toată lumea ne-matematică şi ne-filosofică fără a fi înţeleşi de cineva, pentru essemplu poate striga matematicul cu glas cît de mare că sinul unghiului e de o potrivă cu jumătatea de coardă a unghiului îndoit, fără a se teme că-1 va înţelege vre un profan. De asemene frazuri are şi filosoful o mulţime foarte frumoasă. Dintre strădaniile de a vulgariza matematica şi filosofia, cîte s-au făcut pînă acuma, nu şi-au ajuns scopul nici una. De la matematică în zilele noastre nu se mai face această cerere ne-dreaptă, însă filosofia doresc cu toţii să o vază familiarizată. In Franţa de pe timpul lui Montaigne s-au făcut mai multe probe pînă acum şi s-au văzut foarte multe idei frumoase în limba populară. Insă cei mai de pe urmă cînd au vrut să caute filosofia într-însele bagară de seamă că ceea ce află ei în limba populară şi ceea ce fu ţinutul flloso- fiei pînă acum nu e filosofie, ci înadevăr nimica mai mult nici mai puţin decît cugetare şi judecare populară.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Au fatalitatea aceasta ştiinţele abstracte, ştiinţele care nu se află in viata comună. Ele nu se pot sluji cu vorbe din viata comună. Ideile lor sînt străine profanilor, deci şi vorbele trebuie să le fie străine, ideile lor sunt nouă pentru începători, deci şi vorbele trebuie să le fie nouă. Despre obiecte matematice nu putem vorbi decît în limba matematică. Despre obiecte filosofice nu putea vorbi decît în limba filosofică. Cine vrea să le înţeleagă, trebuie să se iniţieze într-însele după toate formele iniţiatiei, pentru cei neinitiati rămîne în toată puterea ca: Procul estote profani. Deci, pe lîngă învăţătura ideilor filosofice, trebue să învăţăm şi limba filosofică. învăţătorul construind ideile, trebue să construe şi espresiile. Ascultătorii urmînd învăţătorului în construirea ideilor trebuie să-i urmeze şi în formarea esprcsiilor care sînt icoanele ideilor. De amîndouă părţile avem trebuinţă de patientă, mai vîrtos noi Românii, că pentru noi este mai mare această greutate decît pentru celelalte naţii, care au limba ştiinţifică formată. Limba noastră în genere şi limba ştiinţifică în spetie nu e încă făcută, ci numai se află pe drumul de a se face. Pentru norocirea noastră ea are o mumă învăţată şi trei surori cultivate şi cunoştinţa acelora ne va duce la cunoştinţa limbei noastre. O critică imparţială (la care vom ajunge prin filosofie) ne va desvăli natura ei şi ne va arăta relaţia în care se află cu muma şi surorile ei, şi cultura acestora va sluji spre cultivarea ei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
In psihologie desvălind facultăţile şi lucrările minţii noastre, vom intra şi în esplicarea fenomenelor limbii încît acestea sînt efectele lucrărilor psihice şi încît ea ne poate sluji spre descoperirea cauzelor acelora, şi vom face ale noastre băgări de seamă la limba românească şi mai pe larg. În logică esplicînd legile cugetării, vom esplica assemine şi legile vorbirei, vom propune Dianoetica din pas în pas împreună cu Dialectica. În speţie vom băga de seamă la dînsa în tot cursul filosofiei, însă numai cu critica, căci arbitrariul va avea loc, fiindcă nu vrem nici să înşelăm pe alţii, nici să ne înşelăm pe noi. Şi aşa socotim că prin cultura ştiinţei vom ajunge şi la cultura limbei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
S-a introdus moda mai vîrtos în ştiinţele pragmatice, a le lăuda în fruntea tractatului pentru folosul care-1 aduc ele: noi după ce v-am spus pre scurt obiectul filosofiei, a vi o recomanda după folosul ce putem aştepta de la dînsa, socotim că e lucru fără cuviinţă, şi credem că în loc d-a o învăţa printr-aceasta numai o am degrăda. E foarte adevărat că viata omenească numai atunci se va deosebi de mecanismul fenomenelor anorganice şi de lucrarea instinctivă a fiinţelor neînţelegătoare, cînd va fi luminată de făclia filosofiei. Că moralitatea şi legalitatea numai atunci se vor înfiinţa cînd prejudecăţile se vor răsturna, patimele se vor subjuga şi preceptele filosofice vor domni în mintea şi purtarea fiecăruia. Că religia numai atunci îşi va ridica capul cînd amîndouă inimicile ei. de o parte necredinţa şi de alta superstiţia, se vor sugruma prin filosofie. Insă pe lîngă toate aceste urmări mîntuitoare pentru omenime, care trebue să le recunoaştem şi să le mărturisim, a recomanda filosofia numai pentru ele, e un lucru mai jos decît demnitatea filosofului. Filosofia are demnitatea şi preţul său în sine, şi noi ca amatori de ştiinţă trebue să o estimăm chiar numai ca ştiinţă. Cine nu o iubeşte ca ştiinţă, acela în zadar o iubeşte ca servă {servitoare]. El ne arată printru aceasta că e nevrednic de dînsa. Folosul material ce aşteaptă de la dînsa îl poate avea, însă de mustrarea ei nu poate scăpa. De aceea şi mie mi-ar părea foarte rău dacă s-ar afla vrun Aristipp între dumneavoastră, care supt nume de filosofos să se facă philochremon (iubitor de arginti).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dar dacă n-avem trebuinţă d-a o recomanda dar avem d-a o apăra. Filosofia destinată spre iluminarea mintii omeneşti, spre împăcarea omului cu sine şi cu lumea, trebuie să mărturisim cu durere că are, sau mai bine, că a avut şi faţa cea rea neagră. Nu e lucru sfînt pe lume de care oamenii să nu fi făcut abuz, aşa nici filosofia n-a scăpat de schimonosirea sofiştilor. Această întîmplare tristă a produs în mulţi oameni o frică de filosofie, intr-altii şi o ură către dînsa. Filosofia după privirea lor nu fu mai mult invătătura adevărului, nici a bunului, nici a frumosului, ci numai a aprindere de creieri, care abate pre oameni de la calea prescrisă de mintea cea sănătoasă. Însă acestora trebuie să le răspundem în interesul ştiinţei, că ideea lor de filosofie e falsă. Filosofia nu e decît iubire de ştiinţă, iubire de virtute şi iubire de Dzeu, şi dintr-o iubire ca aceasta nu se poate naşte rău. Abuzul făcut de şarlatani nu trebuie să fie imputat ştiinţei cei nevinovate, nici arta sofiştilor să se confunde cu filosofia. Aceea să se isgonească nu numai din şcoala, ci si din tară, neghina să nu împiedice creşterea griului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sîntem departe de a propune arta sofistică, aprinşi fiind de umbra cunoştinţei adevărului, de pregătirea drumului către virtute, şi ştim adevărat că filosofia bine filosofată, nu-şi împlineşte aceeastă dorinţă, şi ne face să fim in adevăr ceea ce sîntem, oameni. Ne rugăm aşa dară să ne înţelegeţi bine, să uniţi chiar acel înţeles cu vorbele noastre care le unim noi. Specularea să nu să depărteze de la calea adevărului, lucrarea să nu se abată de la calea virtuţii. Să poftim drept aceea, ca cele ce propune ştiinţa în teorie să se arate în toată maiestatea lor şi în fapte, precum luminează adevărul in cugetare, aşa să lumineze şi în purtare, virtutea domnitoare în minte să domnească şi în lucrare, frumuseţea strălucitoare în idee. cu atît mai vîrtos să strălucească şi in viată. Scurt, filosoful să fie cu sine însuşi în armonie: principe drepte şi fapte virtuoase. Încă şi mai departe ne întindem, rugîndu-vă, ca cunoştinţele dobîndite prin filosofie să le întrebuinţaţi spre binele şi folosul patriei şi al naţiei, al naţiei româneşti, care după atîtea veacuri de calamităţi. începe a răsufla, începe a se ridica, începe a-şi cunoaşte starea sa şi a privi spre o vitorime mai fericită; se bucură că vede o junime plină de duh şi de zel, şi îndrăzneşte a-şi face nădejdi mingiitoaro. Să ne silim drept aceea cu toţii, povătuitorii şi povăţuiţii, învăţătorii şt iubitorii de învăţătură, ca cu atîta mai lesne unindu-ne puterile şt lucrările să ajungem la acel scop, spre carele e destinat tot neamul omenesc. Paşii cei dintîi sînt cu adevărat anevoie şi descurajează pe mulţi; incă odată voinţa şi perseverenta, că cine lucrează cu inima curată pe acela îl ajută şi Dzeu.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-25231050948100539212014-12-17T10:29:00.004+01:002014-12-17T10:29:46.003+01:00Principes et mérite de la philosophie de Kant<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-size: 17.0pt; mso-ansi-language: FR;">PRINCIPES ET MÉRITE<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;">DE LA<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<span style="font-size: 24.0pt; letter-spacing: -1.0pt; mso-ansi-language: FR;">PHILOSOPHIE
</span><span style="font-size: 24.0pt; letter-spacing: -2.5pt; mso-ansi-language: FR;">DE</span><span style="font-size: 24.0pt; letter-spacing: -1.0pt; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="DE" style="font-size: 24.0pt; letter-spacing: -1.0pt; mso-ansi-language: DE;">KANT.<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<span lang="DE" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: DE;">DISSERTATION INAUGURALE</span><span style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; letter-spacing: 2.0pt; mso-ansi-language: FR;">PHILOSOPHIQUE<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 20.35pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 6.0pt; mso-ansi-language: FR;">ÉCRITE<span style="letter-spacing: 1.5pt;"> </span>LE<span style="letter-spacing: 1.5pt;"> </span>XXV<span style="letter-spacing: 1.5pt;"> </span>MARS<br />
</span></b><span style="font-size: 7.0pt; letter-spacing: 3.5pt; mso-ansi-language: FR;">AVEC</span><span style="font-size: 7.0pt; mso-ansi-language: FR;"> <span style="letter-spacing: 3.5pt;">L'AUTORISATION<o:p></o:p></span></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 5.0pt; mso-ansi-language: FR;">DE<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 22.25pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">LA FACULTÉ PHILOSOPHIQUE DE BERLIN,<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 22.25pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 5.0pt; mso-ansi-language: FR;">PAR<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 22.25pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<span style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">JEAN ZALOMIT,<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: 5.0pt; mso-ansi-language: FR;">DOCTEUR EN PHILOSOPHIE.<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; letter-spacing: 2.0pt; mso-ansi-language: FR;">BERLIN.<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 6.0pt; letter-spacing: 1.5pt; mso-ansi-language: FR;">IMPRIMERIE DE
GUSTAVE </span></b><b><span lang="DE" style="font-size: 6.0pt; letter-spacing: 1.5pt; mso-ansi-language: DE;">SCHADE.<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">1848.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 10.35pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 8.05pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="DE">« Die höchste Würde der Philosophie
besteht gerade darin, dafs sie alles von der menschlichen Freiheit erwartet.
Nichts kann daher verderblicher für sie sein, als der Versuch, sie in die
Schranken eines theoretisch-allgemeingültigen Systems zu zwängen. Wer so etwas
unternimmt, mag ein scharfsinniger Kopf sein, aber der achte kritische Geist
ruht nicht auf ihm. Denn dieser geht eben darauf, die eitle Demonstrirsucht
nieder zu schlagen, um die Freiheit der Wissenschaft zu retten. »<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="DE" style="font-family: "Georgia",serif; font-variant: small-caps; mso-ansi-language: DE; mso-bidi-font-family: Georgia;">Schelling</span><span lang="DE">, phil. Schrift, B, I. p. </span>149.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 345.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; letter-spacing: 2.0pt; mso-ansi-language: FR;">A</span></b><b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;"> <span style="letter-spacing: 2.0pt;">SON</span>
<span style="letter-spacing: 2.0pt;">ALTESSE</span> </span></b><b><span lang="DE" style="font-size: 8.0pt; letter-spacing: 2.0pt; mso-ansi-language: DE;">SERENISSIME<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 12.0pt; text-align: center;">
<span style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">MONSEIGNEUR LE PRINCE<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 12.0pt; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">GEORGES DEMETRE BIBESCO<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<span style="font-size: 7.0pt; mso-ansi-language: FR;">PRINCE REGNANT DE VALACHIE,<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 5.0pt; mso-ansi-language: FR;">ETC. ETC. ETC.<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 12.0pt; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; letter-spacing: 5.0pt; mso-ansi-language: FR;">HOMMAGE</span></b><b><span lang="DE" style="font-family: "Franklin Gothic Medium Cond",sans-serif; font-size: 9.0pt; mso-ansi-language: DE; mso-bidi-font-family: "Franklin Gothic Medium Cond";"><o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;">DE RECONNAISSANCE ET DE
DÉVOUEMENT,<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: 5.0pt; mso-ansi-language: FR;">SON TRES - HUMBLE ET TRES -
RESPECTUEUX<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-top: 12.0pt; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 6.0pt; mso-ansi-language: FR;">SERVITEUR<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; letter-spacing: 2.0pt; mso-ansi-language: FR;">JEAN</span></b><b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;"> <span style="letter-spacing: 2.0pt;">ZALOMIT.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 12.0pt; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12pt; text-align: center;">
<o:p> </o:p><o:p style="line-height: 12pt; text-align: left;"> </o:p><span style="font-size: 12pt; line-height: 12pt; text-align: center;">I.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; margin-top: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 17.0pt; letter-spacing: -.5pt; mso-ansi-language: FR;">Il </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">est généralement reconnu que
l'Allemagne est le pays de la philosophie. C'est de ce foyer du savoir que la
philosophie répand sa lumière sur le reste du monde. La philosophie est la base
de toutes les sciences et donne la
mesure de toutes les connaissances humaines. Même la France, ce pays si éminent sous le rapport de la civilisation,
tient à honneur d'étudier la philosophie allemande.</span><a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/FILO%20ROUMAINE/Zalomit%20fran%C3%A7ais.rtf#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><sup><span style="font-size: 8.0pt; letter-spacing: 3.5pt; mso-ansi-language: FR;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 8.0pt; letter-spacing: 3.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-font-kerning: 14.0pt;">[1]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><sup><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;"> </span></sup><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Parmi le grand nombre de génies
qu'a vus naître l'Allemagne, nous devons placer au premier degré celui de K</span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">ant</span><a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/FILO%20ROUMAINE/Zalomit%20fran%C3%A7ais.rtf#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><sup><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-font-kerning: 14.0pt;">[2]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">.</span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;"> C'est lui qui a donné
l'impulsion à la philosophie moderne. Ses pensées sont toujours profondes et
concises. Sa vie rappelle celle du fils de Sophronisque, sauf la fin tragique
du philosophe grec.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.85pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">En examinant les écrits du
philosophe de Königsberg, on trouvera certains traits qui frappent
particulièrement l'esprit, et qui paraissent être faits pour ajouter un nouvel
éclat et un nouveau titre à sa gloire. Pour mieux le juger, j'ai cru devoir le
comparer à ceux de ses prédécesseurs dans la carrière philosophique auxquels,
selon moi, </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant
</span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">paraît avoir emprunté
plus d'une de ses idées. La philosophie n'est pas semblable à Minerve sortant
tout armée de la tête de Jupiter. Assujettie aux vicissitudes des temps, elle
se conserve, se nourrit et s'alimente par la propagation et la tradition.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">II.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; margin-top: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 17.75pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">L'Angleterre fît
luire la première, après l'anéantissement des sciences en Italie, le flambeau
de la philosophie pour les temps modernes.
Bacon, </span><span style="font-size: 7.0pt; mso-ansi-language: FR;"> </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">homme d'un grand talent et rêvant le rétablissement de
tous les arts et de toutes les sciences, commença beaucoup et acheva peu. Ce ne
fut que pendant un loisir peu honorable, qu'il commença à suivre les
inspirations de son génie. Il ramena les hommes à la contemplation de la
nature, telle qu'elle est. Il ne voulait pas que la science ne fût qu'un
système stérile de mots et de formules, mais plutôt un champ fertile, capable
de nourrir et d'alimenter la vie sociale. Il s'attaqua particulièrement à la
forme de la science, substituant presque partout (à l'exception toutefois de la
géométrie) l'induction au syllogisme. Il prend l'induction pour cette forme
démonstrative qui reste fidèle à la nature, qui s'attache aux faits et qui
s'identifie avec eux. Il prétendait que la méthode de procéder en philosophie
est la connaissance de soi-même. Par ses ouvrages, il répandit les meilleures observations
sur la nature intellectuelle. Il en fait dériver même la distribution des
sciences. Il dit que de ces trois sources: la mémoire, l'imagination et la
raison, découle l'histoire, la poésie et la philosophie, et qu'il ne saurait y
en avoir d'autres.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.6pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Après un long intervalle, pendant
lequel la guerre civile avait imposé silence aux philosophes, </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Locke </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">lui succéda. Ce dernier, dit-on,
étudia beaucoup Descartes, mais il est sûr qu'il ne profita pas moins des
doctrines de Bacon. Il rejette la méthode synthétique de Descartes, ainsi que
ses idées innées. Il voulait inventer et fonder une nouvelle théorie des
connaissances dans la vue de rectifier et de modifier les notions qu'ont les
hommes des choses mêmes. C'est pourquoi aussi, il ne démontre pas comme un
philosophe scholastique, mais il observe comme naturaliste, s'efforçant de
réunir dans un système ses observations sur la nature de l'esprit. On connaît
ses dogmes sur l'origine empirique de toutes nos notions, suivant lesquelles il
représente notre esprit comme une table rase, sur la force de notre esprit de
lier nos idées, sur le double mode de l'entendement qui se fait médiatement ou
immédiatement. Nous croyons pouvoir prétendre avec raison que c'est lui qui le
premier établit un système plus parfait sur la psychologie empirique. C'est
ainsi qu'il combattit les vains rêves des dogmatistes, et fut la cause du
ridicule des sceptiques. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.35pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">David Hume fut sceptique, mais il
ne fut pas un philosophe bouffon. Soit que l'on considère la<br />
pureté de sa vie, la finesse de ses connaissances, la subtilité tranchante de
son esprit ou l'élégance de son style, toujours est-il que cet homme doit être
mis au nombre des plus grands mortels que les temps aient produits. Je ne crois
pas me tromper en avançant ici, que tout ce que nous voyons de beau et
d'heureux dans la philosophie des Anglais, venus après Locke, se trouve réuni
dans la philosophie de Hume. C'est lui qui le premier osa proclamer et tacha de
prouver qu'il n'existe pas de métaphysique, c'est-à-dire de métaphysique
ontologique, qui depuis les temps de Platon jusqu'à ceux de Spinoza, avait
obscurci les têtes de tous les philosophes. Qu'il me soit permis ici de suivre
le noble essor de son génie. Voilà pour son raisonnement: Tout ce que nous
pensons est une impression de nos sens ou une idée abstraite de ces
impressions, laquelle idée est moins vive, il est vrai que ces premières
impressions, mais plus générale. De sorte que tous les objets qui tombent sous
notre raison sont des notions relatives ou des choses que l'expérience nous
enseigne. Mais l'expérience est subjective, d'où il suit qu'il n'y a pas de
connaissance objective, mais seulement des idées subjectives, et leur liaison
non moins subjective. Car la liaison des idées se fait par la cause et l'effet,
et il s'en faute beaucoup que cette liaison soit nécessaire et objective
puisqu'elle se trouve souvent être subjective et trompeuse. Ceci établi, Hume
attaqua la doctrine de l'existence de Dieu et de l'immortalité de l'âme. </span><span style="font-size: 12.0pt; letter-spacing: -1.0pt; mso-ansi-language: FR;">1l </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">démontre que ces doctrines qui
avaient été comme la cime et le dernier terme de l'ancienne métaphysique ne
sauraient être prouvées d'une manière objective.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.85pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Après Hume, il ne se trouva
personne en Angleterre capable de réfuter ses opinions ou qui voulût en prendre
la défense. Mais bientôt il se présenta à la reine des sciences, un peu
négligée, une autre victoire, une autre patrie et un autre héros.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="DE" style="font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: DE;">III.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.1pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">On assure que </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Schleiermacher </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">disait un jour, que </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Leibnitz </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">aurait pu devenir un grand
philosophe, mais qu'il ne le devint pas. Ce jugement de </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Schleiermacher </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">est faux, à moins qu'on ne
veuille mesurer la grandeur des philosophes sur le grand nombre de leurs
écrits. Je ne veux pas m'occuper ici de sa monadologie, et je m'en remets à lui
de ce qu'elle peut avoir de vrai. Il est de fait que cette métaphysique, qui fut la dernière, est non
seulement très-ingénieuse en soi, mais encore elle a jeté du jour sur beaucoup
de choses dans les sciences naturelles. Je ne fais ici mention que de
l'harmonie préétablie, qui saisit très-heureusement <b><i>l’idée de la fin
divine et du plan, </i></b>lequel ne règne pas superficiellement dans la
nature, mais qui lui est inné. Je remarque en général que </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Leibnitz </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">a été le premier qui, après
Aristote, a rétabli la notion de la fin, que les philosophes avaient
abandonnée. Il enseigne que la contemplation causale des choses n'empêche pas
la connaissance finalement organique et intérieure, mais plutôt que cette
dernière devait toujours se joindre à celle-là. Mais il est une autre raison
qui me fait placer très-haut </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Leibnitz, </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">c'est d'avoir appuyé son Ethique sur la vérité
chrétienne. St. Paul, à l'instar de son divin maître, a appelé tous les hommes
les affranchis de Dieu — </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Leibnitz </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">a relevé ces paroles de l'apôtre, quoiqu'il fût métaphysicien, et il annonce
expressément la plus grande liberté des hommes, et il place la liberté au
nombre de premières questions. Plus les hommes agissent, dit-il, d'après la
raison, plus ils seront libres; plus ils écoutent leurs passions, plus ils
seront asservis. Par conséquent, il n'admet pas cette liberté absolue des
hommes. Il l'appelle plutôt le but de nos actions que le principe. Laquelle
doctrine tient le milieu entre le fatalisme et le libéralisme, qui toutes les
deux contrarient la raison et l'ordre des choses.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: FR;">IV.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; margin-top: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.35pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">J'ai signalé,
jusqu'à un certain point, ce qui m'a semblé devoir servir à l'intelligence de
la philosophie de </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">avant lui.
Il me reste encore à ajouter quelques mots sur Descartes que </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant, </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">il est vrai, n'a pas suivi en
détails, mais dans la direction générale de son esprit. Descartes, en
communiquant à l'esprit de l'homme le doute salutaire, avait recommandé aux
hommes d'oublier, au moins pour quelques temps, tout ce que nous avons
l'habitude de croire. </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">demande
quelque chose de semblable en détournant les hommes des opinions ordinaires des
dogmatistes, en les rappelant à la dignité et à la hauteur de la seule et pure
raison. Mais ce que ne put Descartes, </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">l'entreprit. Il extirpa cette fausse méthode de penser et
de philosopher. La raison humaine, par Descartes, n'avait fait entendre sa voix
que timidement. Il n'avait fait qu'entrevoir la vérité comme à travers un
voile. Dans </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant, </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">la raison,
forte par elle-même, se reproche le tort qu'on lui a fait, et s'empare de
l'empire qui lui est dû. Si Descartes fait de la liberté de l'homme, une
liberté absolue, et qu'il trouve dans cette liberté la plus grande perfection
humaine, il s’approche encore de </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant. </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Toutefois Descartes n'avait pas considéré la liberté humaine comme </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Leibnitz, </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">et comme devant servir de base à
l'Ethique. Il en fait dériver seulement l'origine de l'erreur, qui n'est
d'abord qu'un élément théorique. Mais l'idée de Descartes sur la liberté
absolue, se raffermit dans la philosophie malgré l'opposition de </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Leibnitz </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">et d'autres, et passa, plusieurs
lustres après, de la philosophie théorique à la philosophie morale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.1pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Descartes ne s'était pas moins
appliqué à établir sur des bases philosophiques, les sciences<br />
naturelles, lesquelles, de son temps, avaient fait des progrès immenses. Mais
comme dans ce travail de l'esprit, il y avait beaucoup de choses qu'il ignorait
ou qui n'étaient guère connues, il ne lui fut pas possible de faire de cette
partie de la philosophie un véritable système et il dut se contenter de faire
quelques essais. Cette philosophie naturelle que </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Wolf </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">n'avança que très-peu, </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">la saisit avec beaucoup de zèle et de perspicacité, et,
suivant le plan ingénieux de Descartes, il la traita sous le point de vue
mathématique. Car il déclare que rien n'appartient à la philosophie naturelle
que ce qu'on peut démontrer par des raisons mathématiques. Nous voyons donc que
</span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">a atteint, à lui seul, ce que
Descartes n'a fait que pressentir. Ainsi </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">ne s'attacha pas à quelques sentences de Descartes, mais
il se sentait poussé vers ce dernier par l'affinité de son esprit avec ce grand
homme. Celui-ci fit une loi de la critique, celui-là la mit en pratique.
Descartes supposa la liberté absolue de l'homme, le philosophe de Königsberg la
prouva. Celui-là inventa la véritable méthode des sciences positives, celui-ci la pratiqua.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.25pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Je vais passer maintenant à
l'explication de la philosophie de </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: FR;">V.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; margin-top: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.95pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">ne fait pas la critique d'une
science en général, mais de la raison même, c'est-à-dire de cette raison qu'on
peut considérer comme étant pure et libre par elle-même. Il dit, qu’il a été
conduit à cet examen par l'envie
immodérée qu'ont les hommes d'établir, des preuves, soit sur ceci, soit sur
cela, par des motifs de la raison pure. Ce qui ne peut être prouvé d'aucune
manière mais moins encore par la raison pure. C'est pour humilier cette fierté
des philosophes, sortie de la tête des scholastiques, que cet homme revint à la
source de toutes les connaissances. Il recueille, pour ainsi dire, dans
l'empire de nos idées, et assimile ce qui appartient à la domination de la
raison pure, ou de celui qui agit a priori. Hume, comme nous avons dit, abolit
toute métaphysique. </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">relève
cette question, et demande si la métaphysique est possible en général. C'est
pour résoudre cette difficulté, qu'il expliqua les principes de la raison
philosophante.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 20.1pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">La métaphysique, dit-il, consiste
dans des jugements donnés a priori, tels qu'ils existent dans notre esprit,
d'après ce que les mathématiques nous enseignent. Ces dernières concluent d'une
manière nécessaire et apodictique, quoiqu'elles ne s'appuient pas sur
l'expérience. Voyons comme elles procèdent. Nous savons que ce que toutes les
connaissances mathématiques ont de particulier, c'est qu'elles doivent puiser
leurs notions dans l'intuition, ce qui fait que leurs jugements sont toujours
intuitifs. Tandis que la philosophie doit se contenter des jugements discursifs
puisés dans de simples notions, et qu'elle peut bien éclaircir ses doctrines
apodictiques par l'intuition, mais ne jamais les faire dériver de cette
intuition. Mais, supposé, que notre intuition fût de nature à nous représenter
les choses telles qu'elles sont en elles-mêmes, il n'y aurait point proprement
d'intuition a priori; elle ne serait plus qu'empirique. L'intuition ne comprend
que la forme </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">sensitive, </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">qui
précède en moi toutes les impressions véritables en tant que je suis affecté
par les objets. Ces formes sont <b><i>l’espace </i></b>et <b><i>le temps, </i></b>La
géométrie a pour base la pure vision de l'espace. L'arithmétique constitue ses
notions de nombre dans le temps. C'est ainsi que l'espace et le temps, ne sont
les véritables qualités des choses, mais seulement leur forme. Ce que nous
avançons ici, est si loin d'être une notion idéaliste, qu'au contraire nous
supprimons par là tout idéalisme. On prétend que les choses données, sont comme
autant de choses que nos sens aperçoivent hors de nous, et qu'on ne saurait
savoir ce qu'elles sont en elles-mêmes. Nous ne connaissons que leurs
phénomènes, c'est-à-dire, des représentations que les choses en mettant nos sens
en mouvement, produisent en nous ces représentations. Par conséquent, il
enseigne, que toutes les qualités des corps, qu'on appelle les qualités
primaires, telles que l'extension, le lien, et en général tout espace, doivent
être considérées, comme autant de phénomènes. </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">lui-même donne à cette théorie le
nom d'idéalisme transcendantal, et il dit que personne n'a le droit de confondre cet idéalisme avec l'idéalisme
empirique de Descartes. C'est avec raison en effet qu'on condamne cet idéalisme
qui change les choses véritables et non les phénomènes en de simples
représentations. Mais l'idéalisme transcendantal est digne du nom de
Criticisme.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 16.7pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">D'ici, il passe à la
contemplation de la nature. Celle-ci, dit-il, est visible dans <b><i>l’existence
</i></b>des choses, en tant qu'elle est déterminée d'après des lois
universelles. Si la nature dénotait l'existence des choses en elles-mêmes, nous
ne saurions jamais les connaître ni a priori ni & posteriori. L'expérience
nous apprend ce qui est, et le rapport d'une chose à une autre, mais jamais
l'expérience ne nous enseigne la nécessité de son existence, ni la raison
pourquoi elle ne saurait être autrement. Par conséquent, l'expérience ne
saurait jamais nous enseigner la nature des choses par elles-mêmes.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.7pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Or, nous ne possédons pas moins
une science purement naturelle, laquelle établit certaines lois a priori
nécessaires et apodictiques, auxquelles la nature obéit. Une de ces lois, par
exemple, est que la substance est inerte, que tout ce qui se fait, se fait par
une cause, et ainsi de suite.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.2pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Ce sont là les lois générales de
la nature, qui concluent a priori. </span><span style="font-size: 12.0pt; letter-spacing: -1.0pt; mso-ansi-language: FR;">1l </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">s'agit de savoir de quelle<br />
manière cette opération se fait.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.2pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">La nature, considérée sous le
point de vue matériel, est le contenu de tous les objets de l'expérience, de la
réalité desquels on ne pourrait juger, c'est-à-dire s'ils existent en vérité,
ou s'ils n'existent que dans notre idée. Mais <b><i>la forme </i></b>de la
nature consiste dans la légalité et la convenance de tous les objets de
l'expérience. En tant qu'elle est connue a priori, elle consiste dans la
convenance <b><i>nécessaire. </i></b>De là vient que nous sommes obligés de
nous demander, comment cela se fait. Or, comme la valeur objective et la valeur
nécessaire et générale sont des notions réciproques, les jugements de
l'expérience emprunteront la valeur objective qu'ils ont, non de la
connaissance immédiate des objets, mais plutôt de la condition de la valeur
universelle du jugement empirique. Car il faut deux choses pour un jugement
basé sur l'expérience: la vision ou la perception des sens, et puis des
jugements qui n'appartiennent qu'à la raison. Ces jugements peuvent encore être
doubles. On peut d'abord joindre les perceptions dans la conscience de son
état, en les comparant les unes aux autres ; ensuite en les réunissant dans la
conscience en général. La vision donnée doit être soumise à une conception,
laquelle détermine la forme du jugement en général, par rapport à la vision;
elle unit la conscience empirique de cette dernière dans une notion générale,
et elle procure par là <b><i>au jugement empirique une valeur générale. </i></b>Une
telle conception est une pure notion de l'intelligence a priori. Elle ne fait que déterminer le mode en
général, d'après lequel l'intuition peut servir à un jugement.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.5pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Donc, pour démontrer la
possibilité de l'expérience en tant qu'elle repose sur des conceptions purement
intelligentes a priori, il faut représenter avant tout sur une table complète
tout ce qui est nécessaire à un jugement en général, et les différents moments
de l'intelligence.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 21.25pt; tab-stops: 125.3pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Nos jugements sont,</span> <span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">suivant:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 21.25pt; tab-stops: 125.3pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 85.0pt; tab-stops: 125.3pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; font-variant: small-caps; mso-ansi-language: FR;">la
quantite.</span></b> <b><span style="font-size: 8.0pt; font-variant: small-caps; mso-ansi-language: FR;">la
qualite.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.75pt; margin-left: 85.0pt; mso-line-height-rule: exactly; tab-stops: 145.3pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;">Universels</span></b> <b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;">affirmatifs<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.75pt; margin-left: 85.0pt; mso-line-height-rule: exactly; tab-stops: 144.85pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;">particuliers</span></b> <b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;">négatifs<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.75pt; margin-left: 85.0pt; mso-line-height-rule: exactly; tab-stops: 145.6pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;">Singuliers infinis.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.75pt; margin-left: 85.0pt; mso-line-height-rule: exactly; tab-stops: 144.85pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.75pt; margin-left: 85.0pt; mso-line-height-rule: exactly; tab-stops: 145.6pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; font-variant: small-caps; mso-ansi-language: FR;">la relation. la
modalite,<br />
</span></b><b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;">Catégoriques problématiques<br />
hypothétiques assertifs<br />
disjonctifs apodictiques.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.75pt; margin-top: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">A ces jugements correspond la
table transcendantale des conceptions de l'intelligence. Suivant:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.85pt; margin-left: 85.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; font-variant: small-caps; mso-ansi-language: FR;">la
quantite. la
qualite,<br />
</span></b><b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;">L'université la réalité<br />
la multitude la
négation<br />
l'unité la
limitation.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.75pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 85.0pt; margin-right: 0cm; margin-top: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-size: 8.0pt; font-variant: small-caps; mso-ansi-language: FR;">la
relation. la modalite,<br />
</span></b><b><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR;">La substance la possibilité<br />
la cause l'existence<br />
la réciprocité la
nécessité.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.85pt; margin-top: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.7pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">En résumé. L'affaire des sens est
de voir, celle de l'intelligence de penser. Penser, c'est réunir les
représentations dans la conscience. Cette jonction est simplement relative, en
tant qu'elle se rapporte au sujet; et elle est fortuite ou subjective, ou elle
a lieu absolument, et elle est nécessaire et objective. La jonction des
représentations dans une conscience une et individuelle, est ce qu'on appelle
un jugement. Laquelle jonction est analytique ou synthétique. Celle-là s'opère
en jugeant par l'identité; celle-ci par la composition, l'accession de
différentes représentations. L'expérience consiste dans la conjection des
phénomènes (perceptions) dans une conscience en tant qu'elle est nécessaire.
Par conséquent, les conceptions pures de l'intelligence sont celles auxquelles
il faut soumettre toutes les perceptions avant qu'elles puissent servir à des
jugements empiriques. C'est ainsi que l'unité synthétique des perceptions est
représentée comme nécessaire et d'une valeur générale. Voilà pourquoi les
principes d'une expérience possible forment les lois universelles de la nature,
qu'on peut connaître a priori — et c'est ainsi que le problème, comment la
science naturelle pure est possible, est résolu. Car il ne faut pas prétendre
que la nature ou les choses en elles-mêmes renferment la qualité, l'existence
dans une certaine substance, etc. Car personne ne saurait prouver cette
assertion. Les bornes essentielles de ces conceptions dans ces lois sont par
conséquent celles-ci: Tous les objets, en tant qu'ils se présentent à nous,
sont nécessairement soumis a priori à ces conditions de l'expérience.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.85pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Hume a donc prétendu avec raison
que nous ne saurions concevoir d'aucune manière, par la simple raison, la
possibilité de la réunion causale c'est-à-dire, la relation d'une chose à
l'existence d'une autre. La même chose peut s'appliquer aux autres formes de la
pensée. Toutefois ces conceptions ou ces formes ne dérivent non plus de l'expérience,
mais plutôt elles sont en nous a priori.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 20.5pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">La connaissance se fait par
conséquent par la jonction d'une telle conception ou d'une telle forme avec les
choses elles-mêmes. Ce qui fait que les conceptions <b><i>de la pure
intelligence </i></b>manquent de toute signification, lorsqu'on les rapporte
non aux objets de l'expérience, mais aux choses en elles-mêmes — noumena —. Ces
catégories ne servent donc qu'à expliquer les phénomènes, et <b><i>elles sont
utiles à notre raison à l’emploi de l’expérience.<o:p></o:p></i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.95pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Depuis les temps les plus reculés
les investigateurs de la raison pure ont cru qu'outre les natures sensibles,
les phénomènes dont se compose la nature sensible, il y avait encore d'autres
êtres intelligibles — noumena — qui forment un monde intelligent. Ils ont cru
que ces êtres seuls peuvent être compris. Aussi notre discussion critique
n'exclut-elle aucunement ces choses — noumena —. Elle réduit plutôt les
principes esthétiques à ce qu'ils ne se rapportent pas à toutes les choses (ce
qui changerait tout en de simples phénomènes), mais seulement aux objets de
l'expérience. Par là on accorde des êtres intelligents, dont nous ne savons et
nous ne pouvons savoir rien de déterminé. Comme ces formes de l'intelligence ne
s'étendent pas au delà du champ de l'expérience, ces noumena ne sont que des
représentations d'un certain <b><i>problème. </i></b>Ce qui fait le fond de ce
problème peut exister en soi, mais sa solution ne pourrait se faire d'aucune
manière d'après la nature de notre intelligence. Notre intelligence n'a pas la
faculté de la vision; elle n'a que celle de joindre la vision donnée dans une
certaine expérience.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.95pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">D'ici </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">passe à l'explication de la
métaphysique. Il prouve sa possibilité autrement que les philosophes qui l'ont
précédé. </span><span style="font-size: 12.0pt; letter-spacing: -1.0pt; mso-ansi-language: FR;">Il </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">continue à
faire la différence qui existe entre les idées, c'est-à-dire celle des notions
de la raison pure, et celle des catégories ou des notions de l'intelligence
pure, comme autant de connaissances d'un genre, d'une origine et d'un usage
tout différent. Cette partie est tellement nécessaire au fondement d'une
science qui doit renfermer le système de toutes ces connaissances a priori, que
sans une telle séparation aucune métaphysique n'est possible. Mais le caractère
distinctif de toutes les connaissances de l'intelligence est de fournir leurs notions
dans l'expérience, et de confirmer leurs principes par l'expérience. Tandis que
les connaissances transcendantales de la raison, soit qu'on considère leurs
idées, soit qu'on considère leurs principes, ne se confirment jamais par
l'expérience ou ne peuvent être réfutées par celle-ci. Ce qui fait que l'erreur
qui pourrait s'y glisser ne peut être découverte que par la raison pure. Mais
cette opération est très-difficile, parce que cette raison même, moyennant ses
idées, devient naturellement dialectique. L'origine des catégories se trouvant
dans ces quatre fonctions logiques de tous les jugements de l'intelligence, il
n'est pas étonnant qu'on ait cherché l'origine des idées dans les trois
fonctions qui constituent les conclusions de la raison. Une fois ces idées de
la raison pure données, elles ne peuvent se rencontrer autre part que dans la
même fonction de la raison. Celle - ci, en tant qu'elle regarde la forme,
constitue la nature logique de conclusions de la raison; mais en tant qu'elle
représente les jugements de la raison sous l'une ou l'autre forme a priori,
elle fournit des idées transcendantales de la raison pure.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.6pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">La différence formelle des
conclusions de la raison, est celle-ci: Elle est catégorique, hypothétique ou
disjonctive. Les notions de la raison qui s'y fondent, contiennent par
conséquent: <b><i>l’idée du sujet absolu; l’idée des séries absolues des
conditions; la détermination de toutes les conceptions dans l’idée d'un
complexe absolu de toutes les choses possibles. </i></b>Nous ne pouvons pas
passer sous silence l'observation, que les idées de la raison ne s'appliquent
pas comme les catégories à <b><i>l'expérience. </i></b>Elles sont parfaitement
superflues, et même contraires à la connaissance de la nature. Ces idées ont
une autre destination que ces catégories. Ce n'est que par ces idées et les
principes qui s'y rattachent que l'expérience devient possible. De manière
cependant qu'il y a accord dans tout ce
qui appartient à la nature de la raison et de l'intelligence. Celle-là
doit contribuer au perfectionnement de cette dernière et ne pas la confondre.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.2pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">La solution de cette difficulté
est celle-ci: La raison pure avec ses idées ne s'occupe pas d'objets
particuliers qui vont au delà de la sphère de l'expérience. Elle ne demande que
la perfection de l'usage de la raison jointe à l'expérience. Mais cette
perfection ne peut être qu'une perfection des principes et non celle des
visions et des choses objectives. Ainsi par les idées transcendantales on
exprime une fin propre de la raison, c'est-à-dire celle du principe de l'unité
systématique dans l'usage de la raison. Mais en admettant cette unité de la
connaissance comme résidant dans la connaissance de l'objet; en la prenant pour
constitutive, elle, qui n'est que </span><b><i><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">régulative, </span></i></b><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">et se persuadant que par ces idées on peut étendre
ses connaissances bien au delà de toute expérience, c'est-à-dire d'une manière
transcendante, ce n'est qu'une simple erreur dans le jugement de la destinée de
notre raison et de ses principes, et une dialectique qui confond en partie
l'usage de l'expérience de la raison, et révolte en partie la raison contre
elle-même.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.7pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Cela fait que les objets qui nous
sont amenés par l'expérience, nous paraissent incompréhensibles sous différents
rapports. Beaucoup de questions que la loi naturelle adresse à notre esprit,
poussées à un certain point, tout en étant conformes à la loi de la nature, ne
sauraient trouver leur solution. Telle, par exemple, la question de
l'attraction réciproque des corps. Mais en abandonnant la nature, et en nous
perdant dans de simples idées, nous ne pouvons pas dire que l'objet nous soit
incompréhensible. Alors il ne s'agit
plus de la nature, ni en général d'objets, mais de simples notions, dont
l'origine se trouve dans notre raison, et d'êtres purement rationnels, par
rapport auxquels les questions, qui
résultent de leurs notions peuvent être résolues. Parce que la raison
peut et doit rendre compte de sa propre méthode. La raison par toutes ces
notions et toutes les lois de l'intelligence, qui lui servent à l'usage empirique n'y trouve pas son compte.
Par des questions qui se répètent à l'infini tout l'espoir de trouver la
solution de ces questions lui est ravi. Les idées transcendantales qui peuvent
s'attendre à arriver à une telle perfection paraissent être de tels problèmes
de la raison. Le monde sensible n'est autre chose qu'un enchaînement de
phénomènes qui se rattachent les uns aux autres, basés sur des lois
universelles. Il n'existe donc pas par lui-même, et il n'est pas une chose en
elle-même, et que par conséquent il se rapporte nécessairement à ce qui
constitue la cause de ces phénomènes. Dans la connaissance de cette cause, la
raison seule peut espérer de voir satisfait son désir d'atteindre à la<br />
perfection, en procédant de ce qui est conditionnel à la condition.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.85pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Il faut donc nous figurer un être
immatériel, un monde intelligible et un être suprême (qui sont tous autant de
noumena). Ce n'est que dans ces noumena comme autant de choses en elles-mêmes que la raison trouve sa satisfaction et sa perfection, qu'elle ne peut jamais
espérer de trouver dans la dérivation des phénomènes de leurs causes
semblables. Les phénomènes se rapportent effectivement à quelque chose d'une
autre nature qu'eux, puisqu'ils supposent toujours une chose en elle-même que
nous la connaissions de plus près ou que nous ne la connaissions pas. Notre
nature, participant à des idées </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">transcendantales, </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">aboutit à nous délivrer des chaînes de l'expérience, et à
nous transporter au delà des bornes d'une contemplation purement physique. De
cette manière nous voyons au moins un vaste champ s'ouvrir devant nous, qui
renferme pour nous des objets subjectifs de l'intelligence pure. Mais non dans
le but de nous occuper simplement de leur contemplation, mais dans celui
d'établir par là <b><i>des principes pratiques.<o:p></o:p></i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.95pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">De cette manière l'homme sagace a
frayé la route de la simple spéculation à la philosophie pratique. Il a mesuré
tout le champ de la raison humaine. En ne cherchant que la vérité, il est
arrivé à ce qui constitue et doit constituer le principe moral. C'est ainsi que
la philosophie théorique et pratique, qui jusque-là avait manqué de liens
intérieurs, ont fini par former une unité. D'où il résulte non-seulement
l'unité dans les sciences philosophiques, mais, qui plus est, celle de notre
raison. Les facultés de l'esprit, qui jusque-là avaient été agitées entre
elles, commencent à se réconcilier avec elles-mêmes.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.85pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">La grande fin donc à la quelle
aboutit la spéculation de la raison à l'usage transcendantale, considère trois
objets : La liberté de la volonté, l'immortalité de l'âme et l'existence de
Dieu. Ces trois choses ne nous sont nullement nécessaires <b><i>à la science, </i></b>néanmoins
elles nous sont recommandées par notre raison. Leur valeur regarde proprement
la pratique.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="DE" style="font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: DE;">VI.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.85pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Nous appelons pratique tout ce qui
est possible par la liberté. La raison est appelée pratique en tant qu'elle
agit d'après les lois de la liberté. Les lois purement pratiques sont celles
dont le but est<br />
prescrit a priori par la raison, et qui commandent non d'une manière
hypothétique d'après la raison empirique, mais d'une manière absolue. De cette
nature sont les lois morales, qui appartiennent par conséquent à l'usage
pratique de la raison, et qui permettent un canon. Tout l'appareil de la raison
se rapporte donc en effet à ces trois questions. Mais celles-ci ont à leur tour
une fin plus éloignée, à savoir, ce qu'il faut faire si la volonté est libre,
s'il y a un Dieu et un avenir. Comme ceci regarde notre vie, par rapport à sa
grande fin, il s'ensuit que la dernière fin de la nature, qui dans sa sagesse a
soin de </span><b><span lang="DE" style="font-size: 8.0pt; font-variant: small-caps; mso-ansi-language: DE;">üous </span></b><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">dans la constitution de notre raison, se rapporte proprement <b><i>à la
morale.<o:p></o:p></i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.2pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Notre faculté d'agir, en tant
qu'elle est indépendante d'impulsions sensuelles, excitée à agir par des causes
que la raison seule peut concevoir, est appelée libre. La liberté pratique peut être prouvée par
l'expérience. Car non-seulement ce qui nous attire, ce qui émeut d'abord nos
sens, met en mouvement l'homme. Mais il y a encore une faculté capable de vaincre
les impressions sur notre faculté </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">sensitive, </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">par des représentations de ce qui est utile ou nuisible
dans l'éloignement. Lesquelles représentations de ce qui est bon ou mauvais
découlent de notre raison. Voilà pourquoi aussi la raison donne des lois, qui
sont </span><b><i><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">impératives,
</span></i></b><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">c'est-à-dire,
<b><i>des lois objectives </i></b>de la liberté. Elles énoncent ce qui <b><i>doit
se faire, </i></b>quoique la chose puisse ne pas arriver jamais, et c'est en
quoi elles diffèrent des causes physiques qui ne traitent que de ce qui arrive;
c'est pourquoi aussi qu'on les appelle des lois pratiques.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 20.6pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Si un être rationnel doit
imaginer ses lois objectives, comme autant de lois pratiques, il ne peut se les
imaginer autrement que renfermant des principes, qui se rapportent non à la
matière, mais à la forme, qui détermine la volonté. Car la matière d'un
principe pratique est un objet de la volonté. Cet objet est une raison
déterminante de la volonté ou non. Si c'est la raison déterminante, la règle de
la volonté serait sujette à une condition empirique et ne saurait être une loi
pratique. De cette manière il ne reste plus rien de la loi que la simple forme
d'une législation universelle.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.5pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Or la loi constitutive de la
raison pure et pratique est celle-ci: <b><i>Agis de manière que ta maxime<br />
subjective de ta volonté puisse servir en même temps de principe d'une
législation universelle. </i></b>Suivant cette loi, la volonté est regardée
comme indépendante et libre de toute condition empirique<br />
comme pure volonté, déterminée par la simple forme de la loi. Cette raison
déterminante est la suprême condition de toutes les maximes subjectives. On
peut appeler la conscience de cette loi un fait de la raison constitutive,
parce qu'elle se révèle en nous par elle-même a priori.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.85pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Il s'ensuit que la raison pure
est pratique en elle-même et qu'elle donne à l'homme la loi universelle que
nous appelons <b><i>la loi morale. </i></b>Notre volonté est libre et s'impose
à elle-même la loi, laquelle <b><i>autonomie </i></b>est le seul principe de
toutes les lois morales et des devoirs qui s'y rapportent. Cette loi morale
n'exprime autre chose que cette autonomie de la raison pratique et pure,
c'est-à-dire de la liberté. Celle - ci même est la condition formelle de toutes
les maximes, par laquelle seule il est possible que ces maximes soient en
harmonie avec les suprêmes lois pratiques. Il est dans le pouvoir de tout le
monde de satisfaire au précepte catégorique de la morale, ce que tout homme
souvent ne pourrait faire par rapport aux préceptes empiriques.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.25pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">C'est ainsi que le philosophe de
Königsberg, en introduisant la raison humaine comme dans deux camps des
notions, a énoncé les lois de la nature aussi bien que celles de la liberté
données a priori. Par les conceptions de la nature il se fait qu'il peut y
avoir une connaissance d'après des principes intérieurement établis. Mais la
conception de la liberté ne renferme en elle qu'un principe négatif (ou de la
seule opposition) et détermine les préceptes de la volonté qu'on appelle pour
cela des préceptes pratiques. De cette manière la philosophie est divisée en
deux parties, lesquelles, suivant leurs principes, sont parfaitement distinctes
entre elles, c'est-à-dire en philosophie naturelle et en philosophie pratique
ou morale. La volonté, considérée comme la faculté du désir, est une des causes
qui diffèrent de celles de la nature, savoir, celle qui agit d'après des conceptions.
La législation, basée sur les conceptions de la nature, se fait par
l'intelligence et est théorique; la législation, basée sur les conceptions de
la liberté, s'opère par la raison et n'est que pratique. L'intelligence et la
raison ont par conséquent deux législations distinctes sur le même terrain de
l'expérience, sans que pour cela l'une nuise à l'autre. Car aussi peu que la
conception de la nature influe sur la législation par la conception de la liberté, aussi peu celle-ci nuit à la
législation de la nature. Mais que ces deux domaines distincts qui ne se
limitent pas dans leur législation mais dans leur effet dans le monde sensible,
n'en forment pas <b><i>un, </i></b>se comprendra par ce qui va suivre. La
conception de la nature représente ses objets, il est vrai, dans la vision,
mais non comme des choses en elles-mêmes, mais comme de simples phénomènes. La
conception de la liberté au contraire représente dans son objet une chose en
elle-même, mais non dans la vision. Par conséquent ni l'une ni l'autre ne peut
nous procurer une connaissance théorique de son objet comme chose en
elle-même. Quoiqu'il y ait un immense
abîme entre le domaine sensible de la conception de la nature et le domaine
intellectuel de la conception de la liberté, de sorte qu'il n'y a pas de passage
de l'une à l'autre, comme entre deux mondes séparés, il n'est pas moins vrai
que l'un <b><i>doit </i></b>exercer son influence sur l'autre. La conception de
la liberté doit réaliser dans le monde sensible, le but que ses lois lui
proposent. La nature doit donc être regardée ainsi que <b><i>la convenance </i></b>de
sa forme s'accorde au moins avec la possibilité des fins qu'elle doit réaliser
d'après les lois de la liberté.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-top: 12pt; text-align: center;">
<span style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">VII.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.6pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.6pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Et en effet, il existe dans notre
esprit, entre l’intelligence et la raison, une faculté intermédiaire. C'est <b><i>le
jugement, </i></b>qui contient, si non une législation propre, mais du moins
son propre principe. Ce principe, bien qu'il ne puisse pas avoir un champ
particulier des objets, comme son propre <b><i>terrain, </i></b>peut avoir un
terrain quelconque, pour lequel ce principe seul exerce son pouvoir.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.85pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Le jugement est la faculté de
placer ce qui est spécial sous ce qui est général. Le principe général (règle,
principe, loi) étant donné, le jugement, qui place les spécialités sous la
généralité, est appelé <b><i>déterminant </i></b>Les spécialités étant données,
pour lesquelles la généralité est à trouver, le jugement est <b><i>réfléchissant.
</i></b>Le jugement, déterminant sous des lois transcendantales générales,
données par l'intelligence, est soumettant. La loi lui est prescrite a priori,
et il n'a pas besoin par conséquent de la chercher en lui-même. Le jugement
réfléchissant, dont la vocation est de passer de la spécialité dans la nature à
l'universalité, a besoin d'un principe. </span><span style="font-size: 12.0pt; letter-spacing: -1.0pt; mso-ansi-language: FR;">Il </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">ne peut l'emprunter de l'expérience, parce que ce
principe doit placer l'unité de tous les principes empiriques sous des
principes également empiriques, mais plus élevés. Mais ce jugement
réfléchissant suppose d'une manière subjective, que <b><i>l'intelligence est
inée à la nature, </i></b>et si cette supposition est vérifiée, notre âme se
remplit d'une joie intérieure. De cette manière naît la contemplation
esthétique de la nature, d'après le principe <b><i>de la convenance </i></b>formelle; mais d'après le principe de
la convenance matérielle naît la contemplation téléologique de la nature. La
nature, par ces conceptions , est regardée comme si une intelligence renferme
le rapport de l'unité de différents objets dans ses lois empiriques. Notre joie
intellectuelle dans la contemplation de la nature est double : Elle se rapporte
<b><i>au beau </i></b>ou <b><i>au sublime. </i></b>Nous avons donc trois
facultés intellectuelles : Celle de la connaissance, le sentiment de la joie et
de la douleur et la faculté du désir. Pour la faculté de connaître,
l'intelligence est législative, quand elle se rapporte à la nature comme une faculté
d'une connaissance théorique. Pour la faculté du désir, comme une faculté
supérieure, suivant la conception de la liberté, la raison a priori, seule est
législative dans laquelle cette conception peut avoir lieu. Entre la faculté de
connaître et celle du désir, se trouve le sentiment de la joie et de la
douleur, comme le jugement est placé entre l'intelligence et la raison.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.2pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Quoique le jugement renferme en
lui un principe a priori, la philosophie elle-même (non pas la critique de la
raison qui est toujours triple) ne peut être divisée qu'en deux parties,
c'est-à-dire la philosophie théorique et la philosophie pratique. Parce que
tout ce que nous pouvons dire des principes particuliers du jugement doit être
compté comme appartenant à la partie théorique, à la connaissance </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">rationnelle </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">suivant les conceptions de la
nature.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">VIII.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; margin-top: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.95pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">D'après ce que
nous venons de dire jusqu'ici, </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">a atteint dans la philosophie le point le plus élevé, car il abandonne les
grandes prétentions auxquelles les philosophes avant lui avaient aspiré, sans descendre pour cela jusqu'à disputer à
la raison humaine toute fermeté. C'est pourquoi il suppose toujours que nous
possédons <b><i>a priori un certain fond de connaissance, </i></b>qui sert de
fondement à toute métaphysique. Il demande, quelle est la nature de cette
connaissance ? Et il trouve qu'elle ne se rapporte pas à l'objet déterminé,
mais qu'elle est formelle. Ensuite il admet qu'il y a dans notre âme des idées
générales, et pour ainsi dire divines, qui, suivant lui, diffèrent absolument
de celles que l'expérience nous enseigne. Celles-ci nous sont données par la
nature pour la morale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.2pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Il n'a donc rien passé de ce que
les autres philosophes avaient l'habitude de traiter. Il a tout systématisé
moyennant la critique, de la force investigatrice dont le siècle passé a fait
un grand usage. Il a attaqué beaucoup de choses que l'usage et l'opinion
avaient fait considérer comme respectables et sacrées, mais rien de ce qui est
sacré en effet. Qui plus est, nous pouvons dire que personne, avant lui, n'a
exprimé, prouvé et appuyé, par des raisons, la loi morale avec tant d'ardeur,
de précision et de profondeur. Car il s'en faut de tant que les hommes ne
soient portés à faire le bien par une autorité aveugle, que les raisons
sophistiques des passions ignobles devraient être réfutées, par une sagesse
plus profonde. C'est ce que fît </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant. </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Car tout ce qui avait fait partie de l'ancienne ontologie scholastique:
l'idée de l'existence de Dieu, de l'immortalité et de la liberté, l'idée du
monde comme d'une œuvre divine; tout cela il l'applique à la philosophie
morale, après avoir prouvé, que ces idées n'appartiennent pas à la philosophie
théorique. Pour empêcher que la séparation dans notre esprit, entre la
conception de la nature et celle de la liberté, ne devînt trop grande, il plaça
le jugement au milieu. Car il ne passe pas d'une partie à une autre par bonds
et par sauts, mais plutôt par l'argumentation, comme ferait un imitateur de la
Providence divine, laquelle dans les corps des animaux met le plus de soins à
celles de parties de leurs corps, où les différents organes viennent se
joindre, pour les rendre plus sûres </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">et plus mobiles. </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">C'est ainsi que </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">aussi a établi un système dans la philosophie bien
affermi, et peu fragile là où viennent converger les différentes parties des
sciences dont nous avons parlé. Il en était tellement persuadé, qu'il avait
l'habitude de provoquer en public comme en particulier chacun, qui doutait de
la vérité de tel ou tel dogme, l'invitant à exposer ses raisons pour le réfuter
s'il était possible. Il aimait tellement la vérité qu'il en appelait toujours,
lors même qu'il tenait pour bien certain, ce qu'il avait dit, sachant bien que
tout ce qui n'est pas vrai, quoique spirituel, ne saurait exister; qu'il vaut
beaucoup mieux d'exciter les hommes à la recherche de la vérité, qu'à leur
faire apprendre par cœur même les meilleures sentences.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.1pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Je n'hésite donc pas à ajouter
que </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">a trouvé dans sa philosophie
beaucoup de choses qu'on devrait croire éternelles; mais qu'il s'est acquis un
titre bien plus sublime, en ce que, dans ses écrits, et dans ses paroles, il a
su stimuler dans ses disciples l'esprit toujours vivant et nouveau de
philosopher. Il ne faut donc pas vouloir mesurer la dignité et la profondeur de
la philosophie de </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">sur ce
qu'il a dit expressément et sur ce à quoi il avait donné la forme d'un dogme;
mais il faut la mesurer sur la tendance et le but même, lequel est critique, et
qui vivifie l'esprit selon sa nature. J'avoue que le philosophe de Königsberg
s'est trompé bien des fois comme homme, et qu'il faut substituer souvent une
autre opinion à la sienne, mais qu'il est immortel pour avoir fondé le <b><i>Criticisme,
</i></b>c'est-à-dire, l'aspiration profonde de la philosophie, suivant laquelle
la raison ne prend pour vrai, que ce qu'elle a reconnu comme tel, après un mûr
examen.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.25pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">C'est ainsi que la raison
elle-même, devient le centre de la philosophie. Non, en ce qu'elle s'étend au
delà du domaine qu'il lui est prescrit, mais en tant qu'elle est circonscrite
par les justes limites de la conscience. Et la sentence écrite au-dessus d'une
des portes du temple de Delphes: </span><b><i><span style="font-size: 9.0pt; mso-ansi-language: FR;">yvw</span></i></b><b><i><span style="font-family: "Sylfaen",serif; font-size: 6.0pt; letter-spacing: 1.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Sylfaen;">&i </span></i></b><b><i><span style="font-size: 9.0pt; mso-ansi-language: FR;">(ssavxov </span></i></b><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">— ce que Socrate ne se lassait point de recommander — </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">en fit la fin et le symbole de la
philosophie. Et ce que les anciens Grecs n'avaient fait que pressentir devint
une vérité. Rien (et c'est là l'esprit de la philosophie de </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant) </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">n'est plus sûr que la nature
immuable de la raison; mais il faut toujours en revenir à son examen, devant le
tribunal de laquelle on doit faire </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">com</span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">paraître tout ce qui veut passer pour vrai. Si une doctrine découle de la
source de la raison, on la reconnaîtra comme vraie, si non, elle sera rejetée.
Et d'où tirer les préceptes d'une vie droite et honnête avec une nécessité
inévitable et éternelle ? La Critique ne détruit rien de grand ni de beau, mais
tel qu'un prince juste, elle dispose de toutes les choses le mieux qu'elle peut
pour maintenir la place qui leur est assignée.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">IX.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.35pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 18.35pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Mais je veux revenir sur mes pas
et faire une critique très-courte de la doctrine que </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">a fondée. Non en général, mais
dans quelques points, qui me semblent d'une plus grande importance. D'abord il a placé toute la force de la
faculté </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">sensitive
</span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">dans la vision. Mais
les autres sens, surtout l'ouïe et le toucher, ne contribuent pas moins à la
connaissance des choses extérieures. Qui plus est, la notion de la substance
que </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">place dans les catégories paraît
si étroitement liée aux sens du toucher qu'elle ne saurait en être séparée
d'aucune manière. Ensuite, pour ne pas m'arrêter aux catégories, lesquelles
suivant Schelling, pourraient être réduites à un plus petit nombre, je ne puis
comprendre pourquoi </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">n'a pas
assujetti ces trois idées de la raison pure à une critique réelle. Il ne s'est
occupé que de leur forme et de leur usage. Chaque fois que je considère ces
trois idées, elles me semblent couler de la même source, c'est-à-dire de l'idée
<b><i>de l’infini </i></b>ou <b><i>de l’absolu. </i></b>Cette idée, jointe à la
notion du monde extérieur, fait l'idée cosmologique de </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant; </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">jointe à la notion d'un sujet
agissant, elle forme l'idée de Dieu; jointe à la notion d'une substance
pensante, elle forme l'idée psychologique de l'immortalité de l'âme. Voilà
pourquoi ces trois idées ne sont pas de simples objets d'action, mais elles formes
des idées composées. Mais cette composition n'appartient pas seulement à la
raison intérieure, elle est fondée aussi sur la connaissance extérieure. Plus
loin je ne comprends pas pourquoi </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">prétend que nous avons besoin de ces trois idées pour bien agir, puisqu'il
établit pour règle d'Ethique, celle qui, fondée sur la liberté, exclut toute
crainte de peine, et tout espoir de récompense. Suivant lui, il n'est pas
nécessaire que pour bien agir qu'il y ait un Dieu, ou que l'âme soit immortelle, et c'est en quoi consiste,
la plus grande force et la beauté de son Ethique. Mais s'il en est ainsi, je ne
conçois pas ce qu'il dit, de la nature qui nous a doués de ces idées.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.2pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">définit la philosophie, une
connaissance </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">rationnelle </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">des
choses par conceptions. Il démontre que la raison pure ne s'étend pas aux
choses mêmes; elle ne se rapporte qu'à leur représentation, et que la raison en
elle-même n'est que <b><i>formelle. </i></b>Mais comment se fait la
connaissance des objets par nos sens? Je sais bien, qu'il n'est pas donné à
notre esprit de les pénétrer. Celui qui parle de représentations des choses
suppose naturellement les choses mêmes. Mais de quel droit? S'il le fait, cette
opération n'est plus du domaine de sa philosophie. Ce n'est plus qu'une simple
supposition, qui peut avoir lieu dans la vie pratique, mais non dans la
doctrine théorique. Si donc, le philosophe de Königsberg parle très-souvent de <b><i>choses
en elles-mêmes, </i></b>il paraît dépasser les bornes de sa propre philosophie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.85pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-indent: 19.2pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">La plus grande difficulté enfin
c'est la distinction des notions de la nature et celles de la liberté. Elle est
si grande qu'elle a été une pierre d'achoppement presque pour tous les
successeurs de </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant. </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">Car ni la
nature ne paraît être privée entièrement de liberté ni la liberté s'élever au
dessus de la nature. </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Leibnitz </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">avait
établi deux mondes: celui du connexe des choses naturelles et celui du libre
arbitre. Mais il tient pour l'intermédiaire la Providence de Dieu, qui étant la
plus grande sagesse, a fait tout de manière que les choses naturelles suivent
le libre arbitre comme s'il les eût faites lui-même. Cette opinion presque
mystique de l'harmonie préétablie, </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">la répudia. Il mit à sa place le jugement.
Mais je prétends que la raison philosophante, ne saurait supporter cette
contemplation purement subjective de la nature, parce que la liberté est
inhérente à la notion de la nature, et que la liberté est<br />
toute naturelle. Car ce n'est qu'alors que le véritable organisme du monde et
la vraie concorde de toutes les choses naturelles sera restituée; sans quoi
l'idée même de Dieu ne saurait restée pure et immaculée. </span><span style="font-size: 12.0pt; letter-spacing: -1.0pt; mso-ansi-language: FR;">Il </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">n'est pas à craindre, que les
lois morales soient lésées par la réunion de la nature avec la liberté. Qui
plus est, la confiance croit dans nos actions, si l'on sait, que ce que l'on
fait n'est pas seulement un précepte intérieur mais que c'est aussi un devoir
de la nature. Mais ce n'est pas ici l'endroit de nous étendre sur <b><i>la
possibilité </i></b>de cette unité de la nature et de la liberté. Je
n'ajouterai que toute la philosophie depuis </span><span lang="DE" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE;">Kant, </span><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;">ne s'est occupée que de la
solution de cette question. La vraie solution de ce nœud ne saurait être
attendue des disputes théoriques des hommes, mais plutôt du rétablissement
pratique de la vertu et de l'humanité.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<div id="ftn1">
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; margin-top: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/FILO%20ROUMAINE/Zalomit%20fran%C3%A7ais.rtf#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><sup><span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-font-kerning: 0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast;">[1]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="EN-US"> </span><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-font-kerning: 0pt;"> C'est ainsi qu'en juge un membre de l'Institut
dans un de ses écrits: «Ceux même a qui
nous osons respectueusement notifier de consciencieuses dissidences, nous nous
faisons gloire de nous instruire a leur école, et nous tenons qu'ils doivent
figurer au premier rang parmi les maîtres du genre humain. 11 nous paraît même
que la France ne peut que gagner à entendre leurs leçons, et c'est par là que
l'Académie a bien mérité de la philosophie en ouvrant un concours dont le
résultat certain sera de dissiper en partie les nuages qui cachent encore
l'Allemagne pensante à nos regards. Mais nous persistons à croire qu'en
s'éclairant des lumières, qu'en s'enrichissant des idées de la philosophie
allemande <span style="letter-spacing: 3.5pt;">.... »</span></span><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="MsoNormal" style="line-height: 16.75pt; margin-top: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/FILO%20ROUMAINE/Zalomit%20fran%C3%A7ais.rtf#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><sup><span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt; mso-font-kerning: 0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast;">[2]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="EN-US"> </span><span lang="EN-US" style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-font-kerning: 0pt;"> </span><span lang="DE" style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: DE; mso-font-kerning: 0pt;">Kant </span><span style="font-size: 8.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-font-kerning: 0pt;">naquit à Königsberg en 1724 le
22 avril et mourut dans la même ville en 1804 le 12 février.</span><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-21622584191602070582014-12-15T14:17:00.000+01:002014-12-15T14:30:48.783+01:00Constituția „cărvunarilor” din 1822<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="WordSection1">
<div class="Corpsdutexte40" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Cererile cele mai însemnătoare
ce se fac din partea obştiei Moldaviei în atocmire cu cele cuprinse prin obşteasca jalbă sa, trimisă către prea înnaltul Devlet şi în temeiul sfântului
şi înnalt împărătescului ferman </span>ce s’a slobozit la................. ca să fie obşteşte
sfinţite <span style="text-indent: 15pt;">aceste cereri, spre a sluji pământeştei ocârmuiri de temelie pănă se va
putea înfiinţa pravila ţărei într’o desăvârşită alcătuire.</span></b></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte40" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">Pontul l-iu.</span></span><span lang="RO"> Norodul Moldaviei, ca un norod ce din în- vechime şi până
astăzi a avut şi are sfinţit privileghiul slobozeniei şi acela al volniciei de
a se oblădui cu ocârmui- toriul său şi cu pravilele ţărei supt umbrirea prea
puternicei împărăţii căreia este supusă, cere de a avea şi folosinţa acestui
privilegiu întru deplină legiuire cele căzute a dreptăţei şi în păzirei celei
datornice a sa supuneri şi a: credinţei sale către prea înaltul Devleat, adecă:</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 10.75pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">2-le.</span></span><span lang="RO">—Să’şi aibă întru nestrămutare viaţă stăpânitoare-
a pravoslavnicei credinţe creştineşti a răsăritului, spre a urmă cu toată
slobozenia dup,ă rânduelele ei cele legiuite şi </span><span lang="RO">obicinuite în pământul acesta; <span class="Corpsdutexte2Petitesmajuscules">să</span> fie suferiţi însă toţi cei de
alte Credinţi, după obiceiul din vechiu păzit în pământul acesta, de a avea
slobodă lucrare credinţei lor, încât nu ar mijloci sub pricină de legi din
partea acelora vre-o atingere de vătămare în credinţa pământească. </span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 10.75pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">toare şi
nemişcătoare, volnic fiind fieşte cine de </span><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">ja.</span></span><span lang="RO"> hotărî precum îi va plăcea pentru dreapta avere a
sa, pentru roi- durile ostenelelor şi a iscusinţei, şi nesupus fiind către această
vre-unei altei îndatoriri decât acea sfinţită de pravilele ţârei.</span></div>
</div>
</div>
<div class="WordSection3">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">4.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Sa nu poată fi nimenea oprit de a face cele ce nu
vatamă pravilele.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">5.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Să nu poata fî nimenea lipsit de vre-o parte din
averea sa fără slobodă voinţa sa, afară numai de are vre-o întâmplare când o
neapărată obşteasca trebuinţa praviliceşte îndreptăţită o va cere aceasta;
dar şi atunci după ce i se va face o despăgubire potrivita cu lucrul ce sa va
cere a i se luă.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">6.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Să nu poată fi nimenea învinovăţit, rădicat Ja
închisoare sau pedepsit decât numai întru întâmplările hotărâte pirn pravila şi
după formele pravilei.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">7.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Tot acela ce să va chemă sau s’a rădică din porunca
după hotărârea pravililor şi a formelor ei să sa supue îndată ; iar
împrotivirea să fie cunoscuta de vinovăţie şi să supue judecăţei praviliceşti.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 10.95pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 10.95pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">8.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Tot cela ce va
cuteză vre-o lucrare în potriva cuiva nevolnicita în pravilă şi în formele
pravilei, fie macar şi judecător sau stăpân aceluia, precum şi tot cela ce ar </span>îndemnă, ar unelti, ar iscăli, ar săvârşi sau ar
porunci a se săvârşi ori ce altă faptă neiertată în pravilă şi numai după
volnicia şi plăcerea cea de sine, să fie supus vinovăţiei şi judecătei
praviliceşti, fără alegere de obraji.</div>
</div>
</div>
<div class="WordSection4">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">9.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Pentru tot
cela ce se va învinovăţi cu vre-o faptă;, şi mai înainte de a şe dovedi fapta
vinovăţiei lui, trebuinţa ar cere neapărat de a Se pune la închisoare, toată
asprimea acea de prisos peste trebuinţa siguranţei despre persoana lui sa fie
oprita şi neiertată.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">10.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Tot cela ce s’ar atinge de cinstea altuia sau prin
graiu sau înscris sau prin oricare altă mijlocire în chip ocarnic, batjocoritor
sau defăimător, precum însuşi cei trimişi cu porunci din -partea zabetilor, a
judecătorilor şi a orice dregător, daca vor păşi din cuprinderea poruncei şi să
-vor atinge de cinstea persoanei sau îi va face altă asemene supărare
nevolnicita, să fie supuşi fără iertare praviliceştei certări.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">11.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Tot cela ce Va face entrigâ (sic) şi spionlâc, prigonire
sau viclenire, precum şi tot cela ce ar ridică turbu- rare sau răzvrătire
împotriva binelui patriei, sa fie neapărat supus pedepsei praviliceşti,
asemenea urmându-se şi pentru cei ce ar cuteză vrfe-o silnicie asupra persoanei*
obladuitorului.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">12.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Nici un fel de slujba obştească, nici de
judecătorie, nici de zabetlâc, nici de ori-ce altă trebuinţă sa nu se socotească
de clironomie sau de chiverniseală, şi nici sa se dee vre odinioară subt acest
fel de socotinţă.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 13.75pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">13.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Lucrarea pământului
în tot chipul,, meşteşugurile, deschiderea de fabrici de ori-ce trebuinţă,
precum şi alcă- tuitura (sic) de iscusinţi cele nevinovate şi tot felul de
negustorie sa fie neoprita în pământul Moldovei, slobode fiind productele
pământului de ori-ce fel a trece şi peste hotar, afară din ţară, spre folosul
alişverişului ţârei, fara să fie supusă vre-unei dări sau altei îndatoriri,
afară de cea a vamei legiuită, precum şi înlauntrul ţârei de a se alişverişui,
aceasta fara nici o îndatorire de plată, ase</span>menea slobozenie păzindu-se şi pentru lucrurile
trecătoare din părţile străine aicea în ţară, după trebuinţa ce va avea ţara de
acest fel de lucruri, ca să nu fie însărcinată cu vre-o altă plată afară de cea
a vămei legiuite.</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">14.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Pământean al Moldovei să se numească tot cel
născut în Moldova din părinţi 'moldoveni slobozi şi aşezat cu locuinţa în
Moldova, care să se îndulcească şi cu dri- turile pământenilor celor legiuite;
să se numească pământeni şi tot streinul ce va veni de acum<sup>1</sup>
înainte în Moldova în vârstă legiuită şi se va însura cu vre-o pământeancă cu
avere nemişcătoare. După ce cu bune purtări va petrece necurmat 10 ani în
Moldpva, să se înfăţoşeze' neapărat la judecătorie, ca să’şi arăte hotărârea,
de va voi să între în rândul pământenilor, şi aceasta fiind, judecătoria să
dee mărturie, după care de acolo înainte să rămâe în rândul pământenilor, ca să
aibă şi driturile şi îndatoririle unui pământean.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">15.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Ocârmuirea Moldovei să fie în slobodă voinţă de a
primi sau de a nu primi de pământean pe ori-care va socoti din străinii cei
după paragraful al 14.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">16.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Dritul de pământean să nu’l poată avea cela ce se
va face din Moldovan pământean la altă ţară; să contenească de a’l avea şi tot
cel ce să va dovedi în faptă crimi- nalicească sau în pricini de comploturi
împotriva ocârmuirei şi a obştei liniştiri a pământului, care nici odinioară în
slujbele pământeşti să nu poată fi puşi, nici primiţi.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">17.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Pravila ţărei în deplină cuprindere și al (sic) îndatoririlor
şi a îndreptărilor obştiei să se dee în obşteasca cunoştinţă, ca să ştie fieşte
cine ce este slobod şi ce nu este slobod a face.</span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 19.95pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">18.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><span style="font-stretch: normal;">În</span></span><span lang="RO">aintea
pravilei să fie socotiţi toţi deopotrivă și</span><span class="Corpsdutexte285ptPetitesmajuscules"><span lang="RO" style="font-size: 8.5pt;"> </span></span><span lang="RO">fără deosebire, având a fi şi
pravila una şi aceiaşi pentru toţi, sau pentru a ocroti, sau pentru a pedepsi.
In pra</span><span style="line-height: 8.65pt; text-indent: 14pt;">vilă nu poate să se hotărească decât ceia ce este
drept şi folositor şi nu poate să se oprească decât ceia ce este nedrept şi de
stricăciune.</span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">19.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Norodul, spre a i se ocârmui trebuile sale cele din
lăuntru în chipul cuviincios, ca să se poată folosi cu dreptăţile vechilor sale
privilegiurî, cere ca să! i se întărească şi legiuirea aceia -a sfatului
obştesc ce au avut-o pământul acesta iarăşi din vechime, legiuire după care puterea
ocârmuirei şi a împlinirei să fie în singura mână a Domnilor, iar puterea
hotărârei să fie pururea în mâna Domnului împreună cu sfatul obştesc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">20.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Spre a se întemeia această legiuire subt o încuviinţată
siguripsire cererilor obştiei, este ca sfatul obştesc să se alcătuiască
într’acest chip, adecă de mitropolitul țarei, de amândoi episcopii, a Romanului
şi a Huşului, de toate persoanele înfiinţătoare a divanurilor şi a depar-
tamenturilor, de câte un boier vechil rânduit dela fieşte- care ţinut—şi
adunarea sfatului să se facă cu toată slobozenia persoanelor ce o alcătuesc,
sau în domneasca curte, sau afară de aceasta într’un loc hotărât; şi să se
înfiinţeze şi de sineşi din poronca Domnului, prin ţidulă chemat.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">21.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—De adunarea sfatului obştesc să atârne toate pravilele
acele de obştie privighitoare, precum: îndreptarea pravilelor după trebuinţa ce
ar fi, sau de adăogire sair scădere, sau de înnoire, întâmplările cele
ecstraordinare, poruncile împărăteşti de vre-o cerere sau de vre-o îndatorire
de havalelile (sic), îndreptarea birului, îmbunătăţirea economiei câmpului,
întemeierea comerţiei (sic), întocmirea moralului, aşezarea de şcoale şi alte
publiceşti aşezaturi (sic), buna orânduială bisericilor şi a mănăstirilor
ţârei, pricinile atingatoare de lege şi alte puneri la cale pentru sărăci,
obşteasca trebuinţa, încât spânzura binele obştesc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 10.75pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">22.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Asupra a
ori-ce pricină sfatului (sic) obştesc să aiba a da cu toata slobozenia gnomile
sale şi a încheia socotinţa sa în chip de hotărâre, pururea după gnomile celor
mâi mulţi (sic) din persoanele sfatului. O asemenea hotărâre însă să nu se
poată încheia, dacă feţile sfatului nu vor fi toate de faţa în numărul şi
persoana (sic) lor. Pentru aceea, ori-care din feţele sfatului, ori pentru
pricină de boală, sau pentru ori-ce altă pricină bine-cu- vântata, nu va putea
merge în adunarea sfatului, să fie</span>dator a rândui neapărat a
veni în Jocul său, nu însă din persoanele alcătuitoare a sfatului nicr
odinioară, ci numai din boierii acei ce nu vor fi în slujbă, pentru care să
aibă a ridica toată răspundire (sic).</div>
</div>
</div>
<div class="WordSection5">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 21pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">23.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Sfatul
obştesc încheind socotinţa sa la ori-ce pricină de obştească trebuinţă, acea
cunoştinţă să se facă cunoscuta Domnului stăpânitor prin anaforâ iscălită de
toate feţile adunărei, în a se întări şi aduce întru împlinire, dacă se va uni
şi gnomia Domnului cu acea socotinţa. Iar dacă Domnul va avea a da a sa gnomie
cu vre-o deosebire, atunci acea gnomie sa o facă cunoscută prin ţidulă gospod
sfatului obştesc, întorcând înapoi şi anaforaua; şi dacă acea gnomie va fi
primită întru o covârşitoare socotinţă şi unire de glasuri, atunci anaforaua să
se prefacă şi încheindu-se hotărârea pricinei după acea gnomie. Iar dacă n u
va fi primită cu aceasta covârşire de unire, atunci Domnul, primind anaforaua
iarăşi, să o întărească spre a luă fiinţa de hotărâre şi a se duce întru
împlinire.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte60" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 9pt 2pt;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
Pentru locurile unde să se cauie dreptatea politiceascâ</div>
<span lang="RO"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">şi criminalicească.</span></div>
<span lang="RO">
</span>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">24.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Cel întâi loc să fie divanul întâiu. Acest divan
să se alcatueasca de şapte persoane, adeca de un vel logofăt, de patru
vel-vornici, de un hale spatar şi de un hale ban.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">25.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Al doilea loc sa fie divanul al doilea, alcătuit
de cinci persoane, adecă de un boier de cei ce nu vor fi hale, socotit de întâi
şezător în divan, de un vel-comis, de un vel-paharnic, de un vel-sardar, de un
veî-stolnic.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">26.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Departamentul pricinelor străine, care sa se alca</span>tuească de cinci boieri, aleşi fără osăbiri de ranguri, din acei ce nu
sunt hale<sub>r</sub> orânduindu-se după vrednicia cunoscută pentru acel loc.</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">27.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Departamentul criminalicese care să se alcătuiască
de cinci persoane, alegându-se iarăşi din boierii acei ce nu vor fi hale, fără
osăbiri de rang şi numai pentru o cunoscuta vrednicie pentru acel loc. La acest
departament să aibă şi vel-armaşul atârnarea sa, unde poate fi împreuna
şezător şi a da şi gnomii. Iar la încheierea hotărârilor să nu se amestece,
nici să iscălească.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">28</span></span><span lang="RO"> —
Câte um judecător la fieşte-care ţinut, care dimpreună cu ispravnicul
ţinutului, să caute toate pricinile de judecata ce se vor înfăţoşa acolo, în
casa-i sau în osebită casa de judecătorie se vor face, având nestrămutat
judecătorul fieşte-carui ţinut o condică de zile pentru totdeauna statornică,
care să păzească toata lucrarea şi toate hârtiile şi condicile canţaleriei.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">29.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Începutul a ori-ce judecată, sau de pricină poli-
ticeasca sau criminalicească, să se facă pururea la judecătoria ţinutului unde
să va află lucrul de pricină sau persoana trasă în judecată.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">30.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Pornitorul pricinei să aibă a da jalobă în scris,
iscălită de sine, sau la judecătoria ţinutului.său la Domnie, pentru ca sa se
rânduiască la judecătoria ţinutului; şi pricina de va fi dîn acele ce
cercetarea (sic) după pravila politiceasca sau criminalicească, să se caute de
către judecător dimpreună cu ispravnicii; iar dacă pricina va fi </span>din acele ce atârnă de “buna orânduială târgului, a
economiei câmpului, a neguţitoriei, de darea birului sau de<sup> </sup>vre-o
havale, sau ori-ce altă din trebile ce sunt supuse datoriei în pravile, să se
caute numaî de is r (ispravnici) şi să se hotărască.</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">31.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Nemulţumindu-se vre-o parte cu hotărârea sau a judecătoriei, sau a isprăvniciei, aceea parte să aiba slobod dritul apelaţiei,
şi atunci, după nemulţumirea ce va arata-o- în scris şi sub iscălitură acea
parte (un loc alb, probabil: împotriva) isprăvniciei sau judecătoriei, să-î pue
zi de soroc pentru o vreme hotărâtă, ca să mearga. la divanuL al doilea, sau la
departamentul pricinelor străine, sau la acel criminalicesc, unde va fi pricina
atârnatoare; şi spre aceasta is : (isprăvnicia) sau judecătoria sa aiba a adresarisi pricina aceea cu raport înadins şi în tot actul ei la. locul unde va
avea a merge apelaţia, spre a întră acolo- pricina în de iznoavă cercetare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">32.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Daca apoi şi în această al doilea (sic) cercetare va ramânea vre-o parte nemulţamită şi va voi sa faca iaraşi apelaţie, acea
apelaţie sa se faca la divanul întâi, şi dara cu asemenea rânduiala precum la
pontul de mar sus s’au însemnat, adecă cu raport înadins şi cu primire a tot
actul pricinei, şi acolo, în divanul întâi, să iee pricina cea desăvârşită şi
mai de pe urma hotărâre.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">33.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Divanul întâi să nu poata strica actul judecaţei
făcute în judecătoria aceea de unde âu păşit apelaţia catra dânsul, ce numai sa
cerceteze pricina după cursul<sup> </sup>actului şi după cuvintele părţei
nemulţumite ce au cerut apelaţie, şi daca va găsi vre-o greşala, sau vre-o
urmare de nedreptăţi, sa întoarcă înapoi actul iara la judecătoria de unde l’au
primit, întovărăşit cu porunca aratatoare de greşală sau pricina găsită şi
îndatoritoare ca să prefacă actul şi sa îndrepteze greşala.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">34.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Judecătoria ce va primi actul iară înapoi şi porunca
divanului întâi, îndată să fie următoare porunceL Dacă însă de cuvinte de rezon
(sic) a divanului întâi nu va fi vre-o nedumerire; iar fiind aceasta, atunci să
facă iarăşi raport la divanul întâi, trimiţându-i şi actul tot precum au fost,
şi divanul ori îl va întări, ori prin înfaţo- şare a Domnului, care poate să
adune şi sfatul obştesc- spre mai desăvârşită deslegare a pricinei, va face obştească
izbrănire şi va da. hotărâre, care hotărâre, ori că va fi să rămâe actul bun,
ori să se prefacă, să fie cea-' mai de pe urmă, fără a mai primi altă apelaţie
sau mai </span>multe
cercetări; şi o pricină, de judecată săvârşită după chipul acesta să.nu se m^i
poată, căută alt-fel, decât numai când se vor Ji înfăţoşat alte* dovezi
vrednice care nu s’au văzut la cercetările de mai înainte.</div>
</div>
</div>
<div class="WordSection6">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">35.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Pricinile de obştie de judecăţi, ori ce fel ar <sub>(</sub>fi
şi ori de unde ş’ar lui început, să se alcătuiască în acturi, în care să se
lege la un lpc jalobele în orighinalul lor, răspunderile (sic) în scris date a
fieşte căruia din cei cu pricini, despre o parte, şi despre alta mărturiile de
cercetare ce s’ar urma în cursul .pricinelor, iscălită (sic) de cei ce le-au
făcut, copiile sau perilipsurile şi toate alte, ori ce hârtii vor mijloci în pricină
şi se vor ţinea de trata,ţia pricinei, şi apoi în aceleaşi acturi să-şi teamă
(sic) şi judecătoria lucrarea cercetărei, lămurirea şi încheierea cea
desăvârşita a hotărârilor.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">36.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Cautarea tuturor pricinelor de judecăţi în toate
Jocurile judecătoriei sa se facă cu cea mai întreaga liniştire şi cu toata
luarea aminte, spre pătrunderea adevărului, iscălindu-se hotărârile cu păzirea
dreptaţei şi în- tocma, fără cea mai mică strămutare din glasurile pravilelor
şi a formelor ei, şi hotărârea săi i se dea pururea după gnomiile cele mai
multe la număr şi cu fiinţa de faţă </span><span class="Corpsdutexte2Georgia75ptGrasItalique"><span lang="RO" style="font-size: 7.5pt;">3</span></span><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">.</span></span><span lang="RO"> persoanelor ce sa judeca.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 21.05pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">37.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Fieşte-care
din judecătoriile însemnate mai sus să’şi aiba a sa canţalerie, alcătuita de
logofeţi şi scriitori, după trebuinţa, şi de un povaţuitor al eantăleriei, care
să nu sa pagubeasca din dreptul ce li s’ar cadeâ de pe .şi fără păsuire de
vreme, şi de a feri fieştecare de cea mai puţina greşală, având să fie supuşi
răspunderei, fără iertare pentru urmare dimpotrivă şi mai vârtos pentru
prelungirile ce ar face în săvârşirea lucrărei hotărârilor şi a slobozirei
actelor.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte80" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11pt; margin: 0cm 0cm 8.35pt; text-align: justify;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Pentru alte
mansupuri şi dregătorii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12pt; margin: 0cm 0cm 9.4pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">38.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Vistiernicul hale să fie ocârmuitor şi împlinitor </span>modelelor ce atârnă de vistierie, fără să
poată însă lucră vre-o prefacere cât de puţin în vre-o mode, lucru care atârnă
de obşteasca socotinţă şi de întărirea Domnului unită cu a sfatului obştesc.</div>
</div>
</div>
<div class="WordSection7">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">39.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Vistieria să aibă, precum şi până acum, un logofăt
de visterie, un sameş de vistierie şi aţâţa modeţi şi scriitori câţi vor trebui
neaparat pentru căutarea trebilor după cea mai atocmită (sic) bună orânduială,
şi întru toate cele ce atârnă de slujba vistieriei să fie sub ascultarea
vistiernicului hale şi subt povăţuirea logofătului de vistierie, şi supuşi find
şi acestei închezaşluiri pentru răspunderea la orice cusur ar da, şi legându-se
subt îndatorire de a nu păşi cât de puţin oricare din rânduiala acea legiuită a
trebei sale.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">40.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Hatmanul hale
sa aibă subt a sa purtare de grijă paza marginilor ţărei şi prinderea
tâlharilor cu plăieşii şi slujitorii ţafei, iar nu cu alt feliu de oameni
străini. Căpitănii marginilor sa şi’i orânduiasca hatmanul; iar pricinile ce
vor avea căpitanii cu locuitorii ţărei sa le judece şi sa le hotărască
ispravnicii; iar prin târgurile din ţara sa nu să mestece hatmanu a rândul
căpitănii, fiind ispravnicii însărcinaţi cu nezamul în acele târguri; apoi
pentru rânduiala a (sic) pazirei marginilor cum sa se urmeze, sa se pue la cale
precum se va găsi mai cu cuviinţa după socotinţa Domnului şt a sfatului
obştesc, având a fi hatmanul hale supus poruncilor Domnului stapânitor şi
pavaţuirei (sic) sfatului obştesc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 16.95pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">41.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Vornicul de
aprozi să aiba datorie de înfăţoşat în divan pre cei cu pricini de judecaţi,
păzind rândul fieşte caruia după numărul jalbplor, sau după altă regulă hotărâtă,
şi sa nu poata luă nimic dela cei ce vor câştigă judecaţi pentru orice pricina
ar fi. Volnicii sub proto- Calarea şi iscălitură sa sa nu se urmeze, nici
pentru a împlini, ceva, nici pentru a aduce pe cineva, ci volniciile să fie
protocalarea (sic) de vel logofăt sau de întâiul<sup> </sup>şazator a fieşte
caruia loc de judecătorie, şi trimiterea volniciilor sa fie numai prin aprozi,
dar nu şi prin ţidulă, şi ciohodari, care se făcuse obiceiu dela o vreme a se
tramîte pentru împlinire de bani, şi mergerea lor nu eră pentru alta decât
numai pentru a jăcui; şi aprozii îşi vor lua ostineala lor după condica
Domnului Grigore Ghica; dar pentru alte pricini de învinovăţiri încredinţată,
pot să se trimată şi din </span>oamenii curţei, luând ce va cere trebuinţa după
socotinţa Domnului.</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">42.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Aga hale să aibă slujba sa de a privigheâ pentru
paza târgului de foc şi pentru siguranţii de furtişaguri şi alte supărări
personaliceşti şi de averi a târgoveţilor, precum şi pentru vânzarea
lucrurilor cele de trebuinţă, adecă pâne, carne şi celelalte ale îndestulărei,
ca să se facă pe mansupurile cele drepte şi cu preţurile legiuite, spre a se
păzi eftinătatea şi buna orânduială în târg, orânduin- du-se la agie şi un
judecător pentru căutarea pricinilor de judecăţi, dimpreună cu vel aga, şi
această judecătorie va sluji, precum şi judecătoriile de pe la ţinuturi, pentru
începerea a orice pricini de judecată ce se va (sic) întâmplă între locuitorii
orăşeni locului, având şi apelaţii a paşi dela acest loc la celelalte
giudecatorii, în tocma după rânduiala însemnata la giudecătoriile ţinuturilor.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">43.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Comisul hale şi ispravincul de curte sa’şi aibă
sluja în curtea domnească.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">44.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Logofătul al doile, ca unul ce are o slujbă spre
rânduirea tuturor jalbelor şi la hotărârile giudecaţilor sa vie şi în divanul
domnesc, sa fie ales din pământeni, bărbat cinstit şi ispitit în credinţa de a
păzi datoria slujbei în nevătamarea dreptaţei.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">45.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Casa rasurilor, casa cutiei milelor, casa
datoriilor, casa podurilor din Eşi, casa cişmelilor, casa şcoalelor obşteşti,
casa spitalului Sf. Spiridon şi casa epitropiei celor nevârstnici, care pana
acum se află împărţite în multe locuri, toate aceste sa sa adune numai într’o o
(sic) casă, alcătuita sau la curtea domneasca, sau afara din curte, unde se va
găsi loc cu îndămânare, şi sa se încredinţeze în mânile a şese boeri, care sa
Vor socoti, numindu-se aceasta casă casa aşăzaturilor (sic) patriei şi boierii
nu- mindu-se epitropii a casei aşăzăturilor patriei. Î</span>ndatorirea acestor epitropi sa fie privigherea ca
să păzească casa în cea mai bună stare, ca să se caute fiştecare mode deosebi
şi cu socotelile ei deosebite, neameste- cându-se una cu alta, ca să să păzască
fără cea mai puţină vătămare în trebile fieşte căreia mode după ponturile lor şi rânduelile
aşăzate de Domn şi de sfatul obştesc, ca sa privigheze pentru strângerea
banilor şi pentru sigură păstrarea lor, ca să nu se cheltuiască dintr’înşi
decât numai în trebuinţele pentru care sânt legiuiţi după izvoade şi proiecturi
mai înainte arătate Domnului şi sfatului obştesc, ca pe fişte care an să facă
sami deosabi pentru fişte care mode şi să le închee în divanul sfatului
obştesc, cercetân- du-se cu toata cuviincioasa lămurire, şi în sfârşit să se
sirguiască a face cea mai bună sporire în obştescul folos al acestor aşazaturi,
adăugând şi aşazând şi din nou şcoale, spitaluri, doctori şi altele, unde va
cere trebuinţa, după păvaţuirea sfatului obştesc; şi aceasta casa sa’şi aiba şi
canţaleria ei, alcătuita de aţâţa modeţi şi scriitori câţi vor trebui peaparat
pentru căutarea trebilor.</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte60" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.5pt; margin: 0cm 0cm 9.75pt 2pt; text-align: justify;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Pentru alegerea
persoanelor de slujba.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 13.75pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">46.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Toate feţele
ce alcatuesc sfatul obştesc, afara de şasasprezece boieri vechi vechili a
ţinuturilor, toate feţele alcătuitoare a divanului întâiu, a divanului al
doile, a departamentului pricinelor străine şi a depart. criminalicesc, toate
feţile ce au a împlini locurile osăbitelor pământeşti dregătorii (loc alb), vel
vestîernicul, hatmanul, vel aga, vel vornic de aprozi, vel armaş, persoanele
casei aşazaturilor patriei, giudecatorii şi ispravnicii de pe la ţinuturi,
aşişdere şi toate persoanele povaţuitoare a canţaleriilor, precum logofătul de
taina ce este pavaţuitor canţaleriei divanului întaiu, a canţaleriei sfatului
obştesc, logofătul de visterie, logofătul casei mitropoliei, pavaţuitorul
canţaleriei casei aşăzăturilor, asemine şi sameşii modelelor vistieriei a ţinuturilor,
</span><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">p.</span></span><span lang="RO"> hătmăniei, a agiei
şi a orice alte modele de obşteasca trebuinţa, să să aleagă toţi aceştia după
socotinţa Domnului unita cu a sfatului obştesc, urmându-se alegerea numai după
meritul bunelor fapte şi după puterea vredniciei fieşte căruia pentru slujba
ce este sa se încredinţeze şi după. socotinţele cele mai covârşitoare la
numărul sfatului obştesc, fără să poată fi primiţi însă la vre-o slujbă
pământească cei ce se vor afla atârnând de alţi supuşi, fie în casnica slujbă,—rămâind
slobod Domnul de a face oarecare schimbare între cei aleşi de sfatul</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte50" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">47.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><span lang="RO">Spre a lipsi entrigile (sic) şi prigonirile și</span><span class="Corpsdutexte285ptPetitesmajuscules"><span lang="RO" style="font-size: 8.5pt;"> </span></span><span lang="RO">spre a putea întje (sic) toţi
pamântenii după meritul al lor (sic) în slujbele pământului, </span><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">obştia</span></span><span lang="RO"> găseşte cu cale ca toate feţile sau persoanele
arătate la paragraful patruzeci şi şasa, păuă la unu, dela mare pănă la mic, să
se schimbe la plinirea fieşte căruia an, purtându-se bine, iar din potriva,
praviliceşte găsindu-se vinovaţi, să să schimbe şi inai înainte de plinirea
anului.</span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">48.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Şasasprezece boieri vechili de pe ia ţinuturi, ce
au sa fie de pururea în sfatul obştesc, să fie aleşi după sloboda voinţă şi
socotinţa obştiei boierilor ţinutaşi.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">49.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Lefile tuturor celor din slujbă de giudecatorii şi
de celelalte dregătorii şi fransupmri a curţei şi a pământului, precum şi
cheltuelile cănţaleriilor, să să regularisasca şi sa sa hotărască, ca sa fie
într’un chip încuviinţate după treapta şi materia slujbei şi
într’un chip vrednic de mulţa- mire penţru cei ce sluj ase, ca să poată avea
oarecare folosinţa, spre a fi îngăduiţi dela urmările netrebnicilor câştiguri
şi cu dreptate supuşi pedepsei pentru cutezările din potriva; iar avaeturile şi
pocloanele şi alte venituri a toate mansupurilor şi slujbelor să să pue la cale
prin înadins socotinţa Domfiului şi a sfatului obştesc cum sa se urmeze. </span><span lang="RO">Dar pentru acei din slujba
curţei, precum: logofăt, muhurdar, divictar, scriitori şi toţi ceilalţi, să
se urmeze, pana se va da şi pentru această obştească hotărâre, dupăţidula
gospod făcută în vremea Domnului Scarlat Calimah, fără alta adăugire cât de
puţin, .pentru price mansup sau persoană va fi. Şi împlinele pentru, bani ce
se împlinesc din oricare zabetlâc ca sa iee numai câte o para la leu, iar nu </span>la zece unu—lucru ce să urma până acum—după
obiceiul ce nu se mai urmează acum în vre-o altă ţară. Aceste câte o para la
leu, cu toate aceste, luându-se pănă când şi pentru aceasta se va face
obşteasca hotărâre, să fie supus datornicul a da plata, iar nu cel ce are să
iee, şi să iee numai pentru banii ce se vor împlini cu adevărat, iar nu şi
pentru acei ce se vor paşui prin vadele, macar ori şi cum se vor siguripsi, şi
apoi împlinirea să se facă pururea după praviliceştile hotărâri a pricinilor
prin giudecătorie.</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">50.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Cei ce vor îndrăzni a urma protivnice datorii (sic)
slujbei, precum şi cei ce se vor dovedi că au primit mită sau ruşfert dela
cineva, spre vatamarea dreptaţei sau a dreptului cuiva, sa fie supus sub
giudecata praviliceasca.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">51.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Numirea boierilor prin îmbracare de caftan sa fie
purure numai pentru cinstile vredniciei şi pentru oarecare răsplătire a
fiştecaruia pentru slujbele sale, şi potrivirea cinurilor să fie pe aceste
masuri a vredniciei după orice trebuinţa a patriei. Numirea boierilor, atât cei
de punere în slujba, cât şi aceia ce au sa privivasasca (sic) prin slujbe pe
'trecut, sa fse facă purure după socotinţa Domnului unita cu a sfatului obştesc.
Iar boieriile cele alcătuitoare numai din slujba cea din launtru carţei (sic)
gospod, precum şi alte caftane de miluire, sa se faca după singura voinţa şi
socotinţa Domnului, şi acele din slujba curţei întru toate urmările
întrebuinţarei lor la pricini pământeşti şi alte urmări particularnice
atingatoare de pământeni sa fie supuşi ca şi pământenii pravililor ţârei.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 8.65pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">52.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Modelele ce
atârna de vistierie, ca nişfe lucruri ce se ating de cele mai simţitoare
drituri şi entiresuri (sic) obştiei pământului, </span><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">obştia</span></span><span lang="RO"> cere d,e a se aduce întru îndreptarea căzută şi
întru orânduială, ca să lipsască nesuferitele catahrisuri în care eră pana acum
supusa.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte60" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.5pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Chipul
Indreptarei cerut de pbştie pentru acele mai jos </span>însemnate.</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.3pt; margin: 0cm 0cm 7.95pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">53.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Adetul lacuitorilor ţarani catra stăpânii moşiilor
sa să îndrepteze întru o potrivire, ca nici stapânii moşiilor </span>să nu se pugubească din dreptul ce li s’ar cadea de pe drept pământul lor ce’l dau lăcuitorilor de se hrănesc, dar nici
lăcuitorii să nu se asuprească. Iar adeturile târgoveţilor şi mai vârtos a
târgurilor, ce au fost drepte ale pământului şi le-au înstrăinat Domnii prin
danii, să se împuţineze, uşurându-se în cât se poate mai mult, pentru ca să se
poată întemeia târgurile, ştiut fiind că ticăloşia târgurilor şi a politiilor
aduc (sic) neapărată ticăloşie şi lucrătorilor de pământ şi comerţiei.</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">54.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Birul ţărei, care până acum n’au avut dreapta lui
cumpănire, să să puie întru orânduială, ca acea ce s’ar socoti mai bine şi mai
nimerit, pentru ca nici să se asuprească prin el pământenii, dar să lipsască
şi toate greutăţile, analogând (sic) şi strângerea, acele ce aduc purure
greşală, încurcături şi prilejuri de scăderi şi de adăugiri nedreaptă şi
asupritoare, şi spre acest sfârşit să se rânduiască la fieşte care ţinut câte
trei boieri, doi din boierii ţinutaşi şi unul care se va socoti din partea ocârmuirei,
ca să facă scriere în ivala de tot numărul lăcuitorilor, cu arătare lămurită
de toate stările şi îndemânările fieşte căruia sat, care scriere sa se
cerceteze de Sfatul obştesc, spre a sluji la socotinţa de îndreptarea birului.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">55.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Dajdia imazililor şi a ruptaşilor aducând întru
îndreptarea acea cuviincioasa, să fie păzite şi pravilele ce au aceste trepte
prin vechi hrisoave, asemine urmându-se şi pentru neguţitorii hrisovoliţi; iar
ruptele cămărej, acei ce nu vor fi din starea orăşenească, să se dee în birul
obştesc. Feciorii de preoţi, după rânduiala de mai înainte hotărâtă, sa intre
tot la rânduiala ruptajşilor, şi toţi banii dajdiilor acestor trepte sa intre
în socoteala birului legiuit al ţărei.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 22.75pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">56.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Slujbele
ruzumaturi, goştina, desetina, vadraritul, precum şi venitul 'dela vămi şi al
ocnilor, să se urmeze şi de acum după rânduiala obicinuită din vechi, fără a se
mai face vre-o sporire peste ceeace este legiuit; şi aceste slujbe, ori în
vânzare sau în credinţă de vor fi, să se' caute numai de pamântenni şi într’un
chip ca să lipsască tot feliul de asuprire şi de jăcuire ce se arma până acum,
dându-se </span>spre acest sfârşit şi
ţidule în tipariu pe la toate satele ţârei, arătătoare ...lămurit cât are să
plătească la fieşte pare ruzumat, şi îndatorindu-se slujbaşii ca să dee şi ei
jieaparat ţidule iscălite şi lămurit arătătoare de câţi bani s’au luat dela
fieşte cine anume şi câte bucate.</div>
</div>
</div>
<div class="WordSection8">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">57.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Spre ţinerea menzilurilor care după rânduiala ce
se urmă pană acum, cu darea în natură a fânului şi a orbului trebuincios, se
pricinueâ atâta supărare şi greutate ţârei, să socoteşte a fi din (sic) cel mai
nimerit lucru şi din cea mai neaparata trebuinţă, că atât pentru suma cailor
trebuincioşi sa cumpere, cât şi pentru hacul sujugilor, plata fânului şi a
orzului, a imaşurilor şi toate celelalte neapărate oheltuele (sic), să
socotească câţi bani trebuesc, şi acea sumă să să analoghisasca în ţara pe
banii birului, după cuprinderea înaltului împărătesc hatişerif dat la anul
1803, şi să se strângă banii (apărându-se de aceasta dare însă scutelnicii şi breslaşii), şi apoi menzilurile sa se vânza sau toptan sau pe drumuri, şi
muşterei ce se vor găsi a le luă, primindu’şi banii după tocmeala vânzarei, sa
rămae singuri cu purtarea de grija de a cuttiparâ cai, de a plaţi surugiile
(sic), de a plaţi fânul şi orzul şi caratura lor, precum şi emaşurile (sic) şi
toate celelalte cheltueli, fara să rămâe a se mai îngriji vistiria (sic) cu
ceva, având a luă acei cumpărători şi plata </span><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">ugc-
ritului</span></span><span lang="RO"> câte cincisprezece
parale sau şi mai gios, pana se va pune pe un cal pe ceas, In care bani a
ugeritului nimene altul sa nu se mai amestece, ca sa se împartaşasca cevâ -din
trânşii. Iar pe lângă altele, sa se regularisască şi ceasurile poştilor,
pentru ca să rădice asuprirea acea următoare cu rânduiala (sic) de acum, dar
merimetul şi întocmirea poştelor cere trebuinţă să se faca cu ţara la al treile
an.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">58.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Înnoirea hrisoavelor şi a cărţilor treptelor, ce
se obicinuesc la toată prifacerea de Domnie, ca un lucru nedrept şi pricinuitor
de struncinare, să se rădice din această obicinuinţă, avându’şi toţi aceştia
nestrămutate privileghiile, fara sa le mai înnoiască cărţile şi hrisoavele.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 13.75pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">59.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Pentru
zaharelile, oile de </span><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">mumbaeă</span></span><span lang="RO"> şi cherestelile ce din porunca împărătească se cer a merge
de aici la </span><span lang="RO">Ţarigrad» cererea </span><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">obşliei</span></span><span lang="RO"> este de a se urma sfântului înalt împărătesc
hatişerif ce este dat Ia anul 1803, sau după înaltă milostivnica porunca
împărătească ce se va da pentru aceasta pricină, şi vitele de zalhana (sic) de
fot feliul ce se vor face în ţară, să. se tae la zalhanalele ţărei, şi săul,
cerviciul şi pastramaoa (sic), afara de suma acea trebuincioasă pentru ţară,
pogorindu-se la Galaţi pentru ca să meargă la împărătescul caban, să se vânză
<iu riza-patfar capanlâilor, sau se va urma după înalta împărătească poruncă
ce se va da.</span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">60.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Scutelnicii, breslaşii şi slugile, ca un
privileghiu legiuit, să se dee neapărat şi fără osabiri fieşte caruia boier,
după rangul său şi ori la ce loc îi va, cere, slobozin- du-se acest privileghiu
pururea din şfertui următor dela vremea ce se va arăta cererea, cu plata şi a
banilor legiuiţi din vistirie (sic), câte doi lei de liude. Nimine însă sa nu
fie suferit nici de cum de a’şi scuti un om mai mtilt peste numărul acesta
legiuit şi rânduit din vistirie; iar apoi acei legiuiţi să nu fie suparăţi
pici cu un fel de havalele sau angarii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Străinii sa fie depărtaţi cu
totul de acest privileghiu care este numai al pământenilor, dându-se şi pentru
giu- pânesele văduve şi acei numărul (sic) ştiut care n’au îmbracaţ caftane, în
tocma după vechiul obiceiu.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Breslaşi sa aiba fieşte cine la
moşiile sale, iar slugile unde va avea trebuinţa, afară însă de câte două slugi
şi doi pădurari, fiind păduri pe moşii, la fieşte care moşii, şi morari după
morile ce vor fi la o hioşii (sic) care şi aceştia să fie scutiţi.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 7.75pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">61.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Dările cele
din nou scornite, precum cfitul căldărilor de velniţa, cfitul păpuşoilor ce
trec peste hotar pentru neguţitorie, vama ce se luă pe perjă şi pe tiţcovină
(sic), plata pentru tot felul de vin ce trece peste hotar» afara de suma
legiuita analoga a zalhanalei din ialoviţa de negoţ, banii potirilor de pe la
crâşme, banii beşlegă- ritului ce se luâ sub orice fel de numire, toate aceste,
fiind de o vătămare vederată pentru neguţitori şi asupriri jtentru lăcuitori,
să se ridice ca să nu mai fie, fiindcă din vechiu aceste nu au fost.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte50" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Alte cereri de
obştească trebuinţă</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">62.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Mitropolitul ţărei şi episcopii Romanului şi a
Huşului, să se pazască legiuire de a orândui, precum din vechi s<sup>r</sup>au
urmat şi pană acum, numaj diir pământeni şi prin alegerea sfatului obştesc.
Asemine şi egumeni prin toate mănăstirile ţărei să se rânduiască numai din
pământeni moldoveni şi iarăş prin sfatul obştesc; iar alţi arhierei sau şi
egumeni străini, aceia în ţară să nu fie primiţi.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">63.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Toate mănăstirile cu moşiile lor, ce sunt în pământul
acesta deîntru învechime făcute şi date de moşii şi strămoşii noştri pentru
miluire şi spriijnire săracilor patrioţi şi pentru dare din veniturile lor
supt nume de embatic la Ierusalim, la Sinaia şi la SfetagQră, să se dee pe
socotinţa pământenilor, subt îndatorire de a plaţi embaficul legiuit la
locurile unde sunt închinate şi de a face şi agiutorare de miluire cătră
sărăci după hotărârea danielor vechi; nu mai puţin şi de a se scoate de subt
sarcina datoriei în care se găsesc unele din aceste mănăstiri.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Iar mănăstirile Neamţul şi Secul
sa ramae slobode, precum au fost şi păna acum, încât vor păzi rânduiala lor
acea după cuviinţă. Veniturile Agapiei şi a Văraticului sa să unească la un loc
şi sa să întrebuinţeze la amândouă mănăstirile, şi socoteala vatrăturilor (sic)
şi a cheltuelelor sa se caute la epitropia celurlalte mănăstiri, supt care
epitropje sa se dee şi toate 'mănăstirile pământeşti ce sunt sau supuse
mitropoliei sau slobode, legiuind spre aceasta de a să rândui prin sfatul
obştesc patru boieri înadins din boierii pământeni şi doi din partea
bisericeasca, pe care se vor socoti, ca sa strângă veniturile lor, să grijasca
de buna cuviinţa bisericile şi de moşiile lor şi de a împlini şi celelalte
hotărâte, şi să dee socoteala pe tot anul în sfatul obştesc; iar prisosul
veniturilor să se dee la casa aşăzăturilor patriei. Supt această epitropie să
fie şi casa mitropoliei şi amânduror episcopilor, urmându-se epitropia lor după
hrisovul domnului Alex. Moruzi din anul 1804.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 7.55pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">64.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Pentru
preuţi şi diaconi, prin sfatul obştesc sa se pue la cale ca să se aduca în
starea acea după cuviinţă pentru vremea viitoare, ca sa nu fie mai mulţi de
câţi va cere trebuinţa, şi acei care se vor face de acum, sa fie în</span>vătati la şcoalele patriei cu ştiinţa cea deplină
pentru ale bisericei şi a legei şi cu acea ştiinţă cuviincioasă; pentru această
vrednicie, şi toţi preutii bisericilor şi a mănăstirilor să fie numa din
pământeni moldoveni. Iar peptru plata peciurilor de cununie, ce ieu protopopii,
şi pentru plata preutilor pentru tot felul de cetire, ca să lipsască catahrisul ce urma pănă acum din cetire, acele plăti prin sfatul obştesc să să pue
la cale, hotărându-să ce plată să iee.</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">65.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Spre obştescul folos şi păşire înainte pentru învăţătură
neamului moldovenesc, să se aşăze şcoale obşteşti în Eşi (sic) şi pe la toate
târgurile din tară, în rânduiala cea mai buna şi mai cuviincioasă, într’un chip
ca acela ca să poată învăţa oricine în limba noastră; gramatică, aritmetică,
geometrie logică şi meşteşugul alcătuitor de scris, aceste fiind cele mai de
trebuinţa pentru toată starea de obştie, pe lângă ştiinţa celor cuviincioasă a
legei, a pravilei şi a datoriei obşteşti. Apoi după aceasta, să între cei
(ce) vor voi în scoale de limbi'streine, aşezându-se şi acest fel de şcoale cum
se vor socoti şi unde, spre a se da învăţături într’însele în limbile ce sunt
mai de trebuinţa pentru acest pământ, în care limbi să se dee şi orice alta
ştiinţa de tot felul.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">66.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— O tipografie obşteasca în limba patriei, afara de
acea ce o avea mitropolia, să se sloboadă a se deschide şi a se âlcatui în cea
mai buna orânduiala, care de nu o va face ocârmuirea, sa se sloboadă voie ori
cărui din pământeni s’ar găsi ca sa o alcatuiasca cu a sa cheltuiala, dând
însă şi ocârmuirea tot agiutorul cel putincios din partea ei, spre a se
înfiinţa după trebuinţa şi a sluji spre tipărirea a tot felul de cârti ce se
vor înfăţoşa trebuincioasa fiind şi fără pricina vederat vrednica de oprire.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 10.75pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">67.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Pentru a se
înconteni înmuiatele chipuri de sărăcie şi bântuelele ce urmeaza cu pricinele
împresurărilor de moşii, să se rânduiască prin sfatul obştesc câte o comisie
înadins de boieri şi cu ingineri pe la toate ţinuturile, ca sa hotarasca toate
moşiile după puterea scrisorilor ce va înfăţoşa fieşte care; care boieri să
fie aleşi acei mai cunoscuţi întru ştiinţa şi mai ispitiţi întru dreptate,
supuindu-se subt giuramânt, ca vor păzi singura dreptatea acea următoare după
puterea scrisorilor, şi sa dee sfârşit hotărârilor la fata locului. Iar unde
vor fi niscaiva pricini mari, cu ne</span>mulţămire despre o parte, pentru ca sa se curme şi
acele tot într’cr vreme, sa aiba voe amândouă părţile â’şi mai alege doi Şau
patru boieri hotărnici, ca împreună cu boierii comisiei âa mai cerceteze la
faţa lotului şi să isprăvească hotarâtura cu izbândirea de istov. Iar când
socotinţa boierilor comisiei şi cu a hotarnicilor nu se vor uni spre
mulţamirea amânduror părţilor, atunce să să dee sfârşit şi acelei pricini cu
domnescul divan, prin vadea hotărită de un an, ca să iee sfârşit. Iar pentru
plata ostinelei (sic) boierilor comisiei şi a inginerilor, să să socotească cu
sfatul obştesc un preţ cuviincios şi fără asuprire, care să’l plătească
moşinaşii după analoghia cât va agionge (sic) pe fieşte care pe. moşie sau
partea sa de moşie.</div>
</div>
</div>
<div class="WordSection9">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">68.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Streinii (sic) sa nu poată de acum înainte a mai
cumpăra moşii şi alte acareturi stapânitoarer de veci în pământul acesta. Iar
pentru lucrarea neguţitoriei, sa fie slobozi tot felul de străini (sic) de a
urma în pământul acesta, fără a putea să să statornicească cu lacuinţa (sic) în
ţara.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">69.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Strânsura acea de Arnăuţi şi alţii, ce se
obicinuise a fi în pământul acesta purtătoare de arme, ta nişte oameni ce au
fost pururea turburători şi supărători patriei, sa se incontineasca (sic) şi
niciodată sa nu se mai primească subt nici un fel (de) chip în Moldova.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 10.75pt; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">70.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Neamul
jidovesc fiind ca o sarcină pentru, lacuitorii pământeşti, după chipurile cu
care se chivernisesc (sic), nefiind lucratori de pământ, să nu fie îngăduiţi
de acum înainte a se mai înmulţi cu venirea din alte părţi, şi acei ce sunt să
nu fie slobozi a ţinea ‘moşii cu anu sau orânzi pe la sate, sau sa locuiască
statorniciţi prin sqte, precum nici de a face velniţi pre la târguri sau a
ţinea casapii şi a vinde norodului creştinesc carne, având slobozenie numai
pentru dânşii să’şi tae carnea trebuincioasă ; iar velniţa pentru lucrare de
holercă şi râchiu sa aibă voe numai stăpânii de moşii a deşchide (sic) şi a
ţinea pe mo</span>şiile lor, atunci însă când vă
fi lipsă de pâne în ţară. şi cu alt feliu de plată să nu fie supăraţi, afară de
acea a vămei legiuită pe câtă holercă şi rachiu vor sdoate când vor trece peste
hotar. </div>
</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">71.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO"> Ţiganii
lăieşi şi lingurari ce sunt </span><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">iobi</span></span><span lang="RO"> boiereşti Şi umblă cu şătrile prin ţară din loc în loc,
fiindcă pricinuesc multe supărări de furtişaguri şi păgubiri lăcuitorilor ţărei şi stăpânilor de moşii, să fie opriţi din obicinuinţa umblărei lor
acestei nestatornici, îndatorindpe stăpânii lor de a-i statornici pe la moşiile
lor, sau şi pe la târguri, acei ce au meşteşuguri; asămine şi pentru Ţiganii
domneşti, prin sfatul de obşte să să pue la cale, ca să lipsască supărările şi
păgubirile ce pricinuesc şi aceştia în ţară.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">72.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">—Pentru Domnii acestei ţări, rămăind după milostivnica îndurare pre puternicei noastre împărăţii ca să fie* din pământeni Domni,
atunce alegerea Domnului să fie prin obştesca adunare, alcătuită de mitropolit
şi de episcopii ţărei şi de toată obştia boierilor, dela logofăt mare şi pănă
la şatrar, alegându-se Domnul numa din pământeni şi pi (sic) acel ce va fi mai
cu deplină ispitire, cunoscut şi însămnat pentru faptele sale cele bune, pentru
râvna patrioticească, pentru vrednicia cea cuviincioasă unui Domn şi pentru
credinţa sa cătră pre puternica împărăţie, şi făcându-se alegirea (sic) după
socotinţa şi primirea celor mai mulţi, după care, făcându-să cuno</span><span lang="RO">scut pre puternicei împărăţii prin obştesc
Arzmagzar pentru acel ales, să facă şi rugăminte de a se întări şi a se
orânduî Domn.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">73.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">—-</span></span><span lang="RO">Legiuindu-se prrvileghijil acesta a sfatului
obştesc, ce l’au avut din învechime (sic) pământul, după rugătoarea cerere a se
face din parte (sic)obştiei pământului, tot ce se va hotărî de
Domn împreună cu sfatul obştesc să fie şi să se cunoască de hotărâre şi voinţă
ş toată ţara; Acea hotărâre are să fie desăvârşita pravilă, căreia toată
objtia norodului este datoare neapărat a se supune.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">74.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Pravilelor ţărei şi hotărârilor celor săvârşite şi
de Domn unit cu sfatul obştesc este supus însuş Domnul şi sfatul obştesc, pănă
când nu s’ar anerisî acea hotărâre prin altă pravilicească hotărâre.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 4.75pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">75.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Pravila fiind
tot temeiul în care stă stavila întregei slobozenii, hotarul puterei celor ce
plinesc trebile obşteşti, pravăţul cel pov.ăţuitoriu (sic) spre ocrotirea
acestei </span>(sic), a averei şi a drepturilor obşteşti sau în
partea fieştecăruia, şi în sfârşit temeiul puterei care plineşte şi face a se
plini toate aceste legături soţialiceşti, cererea obştiei este ca, pe temeiul
cererilor sale aceste arătate şi acele următoare de aceste, precum şi acele ce
se vor mai găsi de cuviinţă afară de
aceste, să înfăţoşăze o pravilă a ţărei în deplină cuprindere şi a pravililor
politiceşti şi acele criminaliceşti, precum şi a tuturor orânduelilor celor
sfinţite" a pământului, care pravă (sic), alcătuindu-se în limba noastră,
să se întărească şi să se dee în cunoştinţa cea de obştie, spre a o avea fieşte
cine de pravăţ asupra dreptăţilor şi asupra îndatoririlor sale; dar păn se va
alcătui şi se va (sic) înfiinţa pravilele ţărei după chipul arătat, se va urma
în pricinile de giudecăţi politiceşti după împărăteştile pravile şi în
pricinile de giudecăţi crimi- naliceşti după.., pănă când va lua sfârşit
pravila ţărei.</div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 15pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">76.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">— Sfatul obştesc fiind lucrul cel mai cu dinadinsul
ce se cere de cătră toată </span><span class="Corpsdutexte2115ptItalique"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt;">obştia</span></span><span lang="RO"> pământului şi fiind-că prin acesta, dimpreună şi cu Domnu
stăpânitoriu, are să se facă începutul şi pornirea! a toată lucrarea privitoare
cătră sfârşitul cererilor însămnate pentru binele patriei, adauge obştia şi
această rugătoare ceriri (sic), ca, legiuindu-se privi,leghiul acesta
pământului (sic), acum de odată adunarea sfatuilui să înfăţoşăze prin însuş
ocârmuirea. Ocârmuirea Domniei să facă adecă înadins luminata porunca
domnească cătră boierii ţinuturilor, ca să’şi aleagă dela fieşte care ţinut
câte un boier vechil şi să se trîmeată aici la Eşi; să facă iarăşi înadins
luminata poroncă domnească
cătră boierii orăşeni din Eşi, ca să să aleagă doisprezece boieri de toată
treapta pentru acest dintâi sfatul (sic) obştesc; şi aceasta făcându-se, apoi,
prin alta luminata (sic) poruncă cătră preosfinţia lor mitropolitul şi
episcopii ţărei şi cătrţi toţi aleşii boieri vechili de pe la ţinuturi şi acei
din boieri orăşeni a Eşului, ca în zi hotărâtă să se adune toţi la un loc
socotit, spre a înfiinţa sfatul obştesc, după care să se facă în adunări sa
(sic), şi socotinţa de alegirea a boierilor celor ce au să plinească locurile
osăbiţilor dregători, mansupuri şi celelalte slujbe de pământeşti trebuinţă.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 6.65pt; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">77.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO">Fiindcă
jalbele obştiei în trebuinţele patriei cătră prea puternica şi umbritoarea
noastră împărăţie au fost oprite dela o vreme încoace de cătră Domnii- greci,
din care pricină niciodată obştia cea adevărată al (sic) acestui pământ nu au
putut să’şi arate nevoile şi tânguirile sale, pricină pentru care au şi venit
pământul nostru în această nenorocită stare, cerirea obştiei este, ca
slobozindu-se de cătră împărătească milostivire pământurilor dritul acesta ce
din vechiu l’au avut, să fie slobodă şi lucrarea acestui drit în orice vreme
de trebuinţă. Iar osăbit jalobe, afară de "trebuinţele cele obşteşti a
patriei şi numai de vre-o pără unuia asupra altuia, să fie oprite şi neertate.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte90" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 10pt 3.3pt 0cm; text-align: justify;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Incheere</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">De nu ar fi fost sădită în
oameni pricina stăpânirei de patimi, precum -mănia, pizma, lăcomia, mândria,
ambiţia şi celelate câte le înfăţoşază iubirea cea de sineşi şi enteresui
(sic), întru adevăr că nu ar fi trebuit ominirei (sic) nici un fel de pravilă
sau orâhduială. Toţi ar fi putut atunce să petreacă întru o liniştită unire şi
mulţămire. Omul catră om şi norod cătră norod ar fi avut o firească stavilă,
care nu i-ar fi lăsat să jignească nici să vatăme unul pe altul. Pronia
însă m’a rânduit ominirei o asemene soartă. Moldova înfăţoşază doyada cea mai
vie şi mai luminată că o soţietate de oameni, ce nu se păvăţueşte cu pravila
şi cu bunele orândueli, este starea cea mai ticăloasă şi mai nesuferită ce se
poate da pentru om. Acest pământ a ticăloasei noastre patrii, după ce prin
însuş întâmplarea nenorocirii ce i-au venit asupră, au agiuns acum a se deşlega (sic) un minut din legăturile impilărei supt care .zăcea, este cu neputinţă să
stee mult şi să nu’şi iee locu mântuirei din acele împilătoare legături prin cea
ce s’au putut (sic). Pre puternicul şi întru tot îndurătoriul nostru împărat,
prin a sa firească nemărginită iubire de oameni, învrednicindu-ne cu miluirea
de a vedea acum înnainte (sic) ocârmuitof din adevăraţii noştri pământeni şi cu
întemeierea celor din vechi legiuite pravili, cum şi orândueli ale pământului
nostru, negreşit a privileghiilor şi a orândue- lilor ce vor urma înainte de
începere rălelor în pământul acesta (sic), ne-a slobozit cu a sa înaltă
milostivire şi întărirea acestui privilegiu, prin înadins sfânt şi vrednic de
"toată închinăciunea împărătesc firman, întru care se mărturiseşte în
destul de luminat împărăteasca sa îndurătoare ţmnă voinţă de a se desrădăcinâ
din sânul pământului nostru nedreptatea şi asuprirea şi de a se îhfdmeeâ iajăşr
liniştea, pacea şi buna vieţuire.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Obştia norodului acestuia,
însufleţită de această înalta şi plină de milostivire îndurare a prea
puternicului împărat, nu se stânjineşte de a luă îngrijirea acea prin putinţă,
ca să închipuiască o mijlocirfc prin care să-şi dovedească şi folosinţa cea
dreaptă şi cuviincioasă a miluirei acestei sârguinţe; dar şi pune
de faţă înainte pre înălţatului şi milostivului stăpânitor sau Domn aceste
însemnate prea plecate cereri, care s’au alcătuit încât s’au putut mai. atocmit
cu cererile cuprinse prin obşteasca jaloba sa acea mai de înnainte trimisă
cătră prea strălucitul pre a înaltului (sic) şi pre puternicului devlet, şi cu
hotărârea cea mi- lostivnică a sfântului împărătesc firman, ce s’au slobozit
asupra norocitei înnoiri a Domniei pământului nostru.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">De urmează în alcătuirea acestei
cereri oreş ce (sic) puţină abatere dela cele obicinuite din învechime ale pământului
sau de alte obiceiuri ale vremii acestei de mai îrt urmă a Domniilor streine,
aceasta însuşi firea lucrurilor o au cerut a se face. Scoposul nu priveşte
aiure decât la o temelie de siguranţă) încât s’ar pute mai atocmită, pentru, ca
să se ocrotească şi să se întrunească dreptăţile cele de obşte a (sic)
norodului şi a fieşte căruia, şi această temelie pământul nu o găseşte a sta
în alta decât numai întră alcătuirea de pravilă pământească, îmbrăcată eu toată
destoinicia acea. cuviincioasă pentru binele cel de obştie. Intru acest scopos,
năzueşte obştia pământului a pune îna-> intea prea înălţatului sţăpânitorului
său Domn prea plecatele sale ceriri aceşte (sic), care se întovărăşesc şi cu
cea mai adâncă obştească rugăciune de a se primi şi de a se lua acum de odată
dreptul temeiu, drept oareşi care lumină de povăţuire în lucrarea
pământeştilor noastre trebuinţe, până se va alcătui pravila ţărei, pentru ca
să se poată desrădăcinâ relele cele adânc străbătute a neorânduelei
urmate întru atâta delungare de vreme, a stăpânirii Domnilor streini, pentru ca
să putem înfiinţa, după tristele sfărmături ai nevoei aceştia, în care am
venit, o oareşi care adăpostire de odihnă, cu dreptăţile micşuratelor noastre
averi şi cu sudorile feţii noastre, ca să depărtăm îu sfârşit deasupra noastră
urgia proniei acei ce nici odinioară, dela începutul veacurilor şi până acum,
n’au blagoslovit nici un fel de fericire aşezată pe temeiul nedreptăţii şi a
impilărei.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 13pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Făcută în Eşij la anul 1822,
Sept. 13.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-83130249591790998062014-12-15T12:21:00.004+01:002014-12-15T12:23:40.020+01:00Zidire politicii întemeiată pe firia omului<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="WordSection1">
<div class="Corpsdutexte30" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin-bottom: 0.3pt; text-align: justify;">
<span lang="RO"><b><span style="font-family: inherit;">Ionică Tăutul</span></b></span></div>
<div class="Corpsdutexte30" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin-bottom: 0.3pt; text-align: justify;">
<span lang="RO"><b><span style="font-family: inherit;"><br /></span></b></span></div>
<div class="Corpsdutexte30" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin-bottom: 0.3pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Început la </span><span class="Corpsdutexte3Sylfaen10pt"><span lang="RO">1</span></span><span lang="RO"> octomvrie </span><span class="Corpsdutexte3Sylfaen10pt"><span lang="RO">1827</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte30" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin-bottom: 0.3pt; text-align: justify;">
<span class="Corpsdutexte3Sylfaen10pt"><span lang="RO"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte40" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.5pt; margin: 0cm 0cm 7.3pt; text-align: center;">
<span style="line-height: 7pt;"><span style="font-family: inherit;">Cap. I.</span></span></div>
<div class="Corpsdutexte60" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 8pt; margin: 0cm 0cm 0.9pt; text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Idee opştiască de politică</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: center; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Cuvîntul politică este grecesc
şi vine de la <i>polis</i> (oraş); el, după alcătuiria grammaticiască, ar însămna <span class="Corpsdutexte2Italique">a oraşului)</span> căci în adivăr, în republicile cele vechi, poate şi în cele
mai noî, oraşul de capital făce mai tot dricul grijilor ocărmuirii. Cu toate aceste, supt acest cuvînt să
înţălegi <span class="Corpsdutexte2Italique">meşteşugul de a ocărmui statul
(ţara).</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Trebuinţile fiiştecăruia stat să
pot asămăna cu trebuinţile fiieştecăriia casă particulamice, care au
necontenite aduciri atît înlăuntrul ei, cu casnicii, cît şi pre dinafară, cu
megieşii. însă trebuinţile unii casă sînt prisne, puţine şi de o mică
întindere, în vremi ce ale statului sînt amestecate, multe şi întinsă. Di
aceia, aceia ce este pentru o casă buna iconomie, pentru un stat este politica,
care cuprinde pe amîndoî aceste fcliuri de aduciri a lui, ca doî ramuri a aceluiaş copaci.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Interesul unui stat este suma
interesurilor tuturor lăcuitorilor ce el cuprinde. Acesta să chiamă şi
interesul opştesc, înţăles numai pentru acel stat.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Deci, un stat are aduciri cătră
alt stat, sau cătră mai multe, cînd are trebuinţă a sprijini despre dînsîle,
sau a isprăvi cu dînsîle, ori interesul său, şi atunce are pentru regulă
pravelile ce sînt osăbit adunate supt titlu: <span class="Corpsdutexte2Italique">dritul
oamenilor (droit des gens)</span> ; ori interesul ce va fi avînd unul sau mai
mulţi din lăcuitorii săi, cu unul sau mai mulţi din lăcuitorii altor staturi,
şi atunce are pentru regulă pravilile staturilor.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Acest fel sînt aducirile pre
dinafară, şi aciastă ramură face singură materiia unii ştiinţi deosăbite ce să
numeşte <span class="Corpsdutexte2Italique">diplomatica.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Aducirile pre dinlăuntru fac
materiia ocărmuirii dinnăuntru a fiiştecăruia stat, care cuprinde învîrtirile
a tot feliul de aduciri ce pot ave: oamenii cu lucrurile, un om cu altul, un om
cu toţi, ori cu o parte din toţi, un om cu ocărmuiria, ori toţi sau o parte din
toţi cu ocărmuiria. Aciastă materie, avînd pentru pravăţi ce cît să poate mai
bună pitrecire a opştimii, este ramura ce mai groasă a copaciului politicesc,
care şi slujăşti de timilie ciialalte. Pravilile ei sînt de multe feliuri,
încît mai fiiştecare stat are osăbite pravilile sale. Şi sînt multe, pentru că
şi aciastă ramură însuş să înpărţăşte în altele!</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Iată, pe diasupra, ce înbrăţoşază politica. Aciastă ştiinţă<sup> </sup>mai vechi, poate, decît toate celelalte, pentru că — ţiindu-să de
organizaţiia ce firiască a omului — au trebuit, negreşit, să să
înciapă totodată cu soţietatia. N-au fost mai norocită decît
altile, întru a fi aşăzată dint<r>-untăi pi temeiurile unii sănătoasă
theorii. Ci, precum, lungă vremi, oamenii au măsurat pămîntul păn-a nu le trece
prin cuget ce mai proastă figură a gheometriei; precum, lungă
vremi, ei au murit ori s-au însănătoşat cu mîncaria a feliuri de erburi, păn-a
nu le afla puteria, păn-a nu lua cele dintâi cunoştinţi a doftoriei şi a himiei,
asămine lungă vremi au fost ocăr- muitori şi ocărmuiţi păn-a nu cerceta pentru
ce sînt şi, pe ce temeiuri trebui să fie. Lungă vreme, vecurile au presărat
globul cu jărişti de înpărăţii, şi au grămădit ţandure de
scaune şi de schiptruri, păn-a nu cerceta oamenii pe ce răzoară trebuesc a fi
sprijinite, şi cu ce chipuri pot fi cruţate de povîmire. Dar, adivărul este că
aciastă cercetare este una din cele mai grele, şi nu poci păşi înnainte, fără a
pomeni ideia ce înnaltă a unui scriitor nou:
„Ştiinţa de a ocărmui oamenii", zice el, „este o mare mai fără fund şi
fără ţărmuri, pre care Platon au cutezat să o măsoare întăi, însă
el au fost departe de a-i pute face harta; şi pentru a-i însămna întocma toate
stîncile, cine ştie dacă nu trebuesc triizăci de vecuri de călătorie şi,
poate, de furtuni".</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12pt; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">În adivăr, omul şi politica sînt ca doî fiinţi deosăbite
care, prin agiutoriul filosofiei, una pre alta să agiută a să deplini. însă,
dacă este dat omului a veni vreodată la desă</span><span style="line-height: 12pt; text-indent: 19pt;">vîrşire, făr-îndoială, el nu va agiunge acolo decît cu paşi
de logoş şi pipăind toate puncturile dipărtării.</span></span></div>
</div>
<div class="WordSection2">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Precum isprava politicii trebui
a fi bună pitrecire a omului ; precum toate ştiinţile şi meşteşugurile privesc
la a lui trebuinţi, urmiază că politica are trebuinţă de ştiinţa prinţipurilor, de nu a tuturora, măcar a
unora, şi de ştiinţa a să sluji de toate. Aciasta, negreşit, înţelege Platon,
cînd au zis: „Atunci vor fi fericite noroadile, cînd filosofii vor înpărăţi,
ori înpăraţii vor fi filosofi".</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Acesta este un adivăr mare în
theorie, dar noi vom vide, în cursul aceştii cărţi, că este din numărul acelora
care nu sînt totdiauna putincioasă. Cu toate aceste, de vremi ce politica este
pentru om, şi trebuincioasă fiinţii lui, urmiază că ia trebui să fie născută
din a lui fire. De vremi ce a ei pravăţ este a lui bună pitrecire, apoi, pentru
ca să-i fie şi isprava potrivită, urmiază că ia trebui să fie zidită pe firia
omului. Şi de vremi ce omul nu poate fi fericit decît numai atunce cînd să află
bine cu toate lucrurile cătră care are aduciri, urmiază că politica trebui să
fie unită cu glasul pravililor celor nestrămutate a firii, cărora omul nu să
poate înprotivi nepedepsit.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 6.05pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Di aceia, în politică, cunoştinţa pravililor firii
şi cunoştinţa firii omului, este cel întăi punct de purcedire, ce dintâi
temelie a zidirii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte50" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 7pt; margin: 0cm 0cm 1.75pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte50" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 7pt; margin: 0cm 0cm 1.75pt; text-align: center; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Cap. 2-le</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte50" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 7pt; margin: 0cm 0cm 1.75pt; text-align: center; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte50" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 7pt; margin: 0cm 0cm 0.65pt; text-align: center; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Pravilile
firii</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: center; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Adesăori, dialecturile rămîn în urma ştiinţilor, şi
dintr- aciasta curge că multe cuvinte, după construcţiia grammaticiască, ar însămna un lucru şi, după obicinuinţă, însămniază ori
mai multe, ori vreun altul deosăbit. Unul din asămine cuvinte, în limba
noastră, este <span class="Corpsdutexte2Italique">fire,</span> scurtat din
cuvîntul <span class="Corpsdutexte2Italique">fiire,</span> enfinitif a verbului
neregulat <span class="Corpsdutexte2Italique">este.</span> El ar însămna <span class="Corpsdutexte2Italique">estiria,</span> adecă <span class="Corpsdutexte2Italique">lucrăria de a fi.</span> Drept acelaş cuvînt în
limba greciască este <i>physis</i>, tras din verbul <i>phyo</i>, care însămniază <span class="Corpsdutexte2Italique">sădire, rodire, creştire, zămislire, naştire.</span>
în limba lati</span>niască este <span class="Corpsdutexte2Italique">natura,</span> tras din verbul________ , care însămniază <span class="Corpsdutexte2Italique"><span lang="RO">naştire.</span></span><span lang="RO"> Negreşit, şi în alte limbi acest cuvînt nu poate ave decît o asămine ghenealoghie.</span></span></div>
<div class="Corpsdutexte30" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span class="Corpsdutexte3NonItalique"><span lang="RO">Din toate
aceste să înţălege uşor că cuvîntul </span></span><span lang="RO">firia<span class="Corpsdutexte3NonItalique"> pliacă a însămna
</span>lucrare ce să vedi înlăuntrul lucrurilor,<span class="Corpsdutexte3NonItalique"> precum, de pildă, </span>înlăuntrul unui sad
spre a încolţi,
a răsări, a creşte, a rodi<span class="Corpsdutexte3NonItalique"> şi într-un
cuvînt </span>a fi aceia ce este el.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Acest cuvînt în vro limbă vechi,
căriia au urmat şi celelalte, au eşit de bună samă din ce dintâi luare aminte
ce omul au făcut asupra lucrurilor. însă, cînd, mai în urmă, omul mai luminat
au mai poftorit a lui luări aminte şi au giudecat că dacă creştiria, de pildă a
sadului, este o <span class="Corpsdutexte2Italique">lucrare, </span>lucraria este
ori <span class="Corpsdutexte2Italique">de la sine,</span> ori <span class="Corpsdutexte2Italique">pricinuită</span>; că, de este de la sine, ia este
o <span class="Corpsdutexte2Italique">putinţă</span>; de este <span class="Corpsdutexte2Italique">pricinuită,</span> pricinuitorul este <span class="Corpsdutexte2Italique">putinţa.</span> Atunce, fără a mai adăogi alt
cuvînt, au dat nu- mile de <span class="Corpsdutexte2Italique">fire,</span> la <span class="Corpsdutexte2Italique">putinţa lucrătoare</span> ori <span class="Corpsdutexte2Italique">pricinuitoare.</span> Cînd, în sfîrşit, filologhiia
au cunoscut că cu voinţa aciiaş <span class="Corpsdutexte2Italique">putinţi </span>să
face creştiria sadului, cu a căriia s-au făcut şi să ocărmueşte lumia, cu toate
că, pentru numile acei putinţi, fiiştecare </span>limbă ave cuvinte
deosăbite, precum <span class="Corpsdutexte2Italique">theos, deus, dieu,</span>____, bog<span style="text-indent: 21pt;">, </span><span class="Corpsdutexte2Italique" style="text-indent: 21pt;">Dumnezău</span><span style="text-indent: 21pt;">, n-am supărat nimica a-i lăsa
şi numile </span><span class="Corpsdutexte2Italique" style="text-indent: 21pt;">firia,</span><span style="text-indent: 21pt;"> obicinuit păn-atunce
a i să da pentru </span><span class="Corpsdutexte2Italique" style="text-indent: 21pt;">lucrările cele în parte
dinlăuntrul lucrurilor.</span><span style="text-indent: 21pt;"> Şi, pentru că creştirea sadului ori lucraria ce
să face înlăunt<r>ul lui, </span><span class="Corpsdutexte2Italique" style="text-indent: 21pt;">spre a fi
ceia ce el este,</span><span style="text-indent: 21pt;"> s-au numit dint<r>-untăi </span><span class="Corpsdutexte2Italique" style="text-indent: 21pt;">fire,</span><span style="text-indent: 21pt;"> acest cuvînt s-au opştit şi, după
analoghie, s-au dat </span><span class="Corpsdutexte2Italique" style="text-indent: 21pt;">lucrării ce este
înlăuntru a toată lumia, spre a fi ceia ce ia este.</span><span style="text-indent: 21pt;"> De la aciasta, acest </span>cuvînt uşor au trecut a însămna şi însuş pe <span class="Corpsdutexte2Italique">toată lumia materielnică,</span> adecă soarele,
pămîntul, luna, stelile, şi toate lucrurile lor,</span></div>
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Franţezii dau acestui cuvînt, în
limba lor <span class="Corpsdutexte2Italique">nature,</span> piste doîzăci de
însămnări. Noi încă, în obicinuinţa limbii noastre, îl luăm supt multe
înţălegiri. întrebuinţăm totodată şi pre cuvîntul <span class="Corpsdutexte2Italique">natură.</span> Cu toate aceste, aice, după cele ce
am luat sama mai sus, ne vom mărgini a-1 lua în a lui trei drepte şi mari
însămnări. Şi acest fel, supt cuvîntul <span class="Corpsdutexte2Italique">fire</span>
înţălegim:</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">1-<span style="font-stretch: normal;"> </span></span><span lang="RO">i. pre
Dumnezău însuş, adecă pre ace putere care au făcut lumia, o însufleţăşti şi o
mişcă; putere care este o fiinţă osăbită de lume, precum sufletul este o fiinţă
osăbită de trup; şi într-aciastă înţălegire zicem: <span class="Corpsdutexte2Italique">firia</span> (adecă Dumnezău) <span class="Corpsdutexte2Italique">n-au făcut nitnică în zadar; firia</span> (adecă
Dumnezău) <span class="Corpsdutexte2Italique">revarsă darurile şi bogăţiile
sale pretutindine;</span></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">2-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">le. pre toată
lumia materielnică, adecă pre toate lucrurile ceriului şi a păn întului; s'
înt'-aciastă înţălegire zicem: <span class="Corpsdutexte2Italique">Dumnezău este
făcătoriul şi stăpînul firii,</span> adecă Dumnezău au făcut toate aceste
lucruri şi le stăpîneşte; zicem <span class="Corpsdutexte2Italique">frumusăţa
firii,</span> adecă frumusăţa ce aflăm în privelişte tuturor acestor lucruri ;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">3-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">le. pre
lucrările cele în parte, pre care putinţa ce însu- flăţăşte lume face în
fiiştecare fiinţă; precum, de pildă, este o lucrare a acestii putinţi, ca iarba
să criască. Deci, într- aciastă înţălegire zicem: <span class="Corpsdutexte2Italique">firia erbii este a creşte.</span> Aceste lucrări,
date odată pentru totdiauna la fiiştecare fiinţă, de cătră putinţa făcătoare a
lumii, să numesc şi <span class="Corpsdutexte2Italique">însuşiri</span>
(<i>idiotetes</i>). Deci şi zicem: <span class="Corpsdutexte2Italique">fire</span>
(adecă însuşire) <span class="Corpsdutexte2Italique">peştelui este a trăi în apă,
firia</span> (însuşiria) <span class="Corpsdutexte2Italique">crocodilului este a
fi amfibiu, firia </span>(însuşiria) <span class="Corpsdutexte2Italique">omului este a fi soţial.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Însă este luat sama că şi aceste
lucrări urmiază după oareşcare pravile statornice şi opşteşti; precum, de
pildă, deşi este firia sadului a creşte, creştire lui, însă, cere pămînt
cuviincios la feliul lui, cere aer, căldura soarelui, umezeală. Pre toate
aceste le cere în măsuri hotărîte şi cînd le are în- tocma, creştire lui să lucriază
în toată înlesnire, în vreme şi în deplinătate hotărîtă de fire la fiieştecare
fel. Cînd vre- mia sau mai multe dintr-aceste nu vor fi în măsura ce să cuvine
feliului acelui sad, ori cînd vor trece piste măsură </span>creştire sadului va fi smintită, cu atîta mai mult
cu cît măsura va fi stricată. Cînd vreunul va lipsi cu totul, lucrare
creşterii nici să va începe. Deci, iată însuş lucrările firii supusă la pravile. Aceste pravili nu pot fi alt
lucru decît nişte aduciri (<i>scheseis</i>, <span class="Corpsdutexte2Italique">rapports)</span>
statornice şi trebuincioasă atît între Dumnezău şi lucrurile ce au zidit, cît
şi între lucruri însuş. Căci, în adivăr, precum au zis-o Monteschiiu:
„Dumnezău are aducire cu lumia, ca un ziditor şi păstrător (ţiitor) al ei. Pravilile după care el au zidit sînt aceliaş după
care şi păstriază. El lucriază după acele pravili, pentru că le cunoaşte. El
cunoaşte pentru că li-au făcut. El li-au făcut, pentru că ele au aduciri cu a
sa înţălepciuni şi a sa putere".
Lucrurile, asămine, au feliuri de aduciri între dînsîle, aduciri cursă toate
din aducirile cele mari ce Dumnezău are cu lumia.</span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Aşadar, sînt aduciri între
Dumnezău ca un ziditor şi păstrător, şi între lucrurile ce au zidit şi
păstriază. Sînt mii de feliuri de aduciri între lucruri însuş, între oameni,
între oameni şi faptele lor, şi sînt încă aduciri între aduciri însuş.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12pt; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Toate aceste pravili sau aduciri statornice, trebuincioasă
şi nedizlipite de fire lucrurilor, sînt aceia ce să chiamă <span class="Corpsdutexte2Italique">pravilile firii.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Deci, noi am luat sama că
creştire sadului este o ispravă <span class="Corpsdutexte2Italique">(efet, effet,</span> <i>apotelesma</i>) a pravililor, ce noi am lămurit mai sus că
să numesc <span class="Corpsdutexte2Italique">pravilile firii.</span> De multe
ori, după milioane de îngiugări <span class="Corpsdutexte2Italique">(combinaisons,</span><span class="Corpsdutexte2Petitesmajuscules"> <i>syzeuxeis</i></span><span class="Corpsdutexte2Italique">)</span> a lucrurilor firii, aceste <span class="Corpsdutexte2Italique">isprăvi</span> să fac <span class="Corpsdutexte2Italique">pravile</span> la rîndul lor. Precum, de pildă,
greutaţiia (<span class="Corpsdutexte2Italique">gravitation</span>, <i>barytes</i>)
este o pravilă după care apa trage a căde de sus în gios, deci aciastă tragire
a apii este o <span class="Corpsdutexte2Italique">ispravă</span> a greutaţiei.
Tragiria apei iarăş este o <span class="Corpsdutexte2Italique">pravilă,</span>
cînd după dînsa rîurile îş eu cursul şi matca lor; deci, cursul şi matca
rîurilor este o <span class="Corpsdutexte2Italique">ispravă</span> a tragirii
apei.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Şi acest fel este o <span class="Corpsdutexte2Italique">pravilă a firii,</span> ca soarele să lumineză faţa
globului, să versă asupra lui lumina şi găldura <span class="Corpsdutexte2Italique"><sic>, </span>ca căldura, lucrînd asupra
apei, să facă aburi, ca aceşti aburi, rădicaţi sus în aer, să să prifacă în ploae
sau zăpadă, care să înnoiască apele izvoarîlor şi a nurilor. Este o pravilă a
firii ca apa să-ş caute cumpăna; ca ia să fie mai gre decît aerul; ca toate
trupurile ce sînt pre pămînt să tragă cătră dînsul; ca para (focului) să tragă
în sus; ca focul să dezor- ganisască (să disfacă) sadurile şi vietăţile; ca
aerul să fie trebuincios la viiaţa unora din vietăţi şi pre altele să le
strîce, precum pre peşti; ca apa asămine să fie trebuincioasă la viiaţa unora
şi pre altele să le înnece; ca mîzga unora din saduri şi unile din mineraluri să supire organile vietăţilor
şi să le strice viiaţa. Şi, acest fel, de o mulţime de alte lucrări a firii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Cînd, supt cuvîntul <span class="Corpsdutexte2Italique">fire,</span> înţălegim <span class="Corpsdutexte2Italique">pre toată lume,</span> ori <span class="Corpsdutexte2Italique">lucrările în parte ce sînt în toată lume şi în
fiiştecare din lucrurile lumii</span>; cînd ştim că a toată lume, a
fiiştecăruia lucru, a fiiştecăriia lucrări a lucrurilor, făcătoriul şi
rînduitoriul este fiinţa ce mare şi neştiută pre care în limba noastră numim <span class="Corpsdutexte2Italique">Dumnezău,</span> urmiază că cuvîntul <span class="Corpsdutexte2Italique">pravilile firii</span> însămniază <span class="Corpsdutexte2Italique">pravilile pre care Dumnezău însuş au pus şi au
rînduit, pentru ca după dînsîle să urmeză toate lucrurile ce i-au plăcut a
zidi.</span> Aşadar, urmiază încă că <span class="Corpsdutexte2Italique">pravilile
firii</span> trebui să fie cele mai <span class="Corpsdutexte2Italique">desăvîrşite</span>
din toate pravilile. Căci, dacă toate lucrurile, cîte au eşit din mîna acestui
mare pricinuitor a firii, au desăvîrşiria lor, cu cît mai vîrtos trebui să fie
desăvîrşite pravilile care hotărăsc fiinţa şi mersul acestor lucruri!</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Este adivărat că omul, căruia <span class="Corpsdutexte2Italique">ziditoriul</span> au dăruit putinţa de a să pricepe,
încet-încet, cu vreme, în lucrurile cele înnalte a firii, n-au putut să răzbată
păn-acum decît pre puţin în tainile ei, cu toată dişteptaria ce au luat în
cursul vecurilor, negreşit, cunoştinţa lui are un hotar păn-la care îi este dat
să agiungă; negreşit, că ia încă n-au agiuns acolo păn-acum. Dar, poate ave
cineva îndoială că, piste acel hotar, stăpîniria firii trebui să fi avînd încă o întindire, cine ştie de cîtă mărime?</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Negreşit, pravilile firii nu
sînt, nici vor fi, cu amăruntul ştiute, decît numai de a lor legiuitor!
Negreşit, codicul lor nu este deşchis decît numai înnainte lui! Cu toate
aceste, omul, pre cît îi este dat a pricepe, pre cît au putut străbate
păn-acum, au luat sama:</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">1-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">i. că
pravilile firii au haractiruri potrivite cu a lor înnălţime, căci ele sînt:</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">vecinice şi opşteşti, în toată
vremia şi în tot locul;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">totdiauna aceliaş şi
neprifăcute;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">nedizlipite de fiinţa lucrurilor
şi neapărat trebuitoare lor pentru a fi,</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Precum, de pildă, ori în ce
vreme şi ori în ce loc de este apa, ia este acolo cu toate pravilile ei;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">2-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">le. că
pravilile firii au în sine însuş chizăşiia păzirii lor, prin aceia că ele
răsplătesc păziria, ori pedepsăsc călcaria, cu măsura cu care vor fi păzite
ori călcate.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Precum, de pildă, o vietate
pomăzuită de fire a nu trăi în apă, ci numai a să adăpa de dînsa, dacă nu va be
cînd prin dureria sătii organul ei o va înştiinţa că are trebuinţă de apă, ia
va sîmţi un rău; dacă nu va be încă cu di-a lungul, ia va muri. <span class="Corpsdutexte2Italique">Iată pedeapsa!</span> Dacă va be atîta cît îi
trebueşte, organul ei va lua o învoişăre, o întărire; ia va sîmţi o plăcere. <span class="Corpsdutexte2Italique">Iată răsplătiria!</span></span><span lang="RO"> Dacă va be piste măsură, ia va sîmţi un rău; dacă, în
sfârşit, va be piste cît îi poate ridica organul, ia să va înneca, va muri, <span class="Corpsdutexte2Italique">Iată pedeapsa!</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">3-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">le. că
pravilile firii au un pravăţ hotărît spre care privesc. Acest pravăţ este <span class="Corpsdutexte2Italique">păstraria a toată lumia,</span> din care curge
păstraria fiiştecăruia lucru în parte, pe cîtă vremi este dat fiiştecăruia
lucru a ţine, Şi în adivăr, <span class="Corpsdutexte2Italique">fiiria (l’existence)</span> lucrurilor fără <span class="Corpsdutexte2Italique">păstrare</span>
ar fi <span class="Corpsdutexte2Italique">dezzicere.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">4-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">le. că
pravilile firii au pentru temei opştesc aceia ce să numeşte <span class="Corpsdutexte2Italique">ecvilibru</span> <span class="Corpsdutexte2Italique">(equilibre</span>,
adecă o cumpănă de puteri), care sprijineşte păstraria lucrurilor măcar de şi
sînt alcătuite de <span class="Corpsdutexte2Italique">părţi eteroghene</span>
(adecă părţi de deosăbite materii- protivnice una altiia); precum, de pildă,
apa este protiv, nică focului, şi, cu toate aceste, toate trupurile au părţi de
apă şi părţi de foc, încît, negreşit, dacă pravilile firii n-ar ţine înlăuntrul
lucrurilor, pe cîtă vremi le este dat a trăi, un <span class="Corpsdutexte2Italique">echilibru,</span> adecă o cumpănă de puteri,
fiiştecare lucru ar conteni de a fi totodată cînd ar şi începe a fi. Pentru că,
lipsind cumpăna, ar fi o putere mai multă şi diaceia mai tare decît alta, ar
birui-o, şi ar strica alcătuiria trupului; încît, precum <span class="Corpsdutexte2Italique">firiia</span> lucrurilor fără <span class="Corpsdutexte2Italique">păstrare</span> ar fi o <span class="Corpsdutexte2Italique">dezzicere, </span>asămine ar fi o <span class="Corpsdutexte2Italique">dezzicere păstraria</span> fără <span class="Corpsdutexte2Italique">echilibru.</span> Lucrurile fiziceşti nu sînt
vecinice, fiiştecare are o viiaţă mai mult sau mai puţin lungă, deci moartea
fiziciască a unui lucru nu este altă, decît, înlăuntru lui, lipsa echilibrului,
cum şi smintiala echilibrului îi este boala.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Luătoriul aminte, pretutindine
în tabla firii, este lovit de aceste adivăruri, fie că va face lucrurilor o
cercetare în parte, păn-la cel mai mic, fie că va lua sama totului lor, la un
loc. în urmăriria acestor pravile, sufletul lui pretutindine să înnalţă a să
mira de dătătoriul lor, cu atîta mai mult cu cît mintia lui pretutindine află <span class="Corpsdutexte2Italique">stîlpii lui Iraclis</span>(—). El găsăşte acelaş <span class="Corpsdutexte2Italique">haractir,</span> acelaş <span class="Corpsdutexte2Italique">pravăţ</span> şi acelaş <span class="Corpsdutexte2Italique">temei</span> a pravililor firii, şi într-o mică
frunză şi în toată adunăria lucrurilor lumii. Frunza este o mică mahină care,
după oareşcare lucrări a pravililor firii, are începutul ei, viiaţa şi
sfîrşitul. După aceliaş pravile, ia are în sîne răzoară şi canaluri
mihaniceşti, prin care mîzga, căldura, aerul, umezeala, trec din punct în
punct, cu o cumpănă măsurată de puteri, ca să slujască la a ei păstrare pe cîtă
vreme îi este dat a ţine. Smintiască-să aciastă cumpănă şi, negreşit, ia va
ţine mai puţin. Lumia toată, asămine, nu este decît o mahină mare. Soarile are
mergători înpregiurul lui pe pla- nite şi pe comiţi. Unile din planite au
înpregiurul lor pe a lor sateliţi, precum pămîntul pre lună. Theoriia luminii
şi aduciria ei cu dipărtaria, ne dovideşte că fiişte<care> din celelalte
stele este un soare care, făr-îndoială, nefiind făcut în zadar, are înpregiurul
lui asămine pe a lui planete şi a lui comiţi. Telescopul, arătîndu-ne şi alte
stele la care n-a- giunge slăbăciune ochilor noştri, mărturisăşte totodată pe a
lui însuş slăbăciune de a nu pute agiunge la cele ce pot să mai fie încă. <span class="Corpsdutexte2Italique">Iată mărime mahinii lumii!</span> Ia au avut
începutul, are viiaţa; va ave, nigreşit, şi sfîrşitul! Ia, oricît de mare de
este, urmiază aceloraş pravile a firii, a cărora pravăţul este <span class="Corpsdutexte2Italique">păstraria</span> şi temeiul, <span class="Corpsdutexte2Italique">cumpăna</span> (echilibru). Precum, de pildă, în
sistema planeterâ a soarelui nostru, fiişte- care din planite şi din comiţi să
văd trăgîndu-să spre soare, pentru că nu să dipărtează de dînsul; şi, totodată,
înpingîndu- să de soare, pentru că nu să apropie mai mult. Asămine, sateliţii
cătră planitile lor. Deci, iată o cumpănă de puteri, un echilibru de tragire şi
de înpingire, pentru ca nici una să nu-ş piardă măsura dipărtării ce îi este
orînduită, dipărtare care merge în analoghiia mărimii trupului fiiştecă- riia, negreşit şi în analoghiia
căldurii ce fiiştecare poate ţine, ori de cîtă fiiştecare poate ave trebuinţă.
Fiiştecare apoi are un drum hotărît, înpregiurul soarelui, şi sateliţii
înpregiurul planitilor lor, pe care îl păzesc întocma şi îl fac în vremi hotărîte;
deci iată încă o cumpănă socotită şi chipzuită pentru a nu să lovi una cu alta. O asămine cumpănă este păzită, negreşit, şi între sistemele
planetare, care orice mişcări de vor fi avînd, nu să văd, nici grămădindu-să<sup> </sup>mai mult între dînsîle, nici răşcherîndu-să. Acest echilibru, această
cumpănă de puteri, ţine păstraria aceştii mahine mari, pe a căriia răzoară le
ştie numai arhitectul ei. Lipsască aciastă cumpănă, şi mahina va căde în
hrentuire.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Acest fel, pravilile firii sînt
pretutindine aceliaşi şi neprifăcute; acest fel, luătoriul aminte,
pretutindine, în toate lucrurile, găsăşte a lor lucrare, a lor înplinire. Ele
lucriază deopotrivă asupra lucrurilor fiziceşti, şi osăbiria nu este decît
numai într-aciasta, că fiinţile neînsufleţite şi nemişcătoare
sînt numai <span class="Corpsdutexte2Italique">pătimitoare</span> supt pravilile
firii, în vremi ce acele însufleţite şi mişcătoare sînt totodată şi <span class="Corpsdutexte2Italique">pătimitoare </span>şi <span class="Corpsdutexte2Italique">lucrătoare.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Fiinţile neînsufleţite şi
nemişcătoare nu au <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţă,</span> di aceia
ele nici calcă vreodată pravilile firii de care spînzură. Ci, nemişcate din
locul în care să află, ele să par că aştiaptă îndestularia tuturor trebuinţilor
lor de la sîngură lucraria acestor pravile. Acest fel, o mică ghindă, avînd în
sine sămînţa <span class="Corpsdutexte2Italique">(le germe,</span> plodul) de a
fi odată stejar, îndată ce este în pămînt priincios ei, pravilile firii o
înlesnesc a încolţi, a răsări, a creşte, a întinde ramurile în aer şi în
pămînt.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">viţile rădăcinii, într-un cuvînt, o înlesnesc a să
face mlădiţă. Trebuinţa aceştii mlădiţi este a fi hrănită, pentru ca să criască, să să îngroaşă şi să să facă copaci. Deci,
pravilile firii, făcînd ca prin ramuri să lucreză asupra ei aerul şi căldura,
săvîrşesc un fel de sorbire care trage din pămînt, prin viţile rădăcinii, în
mîzgă, hrana ce îi este trebuincioasă, şi o face să triacă, din punct în punct,
prin toate părţile copaciului. Aşa pravilile firii lucriază, fără a fi călcate
ori înprotivite, în toate fiinţile neînsufleţite şi nemişcătoare. Aşa în fiiştecare minut ele săvîrşăsc milioane
de feliuri de lucrări, care în tot ciasul sînt nişte mari minuni la ochii celui
înţălept, şi care nici trag luaria aminte a omului prost, nu că doar este
deprins cu a lor privelişte, precum au zis-o mulţi, ci pentru că duhul nu-i
învăţat a pricepe ce-i rînduiala.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Fiinţile însufleţite şi mişcătoare sînt pătimitoare supt pravilile firii, într-aceia că aceste pravili lucriază a lor
zămisliri, naştiri şi creştiri, într-un cuvînt, pentru că printr-însîle ele
sînt aceia ce sînt. Şi sînt lucrătoare, prin aceia că ele, avînd <span class="Corpsdutexte2Italique">mişcaria</span> au <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţă,</span> şi, precum firia s-au mulţămit
numai a vărsa asupra pămîntului tot ce poate sluji la a lor trebuinţi, este
lăsat la dînsîle a căuta să-ş îndestuleze trebuinţile. De un chip cît, cerbul
de pildă, făcut de fire aceia ce el este, nu este hrănit de fire, precum
copaciul, şăzînd într-un loc şi întrînd într-însul hrana ca de la sine; ci
hrana lui fiind presărată asupra pămîntului, este lăsat la dînsul a mergi să o
găsască.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Noi am zis mai sus că fiinţile neînsufleţite şi nemişcătoare
nu au <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţa,</span> şi că de aceia ele nu
calcă niciodată pravilile firii de care ele spînzură. Cu acest cuvînt am lăsat
a să înţălege că fiinţile ce au <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţă</span>
pot să le calce. Deci, aciasta ne rămîne a lămuri.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">La fiinţile însufleţite, <span class="Corpsdutexte2Italique">mişcaria,</span> fără o <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţă slobodă, </span>ar fi o dezzicire; căci la
ce ar pute să slujască, unii fiinţi,
<span class="Corpsdutexte2Italique">mişcaria,</span> dacă ea n-ar ave în sîne <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţa</span> de a o întrebuinţa ? <span class="Corpsdutexte2Italique">Voinţa,</span> dar, în fiinţile cele însufleţite
poronceşte <span class="Corpsdutexte2Italique">mişcării.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Deci, fiindcă foarte ades ele să
văd călcînd pravilile firii, negreşit, aciastă călcare n-ar ave loc, dacă ele
n-ar ave <span class="Corpsdutexte2Italique">mişcare.</span> Şi, fiindcă <span class="Corpsdutexte2Italique">mişcaria</span> este poroncită de <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţă,</span> urmiază că <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţa, slobodă şi adesăori supusă rătăcirii este
aceia care povăţueşte la călcaria lor.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Fiinţile însufleţite şi
mişcătoare pre pămînt să înpart în multe clasuri. Fiind, însă, că noî, aice, nu
ne trebueşte altă decît numai a le lua sama după măsura <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţii</span> ce ele au opşteşte, noi le vom
înpărţi în doî mari clasuri, din care supt cel întăi vom cuprinde pre <span class="Corpsdutexte2Italique">omenire,</span> şi supt cel de al doie pre toate
celelalte <span class="Corpsdutexte2Italique">vietăţi mişcătoare.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 9.05pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">N-avem trebuinţă aice a hotărî dacă <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţa</span> omului şi <span class="Corpsdutexte2Italique">aceia</span> a dobitocului sînt tot de o fire ori
nu. Aceia, însă, ce fiiştecine poate lua sama în tot minutul, şi pe care nimine
nu poate tăgădui, este că <span class="Corpsdutexte2Italique">voinţa</span>
omului îi cu mult mai întinsă decît a dobitoacelor, şi cu atîta mai lucrătoare,
cu cît — precum vom vide înnainte — este stîmită de lucrările gîndului.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 9.05pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte50" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 7pt; margin: 0cm 0cm 4.75pt; text-align: center; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Cap. 4</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte50" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 7pt; margin: 0cm 0cm 3.85pt; text-align: center; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Moralul</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte50" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 7pt; margin: 0cm 0cm 3.85pt; text-align: center; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Toate mărturisăsc aceia ce noi
am zis în capul rămas, că omul pre pămînt trăeşte totodată în doî lumi
deosăbite: în lumia fiziciască şi în lume înţălegătoare, şi că aciastă îndoită
stare a lui este hotărîtă de fire şi tipărită în a lui organizaţie.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">în adivăr, din feliuri de
îngiugări a elementurilor ce noi am luat sama că sînt înlăuntrul omului,
să nasc<sup> </sup>într-însul feliuri de plecări,
santimenturi şi patimi, din care, deşi pot fi unile aplecate
la lucruri materielnice în aducirile ci el are cu lumia fiziciască, toate,
însă, sînt primitoare de lucruri înţălesă numai cu gîndul, toate întră în
aducirile ce el are cu lumia înţălegătoare<span class="Corpsdutexte2Italique">,</span> şi este mai vîrtos aice, într-acest
theatru întins, că ele fac rola ce mai însămnată. Precum, de pildă, din
îngiugaria iubirii de sine, cu simţirile (vestitori a binelui şi răului
fizicesc) să naşte aceia ce de opşte să chiamă iubiria şi ura. Şi sfera
acestora să măreşte cu atîta mai mult, cu cît ele întră în îngiugare cu
plecările cele fireşti a omului şi cu lucrările gîndului lui, de un chip cît el
nu să mărgineşti numai întru a iubi o mîn- care dulce, o învălitură călduroasă,
lucruri materielnice a lumii fiziceşti. El să întinde a iubi lauda, numile cel
bun, cinste, lucruri nematerielnice, neapipăite, neapucate de dîn- sul,. decît
numai cu gîndul, într-un cuvînt, lucruri a lumii înţelegătoare. Omul încă nu
stă acole, el nu să mulţămeşte a le şti, a le auzi di-a dreptul, ci el, în
Paris, în London, în Amsterdam, pofteşte să le audă răsunând de la Pekin, de la
Benares, de la Goa, de la Macao. El nu urăşte numai o mîncare amară, ci află
amărăciune şi în clevetire, în difăi- mare, în hulă; şi aceste nu-1 lovesc
numai di-a dreptul; el le sîmte, să otrăvăşte de dînsîle, de la un pol la
altul. Şi acest fel poate lua orişicine sama aducirilor ci omul are cu lumia
înţălegătoare, prin iubiria de avuţie,
destăpînire (<i>philarchia</i>), de ştiinţă, de disfătare, prin smerenie
şi mîndrie, prin cumpătare şi trufie, prin frică şi îndrăsnială, prin nădejde,
prin mînie, prin rîvnă, prin zavistuire, şi altele.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Adastă lumi înţălegătoare, oare
este ia făptură a omului, care nu poate adăogi nici a scăde nimica în toată
zidire? Oare nu este ia faptă a celui ce, putînd izvodi pre lumia fiziciască,
dovideşti că are putinţa de a face cîte feliuri de lumi va vre? Dacă ia este
făptură a acestui Mare Arhitect, care nici pre Siron n-au lăsat fără
analoghiile unii mihanici căriia numai el este ştiutorul, au rămas ia, oare,
fără reguli şi fără măsuri? Nu, nicidecît! Ar fi un păcat de lez-natură <span class="Corpsdutexte2Italique">(lèse-nature)</span> a crede că dintr-o acest fel
de mînă ar fi eşit vrun lucru nesăvîrşit!</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Deci, dacă aciastă lume înţălegătoare are pravile date de
făcătoriul ei, nu urmiază, oare, că ele trebui să fie vrednice de a lor mare
legiuitor? Şi fiind aşa, nu urmiază, oare, că, precum am văzut la pravilile lumii fiziceşti, a lor harctir trebui să să închei întru:</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.55pt; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">a fi nedizlipite de fiinţa lucrurilor şi neapărat trebuitoare
lor pentru a fi ;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12.25pt; margin-top: 0cm; text-align: left; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">a fi vecinice şi opşteşti, în
toată vreme şi în tot locul; a fi totdiauna aceliaş şi neprifăcute ; a purta cu
dînsîle buna răsplătire pentru păziria lor, şi pediapsa pentru a lor călcare?</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Lucrurile mărturisăsc desăvîrşit
acest adivăr, căci în toate vecurile opşteşte şi în tot locul.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><span style="font-family: inherit;">Un nume bun este
folositori omului, pentru păstraria fiinţii sale în lume
înţălegătoare, fiindcă găteşte plecările altora în priinţa lui, şi folosul ce
el trage din acelia este a lui bună răsplătire. Din înprotivă, difăimaria lui
este stri- căcioasă, fiindcă găteşte ura altora asupra lui, şi stricăciune ce i
să întînplă este a lui pediapsă.</span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Luînd sama că pravilile lumii
înţălegătoare şi pravilile lumii fiziceşti au aceliaş haractiruri, putem sămui
că, dacă nu cumva este între dînsîle o rudiri, cel puţin măcar este o mare
asămănare, şi să cercetăm de au tot acelaş pravăţi şi acelaş temei.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Am văzut că pravilile firii a lumii fiziceşti au, pentru pravăţi, <span class="Corpsdutexte2Italique">păstraria,</span> şi pentru temei, <span class="Corpsdutexte2Italique">cumpăna.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Cînd fiinţa care au zidit şi
însufleţăşte lumia, au făcut lucrurile de cane îi plină, au oprit pentru sîne veciniciia, şi
fiiştecăruia lucru au dat cîte o parte din vreme. Veciniciia, dar, este viiaţa
acei fiinţi, şi părţile din vreme sînt vieţile lucrurilor.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Fiiştecare lucru, pentru ca să
între în viiaţa sa, trebui să înciapă prin a <span class="Corpsdutexte2Italique">fi
(par exister)</span> ; pentru ca să urmeze viiaţa de la un capăt la altul
trebui ca fiinţa lui să fie păstrată; într-alt fel ar fi o dezzicire <span class="Corpsdutexte2Italique">(contradiction).</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Aşadar, tot ce este are o
viiaţă, tot ce are viiaţa este supus la pravila păstrării.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Deci, lumia înţălegătoare este,
ia dar are o viiaţă, ia dar şi lucrurile ei sînt supusă
la pravila păstrării.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Cine calcă moralul trebui să fie
în defansivă totdiauna.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Aşadar, pravilile lumii
înţălegătoare, ca şi pravilile lumii fiziceşti, au pentru pravăţ <span class="Corpsdutexte2Italique">păstrare.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Oricît de metafiziceşte de va
socoti cineva asupra lucrurilor metafiziceşti,
nu cred să nu zăriască pretutindine lucrăndu-să în păstraria lor aceiaş pravilă
a mihanicii cu care să păstrează lucrurile fiziceşti, adecă cumpăna; căci, în
metafizică, ca şi în fizică, nu poate a <span class="Corpsdutexte2Italique">nu
urma într-alt fel la doî puteri</span> ce să înprotivesc, decît ca ce mai mare
şi mai iute să strice pe ce mai mică şi mai moale.
Precum, de pildă, omul are trebuinţă a fi păstrat în lume gînditoare;
într-aciastă lume, numile cel bun ori difăimaria este cătră dânsul aceia ce în
lumia fiziciască îi este hrana ce bună ori ce stricăcioasă. El, pentru a fi
păstrat, are trebuinţă de hrana ce bună. Deci, pentru ca să apucăm mai di-a
dreptul prinţipul ce căutăm, slujăndu-ne numai de răzoarăle
ce sînt în fiiştecare om pentru cîşligaria bunului său nume, ori a difăimării
sale, răzoară care să închei într-a lui bune ori răle deprinderi; şi lăsînd
alte pricini pe dinafară de care mai spânzură încă
staria lui, este viderat că la un om o deopotrivă măsură de diprindiri bune şi
de diprindiri răle, pre cîtă priinţă şi folos îi va găti din partia altora, pre
atîta [pre atîta] îi va găti şi ură şi stricăciune. Acela, atunce, pre cît va
gusta bunul aceştii lumi, pre atîta îi va gusta şi amarul. El va fi în liagăn
între bine şi între rău. Pre cît măsura rălilor deprindiri va covîrşi, pre
atîta va apăsa a lui ticăloşii, şi adesăori îl va duce la peire. Din înprotivă,
pre cît măsura bunilor deprindiri va fi mai multă, pre atîta pitreciria va fi
mai netedă, mai liniştită, mai bună, mai fericită.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Aşadar, pravilile lumii
înţălegătoare, ca şi a cei fiziceşti au pentru temei cumpăna. Ele, dar, sînt
deopotrivă între dînsăle după haractir, după pravăţ şi după temei. Ele, dar, pot fi deopotrivă
şi în titlu, încît — pi temei că supt cuvântul fire înţălegim pre ziditoriul
lumii, care au şi dat aceste
pravili; ori pi temei că supt acelaş cuvînt înţălegim lucrările cele în parte
ce puteria ţiitoare lumilor face în fiiştecare
fiinţă, aceste pravili pot fi numite unile pravilile fireşti a lumii fiziceşti,
precum aciasta am văzut-o la cap 2-le; şi altile, pravilile fireşti a lumii
înţălegătoare.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Aceste pravili lucriază în
feliul lor asupra fiinţelor ce sînt supt a lor stăpîniri. Nici o fiinţă nu le urmiază fără a fi
răsplătită, nici una nu le calcă fără pediapsă, căci aciasta este a lor chizăş
<span class="Corpsdutexte2Italique">(garanţie):</span> şi de să zăreşte o osăbire
la a lor fel de răsplătiri şi de pedepsi, aciasta este pentru
că pravilile lumii fiziceşti lucriază di-a dreptul asupra organului, în vremi
ce a lumii înţălăgătoare lucriază prin consecfinţii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">Dar, mi-ar zice cineva, poate că un făcători
de răle, fugind din locul ce au umplut cu răutăţile lui, şi di- părtîndu-să
într-alt loc unde nimine nu-1 cunoaşte, poate să trăiască acolo în toată ticna
lui, şi să scape de toate pedepsile ce i-ar tragi a lui răutăţi trecute;
precum şi Atila, Cincishan, Tamerlan şi alţii asămine,
carii au prădat pă- mîntul şi l-au umplut de sînge, au pitrecut în toată
linişte păn-la sfârşitul lor.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">La aciasta eu cred că am răspuns de agiuns, cînd am zis mai
sus că, piste răzoarăle cele dinlăuntru a omului, mai sînt încă pricini pre di
afară de care mai spînzură stare lui, şi că pravilile lumii înţălegătoare
lucriază asupra omului prin consecvenţii. Cu toate aceste, ca
să mai răspund aş lăsa frica şi grija ci ar tulbura necontenit
sufletul înrăutăţitului, aş lăsa dreptate ce ar da altora a-1 pedepsi la cel
dintâi prilej. Aş lăsa asămine frică şi grijă ci negreşit au
avut toţi Atilii, şi aş zice că locul pe care un făcător de răle ar pute umple
cu răutăţile lui şi ar scăpa nepedepsit, este deşchis şi la răutăţile altuia,
încît pediapsa cade asupra locului totdiauna putincios a îndrepta răutatia ori
a o opri. Şi naţiia care ar agiuta ghizuinţilor lui Cincişhan, i-ar plăti,
precum s-au şi întînplat, biruinţile cu a ei ticăloşii. De un chip cît nu este
decît pre potrivit şi la pravilile lumii înţălegătoare, aceia ce Monteschiiu au
zis pentru pravilile lumii fiziceşti, că „fiiştecare feliurime este uniformă, şi fiiştecare schimbare, statornicie <span class="Corpsdutexte2Italique">(Chaque diversité est uniformité, chaque changement
est constance. <i>Esp. des loix</i>, </span>livre 1, chap. 1).</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 25.3pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO">În adivăr, aducirile ce au oamenii atît cu lumia
fiziciască, cît şi între dînşii, în lumia înţălegătoare, alcătuesc, precum au
luat sama un filosof, un lanţiu de întînplări, de pricini şi de isprăvi.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Titre10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-top: 0cm; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<br /></div>
<div>
<div id="ftn81">
</div>
</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-51074516307533604132014-12-15T11:36:00.002+01:002014-12-15T11:36:30.811+01:00„Cercare" împotriva deiştilor şi materialiştilor<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="WordSection1">
<div class="WordSection1">
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12pt; margin: 0.6pt 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 9.5pt;"><b>Ionică Tăutul</b> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12pt; margin: 0.6pt 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 9.5pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12pt; margin: 0.6pt 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 9.5pt;"><br /></span></div>
</div>
<div class="WordSection2">
<div class="Corpsdutexte30" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11pt; margin-bottom: 0.9pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="line-height: 9.5pt; text-indent: 20pt;">Început la 28
ianuarie 1828</span></div>
<div class="Corpsdutexte30" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11pt; margin-bottom: 0.9pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="line-height: 9.5pt; text-indent: 20pt;"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte40" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 3pt 20pt; text-align: justify;">
<i><span lang="RO">Cercare înprotiva Deiştilor, carii cred fiinţa unii dumnezăiri, dar tăgăduesc dumnezăiria domnului Hristos şi cele următoare a legii
lui cei sfinte, şi înprotiva Materialiştilor, carii tăgăduesc nematerialimia
şi nemuriria sufletului, şi cele următoare aceştii mari dogme.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></i></div>
<div class="Corpsdutexte40" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 0cm 3pt 20pt; text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 1. Ei sama omul, cu di-a lungul, la purtaria şi
la toate mişcările a vreunui dobitoc oarecare, precum de pildă a unii momiţă,
care este mai ageră între dobitoace. întoarcă-ş, apoi, luaria de samă asupra sa
însuş, şi dei-ş lui însuş soco- tială de ceia ce au văzut de o parte, de ceia
ce priveşte de ceialaltă parte, şi de osăbiria ce este la mijloc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 2. Omul luător aminte va vide că, despre purtare
şi despre mişcări, dobitocul mergi în adivăr înpreună cu dînsul, dar numai
păn-la un punct unde dobitocul rămîind, omul păşăşte înnainte, într-o sferă mai
întinsă, mai largă. Să lămurim mai bine acest adivăr.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 3. Omul vede, aude, mirosă, gustă, sîmte; aceste
face, deopotrivă lui, şi fiiştecare dobitoc, după organele cu care înţeleptul
ziditor a firii au înzăstrat trupul lui, după trebuin- ţile în care l-au
pomăzuit să să tîrîe.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 4. Omul mănîncă, be, doarme, să mişcă şi
cel<elalte>. Aceste face şi fiiştecare dobitoc, după organile sale.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 5. Omul, iubindu-să pre sîne, îş iubeşte viiaţa,
pentru că să pliacă a fugi de tot ce-i supără sîmţiria şi a să apro- piia de
tot ceia ce i-o măculeşte. Aciasta face şi fiiştecare dobitoc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 6. Să priimim un minut biruinţa
ce părută a materialistului şi să mărturisim că sînt lucruri în care
dobitoacele întrec pre om, şi cu care materialistul vre să cumpăniască pre alte
lucruri cu care omul întrece pre dobitoace. în adivăr, afară de om, pre toate
celelalte vietăţi a globului nostru, de la elefant păn-la siron, le videm
înzăstrate de ziditoriul firii cu tot ce le trebui pentru păstraria fiinţii
lor. Au ele trebuinţă de apărare ? Ziditoriul li-au dat arme, precum coarnele taurului, precum loviria calului, ori fugă —
precum epurilui, Sînt ele făcute a să hrăni din răpştire? El<span style="font-family: Century Schoolbook, serif;"><span style="font-size: 13px;"> li</span></span>-au dat colţi ca a tigrului,
ori unghii ca a leului.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Pot fi ele supărate de frigul nordului, ori de
arşiţa ecvatoriului? El li-au dat înbrăcăminte, precum a ursului, a vulpii, a
oii; ori li-au dezbrăcat, precum pre elefant, pre jiraf; ori li-au stîmpărat
căldura sîngelui, după locul în care li-au pomăzuit a trăi, precum a peştelui,
Sînt ele făcute acest fel ca una să aibă trebuinţă de agiutoriul altiia? El
li-au dat plecaria de a trăi la un loc, precum albinii, furnicii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Piste toate aceste, ziditoriul cel înţălept au dat
la toate dobitoacele năstavul prin care, din data naşterii lor, ele ştiu şi
cunosc tot ce este de a lor folos, ori de a lor stricăciune, Prin năstav ele
îş cunosc hrana priincioasă feliului lor şi ştiu a o aduna. Prin năstav îş
cunosc primejdiile şi ştiu a le fugi. Prin năstav pasările ştiu a-ş face
cuibul, albina fagurul, castorul bordeiul.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Din înprotivă, omul să vede eşind din rnîna firii
lipsit de toate aceste înzăstrări.
Feliul lui fiind întins asupra a mai toată faţa a globului, lăcuind mai toate
climile, şi cu sîngile destul de simţitor pentru a nu pute răbda nici gerul
nici arşiţa, el însă să naşte gol, fără nici o înbrăcăminte fi- riiască. Mult
mai slab decît ce mai mare parte din fiiară, firiia nu i-au dat nici o armă cu
care să să poată apăra. Fără năstav, necunoşcîndu-ş hrana, de cîte ori îş
răpune viiaţa, cercînd mîncările? Fără năstav, şi prunc necunoscîndu-ș primejdiile, nici chipurile de a le fugi, sau a le birui, de cîte ori este gioc
elementurilor şi pradă fiiarălor! Aşa, dobitoacele au cîteva înzăstrări osăbite
cu care ne întrec. Au năstavul, care este poate de multe ori pricină de rîvnă a
mulţi.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Însă omul nu să mîhniască de aciastă sărăcie a lui,
ia nu este decît părută! Nu să plîngă nicidecît că ziditoriul s-au arătat cătră
dînsul zgîrcit cu asămine înzăstrări, ci aruncînd asupra sa însuş o luare
aminte adîncă, mîngîi-să </span><span style="line-height: 10.8pt; text-indent: 19pt;">şi mai vîrtos bucuri-să că, născut neştiutor şi
fără năstav, este mai ştiutori decît toate alte vietăţi şi dascal tuturora. Că,
născut gol, nu numai are toate înbrăcămintile, dar ştie încă a-ş face vară în
mijlocul ernii. Născut fără arme, încît cu drept cuvînt putem zice că
ziditoriul l-au pomăzuit a fi pre pămînt fiinţa păcii, el să face fiinţa sîngiurilor
şi are armile cele mai ucigaşă. Calul fugar, lăsat slobod, n-ar călca în toată
viiaţa lui decît cîteva mile; şi omul, cu mersul încet, de cîte ori au
încungiurat pămîntul? Puţin făcut pentru apă, el străbate mările, înnoată
ochianul! încă mai puţin pentru aer, nu numai este stăpîn pasărilor, dar încă
au prins fulgerul, au măsurat stelile.</span></div>
</div>
<div class="WordSection3">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO">Aciasta culegînd deodată, dintr-o răpide luare
aminte, să luăm din cele ce avem a zice pre larg mai înnainte şi, cu toată
zimbiria Deistului şi a Materialistului, să începim a zări de pe acum că alta
este pomăzuiria dobitocului şi alta este a omului. De pe acum să începim a lua
sama că în însuş înzăstrările cele osăbite a dobitoacelor şi în însuş năstavul
lor aflăm ce dintăi osăbire între om şi între dobitoc. Şi să-mi fie ertată
graba de a însămna de pe acum că însuş aceste osăbite înzăstrări, însuş acest
năstăv, de o parte, şi lipsite, de alta, sînt vie dovadă că alta este calia<span style="font-family: Century Schoolbook, serif;"><span style="font-size: 13px;"> </span></span>dobitocului şi alta
este calia omului. Ca să mă slujăsc de pildă, cine nu ştie că de alte
instrumenturi are trebuinţă un cibotar şi de altele un astronom ?</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO">§ 7. Omul trăeşte în soţietate.
Unile din dobitoace trăesc asămine. Fiiştecine, însă, poate lua sama că
soţieta- tia oamenilor să osăbeşte mult de soţiiatatia dobitoacelor, şi iată a
doa osăbire între om şi între dobitoc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO">§ 8. Omul are mai înnainte
prigrijire de cele trebuincioasă. O au asămine şi unile din dobitoace.
Prigrijiria omului însă este mult mai întinsă, şi iată a triia osăbire între
om şi între dobitoc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO">§ 9. Omul are cinci putinţi, ce să numesc a minţii, adecă sîmţiria, sau putinţa
minţii de a primi tipăririle ce ia
trupul de la lucruri, prin a lui cinci sîmţuri: gîndiria, </span><span style="line-height: 10.8pt; text-indent: 21pt;">aduciria şi ţincria de minte; voinţa, de pildă, a
să apropiia sau a fugi de vrun lucru; lucraria, adecă îndoita putinţă ce are
sufletul a lucra întăi în sîne însuş cînd, voind a gîndi, gîndeşte; voind a-ş
aduce aminte, îş aduce; voind a să hotărî, să hotărăşte. Al doile asupra
trupului, precum cînd voind a rădica braţul, îl rădic, voind a mă mişca, mă
mişc.</span></div>
</div>
<div class="WordSection4">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">În prilejul acestor cinci putinţi sufleteşti zărim
a doa osăbire între om şi între dobitoc. Nu că doar şi dobitoacele nu li-ar fi
avînd, căci în adivăr vedem şi la dînsîle sămne de aceste putinţi. Dar cine
este care să nu poată lua sama în toată vremia că aceste putinţi în om sînt
mult mai vîrtoasă şi că gîndiria lui este atîta de lucrătoare pre cît a
dobitoacelor n-ar pute fi niciodată?</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">§ 10. Aceste cinci putinţi, stîrnindu-să şi
sprijinîndu-să una pe alta, săvărşăsc în om cinci lucrări ce se numesc prisne:</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">1.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="Corpsdutexte2Italique"><span lang="RO">alăturare,</span></span><span lang="RO"> cînd pentru doî lucruri, treci cu luaria aminte de
la unul la altul şi în mintia lui le alăturiază între dînsîle ;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">2.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="Corpsdutexte2Italique"><span lang="RO">deosăbiria,</span></span><span lang="RO"> cînd prin agiutoriul alăturării, află dintre doî
lucruri care este mai mare şi care mai mic, care bun si care rău;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">3.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="Corpsdutexte2Italique"><span lang="RO">cunoştinţa,</span></span><span lang="RO"> cînd prin agiutoriul <span class="Corpsdutexte2Italique">alăturării,</span> a <span class="Corpsdutexte2Italique">dcosăbirii </span>şi a <span class="Corpsdutexte2Italique">ţinerii de minte,</span> ştie nu numai care este
lucru mare, mic, bun, rău, dar şi aducirile ce sînt între lucruri;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">4.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="Corpsdutexte2Italique"><span lang="RO">giulccaria,</span></span><span lang="RO"> cînd prin agiutoriul <span class="Corpsdutexte2Italique">alăturării,</span> a <span class="Corpsdutexte2Italique">deosăbirii, </span>a <span class="Corpsdutexte2Italique">cunoştintii</span> şi a <span class="Corpsdutexte2Italique">ţinerii de minte,</span> hotărăşte dacă doî lucruri
sau doî idei să potrivesc între dînsîle, ori nu;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">5.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="Corpsdutexte2Italique"><span lang="RO">pricepiria,</span></span><span lang="RO"> cînd prin agiutoriul lucrărilor de mai sus
pomenite, omul giudecă una după alta, într-un şir, mai multe lucruri, mai multe
aduceri; precum eu ştiu că lucrurile apăsătoare sînt trupuri, nu ştiu, însă,
dacă aerul este trup: deci eu sama dacă aerul apasă, şi văzînd că apasă, pricep
că este trup.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">În prilejul acestor <span class="Corpsdutexte2Italique">prisne lucrări a putinţilor minţii</span> aflăm a
triia osăbire între om şi între dobitoc; căci deşi dau dobitoacele nişte mici sămne de asămine lucrări, cine nu ştie, însă, cît
de departe rămîn ele înnapoia omului, în <span class="Corpsdutexte2Italique">alăturare,</span>
în <span class="Corpsdutexte2Italique">deosăbire,</span> în <span class="Corpsdutexte2Italique">cunoştinţă,</span> în <span class="Corpsdutexte2Italique">giudccare</span> şi în <span class="Corpsdutexte2Italique">pri- cepire.</span> Ca să urmăm de şir cercetaria deosăbirii dintre om şi dobitoc, încît să luăm sama bine cum
să oejbină calia unuia de a altuia, lăsăm pentru mai pre urmă cele ce ne rămîn
încă a zice pentru putinţile sufleteşti.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO">§ 11. Omul are <span class="Corpsdutexte2Italique">urmărire,</span>
adecă plecaria şi putinţa de a face ceia ce vede pre altul făcînd. Aciasta, ca
o plecare, este o voinţă dinlăuntru; ca o putinţă, ia stărue în îndămă- naria
organelor de a lucra aceia ce le poronceşte voinţa. Urmăriria de multe ori
poftorită, să face deprindire. Este adivărat că şi cîteva din dobitoace au <span class="Corpsdutexte2Italique">urmărire</span> mai mult sau mai puţin, după
îndămănaria organelor lor, precum momiţa, papagalul. însă ele sînt foarte departe
de a o ave atîta pre cît omul. De pildă, măcar că vorba înlesneşte vîrtos pre
om în urmărire, făcîndu-1 să înţăliagă ce trebui să facă pentru a urmări
întocma, dar cine nu ştie că nici una din asămine dobitoace nu este destoinică
a învăţa atîta şi aşa de uşor ca surzii din naştire, la carii lipsăşte
înlesniria vorbii ? Urmăriria este atîta de lucrătoare la om, încît de este
fiiul firii în lumia fiziciască, pre atîta este şi fiiul deprindirii în
purtările lui. Şi iată a patra osăbire între om şi între dobitoc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO">§ 12. Omul are <span class="Corpsdutexte2Italique">înnălfimia</span>
sau <span class="Corpsdutexte2Italique">iubiria de cinste,</span> adecă pofta de
a fi însămnat între alţii, de a întrece pre alţii; sînt şi cîteva din dobitoace
supusă aceştii plecări, precum elefantul, calul. Omul, însă, este atîta de
supus ei, încît aciastă plecare este pentru inima lui o <span class="Corpsdutexte2Italique">iubire de sine</span> mora- liciască, căriia,
precum soldatul plin de enthusiasmul de a muri slăvit, ori de frica de a nu să
ruşina fugind, adesăori jărtveşte pre <span class="Corpsdutexte2Italique">iubiria
de sine ce fizicească</span>. Şi iată încă a cincia osăbire
între om şi între dobitoc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO">§ 13. Omul are <span class="Corpsdutexte2Italique">iubire
de slobozănie.</span> Aciastă plecare este cu adivărat opştiască la om şi la
toate dobitoacele. Loche, în loc de plecare o au numit putinţă, alţii voinţă.
Ia stărue, la un trup viu şi mişcător, întru a pute săvîrşi, în voe şi neoprit
de nimică, toate lucrările putinţilor sale. Căci, în adivăr, dacă un trup ce
are putinţi lucrătoare, n-ar ave slobozăniia lucrării, putinţile lui s-ar afla
date în zadar,</span><span style="line-height: 10.8pt; text-indent: 21pt;">înprotiva ideii cei înnalte că ziditoriul firii
n-au făcut nimică în deşărt. Cu toatia aceste, în lumia fiziciască, slobozăniia
să vede adesăori avînd stavile, şi pentru aceia hotară, precum de pildă, un
dobitoc mergi, mersul lui este o lucrare a putinţilor sale; atunce a lui iubire
de slobozănie stăruie întru a nu-i fi mergiria înpiedecată. însă o apă, o
prăpastie, o înnălţime, un foc sau altă întînplare firiască îl opreşte, şi
iată, slobozăniia sa în lumia fiziciască mărginită de pravilele firii. Omul,
supus asămine la aceste pravili, are şi slobozăniia sa mărginită de asămine
stavile, cînd ele vor fi mai mari decît iscusinţa lui întru a le birui.</span></div>
</div>
<div class="WordSection5">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">Dar, noi am văzut păn-acum de agiuns cîtă deosăbire
are omul de dobitoace, şi vom vide încă înnainte cite alte putinţi şi lucrări
mai are omul, pre care nu au dobitoacele. Negreşit dar, că şi slobozăniia lui
are osăbire de a lor. Negreşit, iubiria lui de slobozănie să întinde mult mai
mult<sup>416</sup>, după măsura putinţilor şi a lucrărilor sale. însă, negreşit
că aciastă slobozănie a lui trebui să mai fi avînd stavile măsurate cu a ei
întindere; căci o slobozănie fără hotară nu poate fi partia a nici uniia din
fiinţile pămîntului. Noi vom mai veni aiuria asupra acestui punct. Iar acum,
trecînd, să însămnăm a şăsa osăbire între om şi între dobitoc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">Să venim acum iarăş la putinţile minţii, de care am
pomenit la sfîrşitul alineii a 10, că le lăsăm a le zice mai în urmă.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">§ 14. Omul poate duce asupra lucrurilor şi asupra
ideilor de lucruri, <span class="Corpsdutexte2Italique">lucrări alcătuite a
putinţilor minţii sale,</span> [precum:</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 9.5pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">1.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">el poate scăde
o idei din mai multe idei;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">2.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">el poate
cuprinde mai multe idei la un loc, adecă le poate opşti ;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 13.2pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">3.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">fiind
despărţite ideile, el le poate înpreună;</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 13.2pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">4.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO">fiind
înpreunate ideile, el le poate disface.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 13.2pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">Dobitoacele nu ne dau nici un sămn de asămine
puternice</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO">lucrări a minţii. Deci, este aice a şaptia osăbire între om
şi între dînsîle.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte40" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span class="Corpsdutexte4NonItalique"><span lang="RO"><br /></span></span></div>
<div class="Corpsdutexte40" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span class="Corpsdutexte4NonItalique"><span lang="RO">§ 15. Omul </span></span><span lang="RO">poate înturna asupra sa însuş lucrările putinţilor
minţii sale. </span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12pt; margin: 0.6pt 0cm; text-align: justify;">
</div>
<div class="WordSection6">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Prin aciasta, omul să giudecă pre sine, ştie că
trăeşte, ştie că are a muri, ştie că are un suflet, şi aciastă ştiinţă, izvor spornic
a mii de consecvenţii în lumia oamenilor, şi de care dobitoacele nu dau nici un
sămn, este a opta osăbire între om şi între dînsîle.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 16. Omul are iubiria de şti. Aciastă plecare
puternică şi nesăţioasă la om înzăstrat cu <span class="Corpsdutexte2Italique">putinţile</span>
de a <span class="Corpsdutexte2Italique">învăţa</span> şi <span class="Corpsdutexte2Italique">a şti, </span>şi de care dobitoacele nu ne dau nici
un sămn, este a noa osăbire între om şi între dînsîle.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 17. Oamenii au putinţa opştiască de a fi
povăţuiţi unii prin alţii. Şi, în adivăr, tot omul iubeşte a fi povăţuitor,
oamenii de opşte iubesc povăţuiria şi i să supun din inimă, cînd ia este
driaptă şi credincioasă. Aflăm, dar, şi aice a zăcia osăbire între om şi între
dobitoc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 18. Omul are <span class="Corpsdutexte2Italique">vorba.</span>
Aciasta este a unsprezăcia osăbire între dînsul şi între dobitoc, osăbire atît
de simţită, încît arătîndu-să mai înnainte de toate la ochiul luătoriului aminte,
au şi făcut pre filosofii cei dintâi a numi pre om <span class="Corpsdutexte2Italique">dobitoc cuvîntător,</span> spre deosăbire de
celelalte vietăţi numite <span class="Corpsdutexte2Italique">dobitoace
necuvmtătoare.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 19. Omul poate cîşliga <span class="Corpsdutexte2Italique">ideia de Dumnczău,</span> şi poate mergi cu
giudecata sa pănă a afla şi cîte poate din a sale atri- buturi. El, prin
cîşligaria aceştii idei, intră în plecaria de a ave o legi. Deci iată a doasprezăce mare osăbire
între om şi între dobitoc.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 20. O, prietini, Deiste şi Materialiste, eu vă
cred pe amîndoi dezbrăcaţi de toată îndărăpniciia şi vrînd cu inimă curată a
întră în căutaria adivărului; vă cred pre amîndoi destul de luminaţi, pentru a
şti cumpăni greutatia şi temeiul cuvintelor, iar nu a vre a pune, fără
giudecată, înpro- tiva unui prenţip de temei, cuvinte putrede şi fără vrednicie
de a ţine acolo locul.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 21. Să facem aşadar, prieteni, să aruncăm acum de iznoavă o opştiască privire asupra celor
ce am aflat păn- acum cu cercetaria noastră. Videm că omul şi dobitoacele de opşte merg
înpreună în simţirile, în putinţile, în lucrările şi în plecările însămnate la § 3, 4, 5. Acele lucrări şi
plecări toate au aduciri cu lucruri materielnice, aşadar ele slujăsc şi omului
şi dobitoacelor, spre păstraria fiinţii lor în lumia fiziciască.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">La alineia a § 6, videm deodată o
dizbinare sînţită între om şi între dobitoc. Dizbinare atît de viderată, încît
cel mai prost luător aminte poate înţălegi că alta trebui să fie pomăzuiria
unuia şi alt a celuialalt. în adivăr, videm pre dobitoace înzăstrate cu tot ce
le trebui pentru a să păstra în lumia fiziciască, şi videm pre om gol de toate
asămine înzăstrări, ca cum el n-ar ave a trăi într-ace lume.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">De la alineia a 7 şi înnainte începim a vide
înzăstrările omului, şi sărăciia dobitoacelor de acele înzăstrări.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">De la alineia a 7 păn-la a 13, videm pre feliurile
dobitoacelor cîte unul-unul rămîind înnapoi, mai mult sau mai puţin departe.
Videm că, deşi unile din dobitoace să înpăr- tăşăsc la cîte ceva din
înzăstrările omului însămnate la acele alinei, ace înpărtăşire este atît de
slabă, încît la unile nici învredniceşte a fi însămnată.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">De la alineia a 14 şi înnainte videm că omul are
nişte înzăstrări mari şi puternice, la caie dobitoacele nu au mai mult nici o
înpărtăşire. Aşadar, aice este punctul păn-la care feliurile dobitoacelor vin
înpreună cu omul, vin însă înnapoi şi rămîind cîte unul-unul, aice stau ca la
un <span class="Corpsdutexte2Italique">non ultra.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 22. Am zis că aice stau feliurile dobitoacelor
rămîind în veniria lor cîte unul-unul. Prietini, Deiste şi Materialiste,
spuneţi-mi, unde stau? Unde rămîn? Cum să chiamă locul? Vă aud, prietini,
răspunzînd amîndoi, că ele stau, ele rămîn în lumia fiziciască, şi primesc
răspunsul.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">În adivăr, prietini, dobitoacele
stau în lumia fiziciască; a lor înzăstrări fireşti, a lor năstav, a lor mici
lucrări a gîndului, nu le slujăsc, nici sînt destoinice a le sluji mai mult
decît spre înpliniria trebuinţilor trupeşti. A mînca, a be, a dormi, a sălta, a
fugi de vrăjmaşul lui, ori a-1 izgoni, iată toate trebuinţele lor, iată tot la
ce pot agiunge şi a lor înzăstrări şi a lor năstav, şi slabile lucrări a
gîndului lor. Omul, însă, nu stă aice. El mergi mai departe. Prietini, unde
mergi el oare? Voi vă zîmbiţi şi-mi răspundeţi că nu mergi, nici are unde a
mergi mai diparte decît în lumia<sup> </sup>în care au stătut
dobitoacele, în lumia fiziciască, în care să şi vede lăcuind înpreună cu
dînsîle. însă nu aşa, prieteni ! Eu mă bizuesc a vă dovedi că el mergi aiuria
şi, ca să aflăm unde mergi, să luăm sama mijloacelor prin care păşăşti!</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 23. Ca să nu lungim în zadar cu poftoririle, să
mărturisim în scurt că, după cele ce am luat sama, în cercetaria înzăstrărilor
omului de la § 7 păn-la § 19, fiiştecine poate cunoaşte lămurit că putinţile
cele mai mari a omului stăruesc în lucrările cele puternice a minţii sale. Dar
mintia sa este mijlocul prin care el păşeşti înnainte.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 24. Prietini! Voi ştiţi că sînt aduceri între
Dumnezău, ca un ziditor şi păstrător, şi între lucrurile ce el au zidit şi
păstriază. Sînt mii de feliuri de aduceri între lucruri însuş. Sînt aduceri
între oameni, între oameni şi faptele lor, şi sînt încă aduceri între aduceri
însuş. Toate aceste feliuri de aduceri, ca nişte răzoară care dau feliuri de
mişcări unii mari şi mult alcătuite mahini, socotindu-să deosăbi, să pot
înţălegi supt o sferă deosăbită, care cu tot cuvîntul poate ave numile de <span class="Corpsdutexte2Italique">lume.</span> Platon au dat omului acest nume <i>ho mikros kosmos</i></span><span style="line-height: 10.8pt; text-indent: 19pt;">. Cine, dar, va fi aşa de zgîrcit
ca să nu-1 de unii sferi aşa de mari, aşa de întinsă ? Şi di pe organul cu care
noi cunoaştem aciastă lume, o putem numi lumia minţii, spre deosăbire de lumia
fiziciască.</span></div>
</div>
<div class="WordSection7">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">§ 25. Aşa, prietini, cercetînd bine, noi am aflat
de iznoavă o lume; luănd sama bine, noi am văzut că omul lasă pre dobitoace în
lumea fiziciască, şi el păşînd înnainte, întră în lumia minţii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">Aşa, prietini, cercetînd bine, aflăm că omul este
un am- fibiu. El lăcueşte trupeşte în lumia fiziciască, acolo mănîncă, be,
doarme, să mişcă etc. Dar, precum am văzut la § 6, născut slab într-aciastă
lume, fără înzăstrările trebuincioasă pentru a să sprijini într-însa, el întră
în lumia minţii, şi acolo să înbracă cu toate puterile sale. Întrînd în lumia minţii, omul
s-au învăţat să-ş facă haine îndămănatice, lăcuinţi sigure, mîncări sănătoasă;
au îndumesnicit dobitoace, au umplut văile de turme, podişurile de ţarini,
maria de corăbii. Întrînd în lumia minţii, omul au aflat cursul şi dipărtaria
trupurilor cereşti, au măsurat iuţala luminii, au întrat în cercetaria
pravelilor celor adînci a firii şi, într-un cuvînt, au găsît atîtia ştiinţi
înnalte şi meşteşuguri, cu cîte au şi umplut păn-acum o enchiclopedie tomoasă,
monument evlavicesc a duhului său, şi slavă vecinică a vecului al 18-le.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">§ 26. Aşa, la videria a atîţa filosofi, a atîtia
ştiinţi şi meşteşuguri aflate, de care omeniria are dreptate a să făli înnain-
tea celorlalte vietăţi, trebui să mărturisim că omul este o <span class="Corpsdutexte2Italique">fiinţă privilighetă.</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">La acest cuvînt de <span class="Corpsdutexte2Italique">fiinţă privilighetă</span> mă mulţămesc, o!
Materialiste, că nu te văd acum zimbindu-te; mă mulţămesc că nu te aud şi acum
zicînd, cu avva Sabatier de Castrî, că firia nu s-ar fi îngrijit mai mult de om
decît de siron.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">în adivăr, ce este a ave un privileghi, dacă nu a
ave un lucru pe care să nu aibă altul? Deci, noi am văzut de agiuns că omul are
14 osăbiri de dobitoace, şi avem toată dreptatia a ne uimi, văzînd înnălţimia
la care omul să sue, în puteria înzăstrărilor sale celor osăbite.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">§ 27. Prietini, noi am întrat în nişte idei noî,
pre care de bună samă mulţi le vor lua de himere, de paradoxuri, dar care la
mulţi alţii vor da, poate, pricină de adînci şi folositoare procetiri, şi vor
sluji, poate, de întăi temelii a moralului. Deci, să ne oprim şi noi puţin, ca
să mai luăm sama stării omului într-aceste doî lumi, în care el trăeşte ca un
amfibiu.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 28. Pravilile firii vîră pre om în lumia
fiziciască, ca şi pre toate alte vietăţi, răpide, fără trăgănare, şi pre
fiiştecare osăbit-osăbit. Ele lucriază asupra lui ca şi asupra a fiişte- căria
fiinţi fiziceşti. Supt întriagă
înpărăţiia pravililor firii, el este supus la aceia ce să numeşte iconomie
animală. Deci, precum una din însuşirile firii este a umple a ei stă- pînire de
feliurimi, oamenii să văd născîndu-să mari, mici, albi, negri, tari, slabi; şi
dacă pre din afară să văd atîtea feliurimi, încît în
milioane unul altuia nu samănă, cîte feliurimi sînt în organile din lăuntru a
trupului, în măruntae, în vine, în fibruri, în fierbinţala sau răciala sîngelui etc. ? Şi precum aceste organe
sînt canaluri între minte şi între trup, precum printr-însele să săvîrşesc
lucrările minţii, ur- miază că acele feliurimi au o încurgire trupască asupra
lucrărilor gînditoare. De acole, bunile şi rălile plecări fireşti.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Prietini, Deiste şi Materialiste! La aciastă luare
aminte vă văd plini de mulţămire, plini de încredinţare că siste- mile voastre
au eşit biruitoare! Vă văd zicîndu-mi: „Omul nu învredniceşte a să făli de
plecările cele bune, precum nu este vinovat de cele răle; el nu ia nici pre
unile nici pre altele: firia i le dă. Deci, pentru ce omul, fireşte plecat la
rău, să fie osîndit, să fie păcătos, de vremi ce firia l-au făcut aşa"?</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Prietini, aciastă întrebare nu este din cele greu
dizlegate; urmaria înnainte a cercetării ce facem o va dizliga, o va lămuri desăvîrşit.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Trecînd, să însămnăm, numai, că organile
omului-copil sînt, poate mai mult decît a dobitocului-copil, moi, vînjoasă, uşor
îndoitoare; să însămnăm asămine că copilăriia omului este lungă.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 29. Întraria în lumia minţii este cu totul
osăbită de întraria în lumia fiziciască. într-aciasta pravilile firii vîră, </span><span style="line-height: 10.8pt; text-indent: 19pt;">ele sînt lucrătoare, vîrîtul este pătimitor. în
lumia minţii</span><span style="line-height: 10.8pt; text-indent: 19pt;">, dacă intrarea omului este
neapărată, aciastă este numai pentru că aciasta este a lui pomăzuire. Aice
întraria este aşa de nesîlnică, aşa de slobodă, incit s-ar păre că este dat la
voinţa omului a intra sau nu. într-aciastă </span><span style="line-height: 10.8pt; text-indent: 19pt;">intrare omul, deci este pătimitor — prin a lui pomăzuire, este, însă, totodată
şi lucrător — prin a lui slobodă mergire.</span></div>
</div>
<div class="WordSection8">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Întraria în lumia fiziciască este răpide de un minut; în lumia minţii, deopotrivă cu
paşii înţăleptului, este zăbavnică şi cu di-a lungul.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Întraria în lumia fiziciască este prisne, răzliaţă,
fiiştecare trup întră osăbit-osăbit. în lumia minţii este mult alcătuită, acolo
omul întră totodată şi singur şi înpreună cu alţii;
totodată omul şi trupul omenirii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">În lumia fiziciască, fiiştecare om este
osăbit-osăbit: copil, bărbat şi bătrîn. în
lumia minţii, aceste popasuri a vrîstii sînt şi pentru fiiştecare om şi pentru
toată omeniria. Ele au de măsură, pentru fiiştecare om, viiaţa omului, şi
pentru omenire, viiaţa omenirii, viiaţa lumii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Fie-mi ertat a mă tălmăci cu paravoluri. Din noian
în lumia fiziciască, treciria este ca pe un şăs, şi di aceia, răpide. Din lumia
fiziciască la lumia minţii treciria este suitoare. Acolo omul să sue pre scara
ispitelor, şi a sale însuş şi a omenirii întregi.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 30. Iată, prietini, pentru ce ziditoriul firii au
dat omului atîte osăbite şi înnalte înzăstrări. Iată pentru ce i-au dat: [...]</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12pt; margin: 0.6pt 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12pt; margin: 0.6pt 0cm; text-align: justify;">
</div>
<div class="WordSection12">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 31. Prietini, să ne mai întoarcem
puţin asupra paşilor noştri celor păn-acum. Să mai luăm sama şi să socotim,
oare ziditoriul firii cel pre înţălept, care n-au făcut nimică în zadar, nimică
fără măsuri, dat-au omului atîtia înzăstrări numai ca să înpliniască sărăciia
lui ce despre înzăstrările dobitoacelor, § 6 ? Datu-i-li-au, oare, numai ca să
tîrîe în lumia fiziciască, să mănînce, să be, să doarmă? Spre aceste lucrări
trupeşti şi spre înpliniria slăbiciunii
lui cei fiziceşti, i-ar fi fost foarte de agiuns.
Cinci putinţi a minţii, şi numai lucrările lor cele prisne, încă fără atîta întindire precum
li are: traiul în soţietate, pregrijiria, iubiria de slobozănie. Iar
lucrările cele alcătuite a minţii: putinţa de a le înturna asupra sa însuş,
urmăriria, iubiria de cinste, iubiria de a şti,
putinţa opştiască de a fi povăţuiţi unii prin alţii, vorba,
putinţa ce înnaltă de a pute cunoaşte pre ziditoriul său, spre ce i li-au dat
oare? Omul cu aceştia întră în cercetaria atributurilor dumnezăeşti şi în
cercetaria pravililor firii, după care ziditoriul au făcut şi ţine lumia. Deci,
voit-au, oare, ziditoriul să facă numai aşa, în zădar, un dobitoc şpion
înţălăpciunii lui?</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">Prietini, să lepădăm îndărăpniciia! Să mărturisim
adi- vărul, a căruia lumină, după luările aminte ce facem, ni să iveşte din
toate părţile. Toate ne poartă a înţălegi că omul amfibiu, adică trăitor în
lumia fiziciască şi în lumia minţii, are o pomăzuire mai înnaltă decît ace
trupască.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12pt; margin: 0.6pt 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Century Schoolbook",serif; font-size: 9.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Century Schoolbook"; mso-bidi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Century Schoolbook"; mso-fareast-language: RO;"><br clear="all" style="mso-break-type: section-break; page-break-before: always;" />
</span>
</div>
<div class="WordSection13">
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 32. Lumia fiziciască este toată materie. Lumia
minţii este toată nematernialnicime. Omul trăitor într-amîndoî aceste lumi,
urmiază a fi alcătuit neapărat din amîndoî aceste fiinţi,
adecă de materie şi de nematerie. într-alt fel nu i-ar pute fi apropietă lumia
minţii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">Te văd zîmbindu-te, prietine materialiste. Tu simţi
că eu am a vorbi de suflet. Aşa, prietine! Este vreme să intrăm într-aciastă
materie, care face dizbinaria sistemii tale de sistema celorlalţi filosofi.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 33. Tu zici, prietine, că în tine nu este nimică
altă decît materie. Că gîndul tău şi feliurile lui de lucrări sînt ispravă a
materiei, a mişcării materiei. Prietine, toţi filosofi cei mai mari, cei mai
însămnaţi, să unesc a-ţi dovedi că materiia nu poate gîndi, şi că simţirile,
putinţile, lucrările cele prisne şi cele alcătuite a minţii, nu pot fi decît a
unii fiinţi nema- terialnice. Ca să nu lungesc, eu te trimit la scrisurile lor,
ca să vezi a lor cuvinte temeinice. Cu toate aceştia, tu ai hăcuit de mii de
ori trupul omului, cu cuţitul anatomiei! Tu ai cercetat toate înlăuntrurile
lui, tu ai căutat într-însele, cu curiozitatea ce mai lacomă, să afli prenţipul
gîndului. Spre aciasta, ai dezbrîcat vinile, ai urmărit cursul[ui] sîngelui; în
crieri, loc moale, înnadins pentru organile cele delicate, ai urmărit cursurile
cele încolăcite a fibrelor. Spune-mi, aflat-ai, văzut-ai undeva vreo părticică
de materie, care să-ţi de prepus că ar fi prenţipul gîndului?</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 34. Prietine! Eu îţ voi face o întrebare foarte
proastă. Spune-mi, pentru ce vezi tot ce este înnaintia ochilor tăi: văi,
dialuri, munţi, ape, copaci, sate, tîrguri, şi în aer, pasări, nouri, soare,
lună, stele etc. ? Şi pre Dumnezău, care este pretutindine, pentru ce nu-1
vezi? Te aud răspunzîndu-mi, că materiia este primitoare numai de materie, că
ochii tăi fiind materie, pot primi tipăririle lucrurilor materialnice ce i se
înfăţoşază, şi că, pre Dumnezău, ochii
tăi nu-1 pot vide, de vremi ce el este nematerie.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">Bine, prietine! Răspunsul tău este drept şi
întocma. Să fim însă, consecfenţi, şi spune-mi încă: minte ta este materie,
Dumnezău este nematerie, cum de ai, dar, ideia de Dumnezău ?</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 12pt; margin: 0.6pt 0cm; text-align: justify;">
</div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">Prietine, a răspunde aice, te văd încurcat. Tu vrei
să-mi zici că aciastă idei o ai prin lucrările minţii tale. însă, dacă mintia
ta este materie, lucrările materiei nu pot niciodată a să apropie de
nematernialnicime. Di aceia, niciodată n-ai pute ave nici ideia de Dumnezău,
nici ideile de lucrările ce să numesc metafiziceşti, pentru a lor
nematerialnicime.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">Aşa, prietine! Materiia nu poate lua tipăririle
nemate- rialnicimii. Nematerialnicimia, însă, poate lua pre a materiei. Căci,
dacă eu nu văd pre Dumnezău, Dumnezău însă mă vede pre mine, din care curge că
este apropiere între materie şi între nematerie, în care apropiere
nematerialnicimia are stăpîniria. Şi iată dizlegată încă şi o altă îndoială ta,
cînd zici că dacă prinţipul gîndului ar fi nematerie, cum ar pute ave unire cu
trupul, care este materie ?</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">§ 35. Atîta de deosăbit de dobitoace, înzăstrat de ziditoriul cu atîtia mari înzăstrări,
fiinţă privilighetă, amfibiu în lumia fiziciască şi în lumia minţii, făcut negreşit pentru o pomăzuire
mai înnaltă decît ace trupască, favorisit atîta încît să poată ave cunoştinţa
de ziditoriul său şi a firii, omul are negreşit în sine o parte mai supţire,
mai înnaltă decît materia, o parte nematerielnică, prenţip a gîndului şi a
lucrărilor lui, şi aciasta este aceia pre care numim suflet.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.5pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">Aşa, prietine, sufletul este în om, care face a lui
nobili- tate în lumia fiziciască. Sufletul îl sue în lumia minţii, prin suflet
el este amfibiu, a sufletului sînt simţirile,
putin- ţile, lucrările cele puternice pre care, pentru
delicateţa ta, prietine, noi am numit păn-acuin a minţii. Şi aceia ce păn-acum
am numit lumia minţii, pre care mulţi vor voi a o numi lumia shesurilor, mie
îmi place de acum a o numi lumia sufletului, căci prin suflet şi pentru suflet
omul întră într-însa.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">§ 36. Este dovedit, este neînprotivit, că una din
însuşirile nematerialnicimii este a fi nestricăcioasă, şi di aceia nemuritoare,
vecinică. Sufletul, nematerialnicime, este dar nemuritor, vecinie. Cu toate
aceştia, viiaţa omului să pare -a fi hotărîtă opşteşte de vro 80
de ani numai. Deci, vremia lucrării sufletului, oare, numai atîta este ?
Ziditoriul cel în- ţălept făcut-au el, oare, o fiinţă nevinovată,
nematerialnică şi vecinică, numai ca să mîndriască un trup 80 de ani pre pămînt
şi, după aceia, ace fiinţă să rămîe într-o vecinică netrebuincie? Nu, negreşit!
Acel înţălept ziditor au făcut de bună samă pe suflet pentru ceva, şi,
de bună samă, pentru vrun scopos înnadins îl dă de însufleţază trup</span><span style="line-height: 12pt; text-indent: 18pt;">ul omului
într-aciastă scurtă vreme.</span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">§ 37. Tu îmi zici, prietine, că de vreme ce
sufletul este prenţipul gîndului, apoi fiindcă şi dobitoacele au cît de puţin
măcar lucrări de gînd, urmiază că şi dobitoacele au suflet, leci şi ele sînt
deopotrivă omului.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 11.25pt; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span lang="RO">Prietine! eu
nu-ţi tăgăduesc că tot ce are lucrare de gînd, trebui neapărat să aibă
înlăuntru o parte de o fiinţă nematerielnică, pentru că materiia nu poate
gîndi. Deci, eu nu-ţi tăgăduesc că şi dobitoacele, care au lucrări de gînd,
trebui să aibă în sîne o parte de o fiinţă nematerialnică. însă să mai venim
iarăş la prenţipul cel mare şi de un adivăr vecinie, că ziditoriul cel înţălept
n-au făcut nimică în zădar, şi că cu a sa înţălepciune, tot ce au făcut, au
făcut în măsuri şi în analoghii întocma. Deci, fiindcă lucrările gîndului la
dobitoace sînt mult mai mici şi mai puţine decît la om, urmiază că fiinţa
nematerialnică, ce este în dobitoace, trebui să fie de o fire, de o supţirătate
(dacă mă poci tălmăci aşa) mai de gios decît aceia ce este în om. însă tu îmi
mai zici că, după luările aminte făcute asupra omului, lucrările gîndului sînt
mai iuţi sau mai slabe, precum organile şi sîngele lui sînt mai mult sau mai
puţin însuşite spre aciasta. Deci şi nematerialnicimia care este în dobitoace
poate fi de aceiaşi fire ca şi nematerialnicimia ce este în om, numai în
dobitoace "lucrările ei sînt mai mici, mai puţine, pentru că organile
dobitoacelor sînt mai puţin însuşite spre aciasta. Prietine, este adivărat că
organile trupului sînt canalurile prin care să săvîrşăsc lucrările sufleteşti,
şi că aceste urmiază a fi mai iuţi sau mai moi, precum canalurile vor fi mai
mult sau mai puţin îndămănatice spre acele lucrări. însă să stăm </span><span style="line-height: 10.8pt; text-indent: 20pt;">neclătiţi pe prenţipul cel mare, că ziditoriul în a sa
înţă- lepciune au făcut toate în măsuri şi în analoghii întocma. Deci, de vremi
ce pe dobitoace le-au făcut cu organe puţin îndămănatice spre lucrările
gîndului, negreşit că li-au dat şi prenţip de gînd potrivit cu organile lor.
Aciastă idei, prietine, ne deştiaptă o altă idei, care ne dă încă o pricină
mai mult a ne minuna de înţălepciunia şi de atotputerniciia ziditoriului firii!
Noi videm în lumia fiziciască că i-au plăcut a o umple de feliurimi: de la
dobitocul cel mai isteţi păn-la zoofit, noi videm pre pămînt, în pămînt, în aer
şi în apă, mii de feliuri de dobitoace. Deci, precum au umplut lumia
materielnică</span><span style="line-height: 10.8pt; text-indent: 20pt;"> de feliurimi, cine ştie dacă nu i-au plăcut acestui
ziditor mare să umple asămine şi pre lumia nematerielnică ? Cine ştie dacă el
n-au dat la feliurile dobitoacelor prenţipuri de gînd treptuite de o fire, de o
supţirătate, unul mai gios decît altul, precum şi feliurile dobitoacelor sînt
treptuite după a lor organizaţie, unile decît altele mai puţin îndămă- natice
spre lucrările gîndului ?</span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">§ 38. După cele ce am zis pentru
sufletul omului la § 36, tu îmi zici, prietine: fiindcă dobitoacele nu au nici
o pomăzuire înnaltă, precum are omul, pentru ce, dar, ziditoriul închide în
dobitoace, pentru o scurtă vreme a vieţii lor, o fiinţă nematerialnică şi
vecinică, care după moartia dobitocului rămîni a pitrece toată veciniciia în
zădar, fără nici o pomăzuire? Prietine! este păgînătate a ne sîli să cercetăm
lucrurile pre care ziditoriului firii i-a<u> plăcut să ne ascundă.
Care muritori va pute afla vrodată pomăzuirile ce Dumnezău au dat făpturilor
sale? Noî ne este de agiuns şi mai vîrtos trebui să fim mulţămitori că au voit
bine a ne da să cunoaştem pomăzuiria noastră. Aciasta, dar, prietine, să o
cercetăm, la aciasta să aplecăm grijile noastre, ca să ne putem face[m]
vrednici de dînsa. Cît pentru altele, să urmăm ceia ce zice un poet:</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt 28pt; text-align: justify;">
<span lang="RO">Loin
d’appliquer en vain nos soins à Ies chercher, Ignorons sans douleurs ce qu’il
veut nous cacher.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">În loc de a apleca în zadar grijile noastre a le
cerceta, fără a ne măhni, să ne lăsăm în neştiinţă pentru tot ce el. vre să ne
ascundă.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 39. Vorbind de <span class="Corpsdutexte2Italique">iubiria de slobozănie</span> (§13), am făgăduit ca
să mai vin şi aiuria asupra acelui punct. Deci, acum, mai luminaţi asupra
stării omului, putem mai bine lua sama slobozăniia lui.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Am zis că a nici uniia din fiinţile pămîntului nu
poate fi partia o slobozănie fără hotar. Deci, noi am văzut păn-acum puteria ce
mare a omului, noi o videm în toate zilile aevia în faptile noastre; aşadar,
urmiază ca şi stavilile păn-la care trebui să miargă a lui slobozănie trebui să
fie puternice, de o fire şi analoghisite cu a lui putere, căci îl videm în
toate zilile că, într-armîndu-să în lumia minţii, el să întoarce în lumia
fiziciască şi mai nu găsăşte altă stavilă decît pre cel asămine lui. Şi între dînşii apoi, de multe
ori, loviri aşa de înfricoşate, ca izbucniria ilectriciască a doi nouri ce dau
tunetul înspăimîntători. într-altele, el mai nu să opreşte nicăiuri în lumia
fiziciască: trece ochianul, calcă furtunile, străbate prăpăstiile, păşăşte
munţii, întră în înlăuntrurile pămîntului, birueşti şi prinde pre leul cel
fioros, pre tigrul cel neînblînzit, pre elefantul cel tare, pre calul cel
fugari etc. Cînd îş întoarce apoi furiia între cei asămine lui, pe soarele lui
calcă, pe foc şi pe sînge, înnapoia lui nu lasă decît cenuşă, jărişti şi nişte
rane la a căror tămăduire de multe ori tre- buesc vecuri.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Prietini, la hotarăle unde să cuvine să ste o aşa
putere, de bună samă trebuesc nişte stăvili potrivite cu dînsa. Care, oare,
sînt acele stăvili ? Voi îmi răspundeţi că ele sînt ocăr- muirile, pravilile
lor, moralul şi cugetul. Bine. Dar
aceştia agiung, oare? Ocărmuirile sînt ele singure supusă la atîtia prifaceri,
încît nu pot sluji într-acest punct de hotarâ statornice. Pre de altă parte,
ele sînt alcătuite de oameni, organile pravililor sînt oameni asămine, şi
slobozăniia acestor oameni are trebuinţă de stavile, poate mai mult decît
slobozăniia celoralalţi. Deci, unde este mecanismul cel politi- cesc, în care
să să afle tocmai la locul lor aceste stăvili trebuincioasă, şi să fie aşa de
tari, încît nici puteria, nici vicleşugul, să nu le poată birui? Moralul are,
în adivăr, adivăruri vecinice, care ar pute ţine loc de aceste stăvili; însă unde este păn-acum catehismul lui primit, nu de toată
omeniria, ci măcar de un săbor de filosofi ? Moralul formâ- lueşte cugetul, dar
pre rar îl poate îndrepta: un copil în şcoala moralului să poate face bărbat
vertuos, însă<span style="font-family: Century Schoolbook, serif;"><span style="font-size: 13px;"> </span></span>o academie de filosofi în
zadar ar sfătui pe un varvar să-ş lasă cruzi- mia, pe un mitarnic, să-ş lasă
nedreptatia, pe un cămătarnic, să-ş lasă lăcomiia etc. De un chip, cît ar pute
cineva zice că moralul filosofilor este numai pentru filosofi.
Cugetul are trebuinţă de luminare; precum de pildă, pe un om luminat nu-1 lasă
niciodată cugetul să facă ucidire, pe un varvar de multe ori îl mustră cugetul
că n-au ucis.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Prietini, aice să pare a fi o lipsă. S-o credem,
oare? Să cuvine, oare, să cugetăm că ziditoriul cel înţălept, care au dat
făpturilor sale desăvîrşiria cuviincioasă, ar fi lăsat
nedesăvărşit acest mecanism a slobozăniei omului, acest punct atît de păsător a
stării lui? Nu! O acest fel de cugetare ar fi păgînătate.
El au făcut toate deplin, desăvîrşit, şi, nigreşit, lipsa ce ni să pare să
videm aice are o înplinire. Prietini, noi o vom găsî, cercetînd, precum am
făcut păn-acum, în răgaz, toată staria omului.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 40. Să mai poftorim: omul purtător de trup este,
în lumia fiziciască, supus la pravilile firii, şi prin aceia este supus la
aceia ce numim iconomiia dobitociască <span class="Corpsdutexte2Italique">(économie
animale),</span> adecă el să naşte, după lucrările ce acele pravili fac asupra
organizaţiei lui, cu plecări ori bune, ori răle.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Cînd plecările sînt răle, cît rău nu este de
aşteptat de la puteria ce mare cu care el să înbracă în lumia minţii?</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Este adivărat că în înzăstrările ce am însămnat mai
sus, el are stăvili pusă de ziditoriul. Copil, şi de o copilărie lungă, el are
molătatia organelor, pre care o bună povăţuire le poate îndrepta. Copilăriia ce
lungă îl supune la povăţuiria părinţilor.
Părinţii, dar, au o datorie firiască a lumina pe fiei lor. Shesurile soţietăţii
şi plecaria omului de a fi povăţuit fac pe ocărmuiri; aşadar, ocărmuirile sînt
nu iscodire a omului, precum au zis-o unii, ci plecarie opştească<sup> </sup>a omenirii. Omul
bărbat întră supt a lor povăţuiri, deci ocărmuirile au o datorie a povăţui
bine.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO">Omul are iubiria de cinste, sufletul lui să umple
de mulţă- mire auzind laudile vreunii bune lucrări a sale, şi să ruşiniază
înnaintia hulii ce îi aduc faptele cele răle. Aceştia sînt o parte din
stavilile puterii cei mari a omului, pre care
stăvili le aflăm în a lui organizaţie. însă, mai tot pre aceştia li-am văzut şi
mai sus, § 39, unde am luat sama că rămîne în mijloc lipsă. Prietini, lipsa
este înplinită! Eu vă aduc martur purtaria de pre toată faţa globului şi din
toate vecurile că, piste toate înzăstrările ce am văzut că are omul, el are
încă plecaria de a ave legi, plecare pre care n-am însămnat-o la rîndul ei,
pentru delicateţa voastră, dar ,care face încă a 15-cia osăbire între om şi
între dobitoc. Fiiştecine ştie că omul ascultă sfatul legii, nu ca pre sfatul
moralului — cu nebăgare de samă, ci tremurînd, şi cu sufletul plin de frică.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO">§ 41. La acest cuvînt delege, voi îmi ziceţi,
prietini, aşa; omul este supus la legia firiască, legia firiască este tipărită
în a lui organizaţii, ia dar este o stavilă vîrtoasă la puteria lui, ia este cu
adivărat înpliniria lipsii ce am văzut mai sus. însă, nu, prietini! Spuneţi-mi
ce este legia firiască? Eu nu văd într-aciasta decît o adunătură de prenţipuri
moraliceşti şi maximuri, pre care filosofii li-au socotit potrivite omului, şi
că să cuvine ca omul să le urmeză. Deci, moralul şi aciasta, este acelaş lucru.
Ceia ce am zis pentru moral, § 39, zic şi aice. Prietini! Omul are patimi, pre
care nu le supune aşa uşor la sfatul şi socotinţile altuia. El nu le supune de
multe ori nici la a lui însuş giudecată. Aşadar, aceia ce numim legia firiască,
nefiind decît sfaturi ca şi moralul, nu este nicidecît stavila ce căutăm.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 21pt;">
<span lang="RO">§ 42. Voi ziceţi că legia firiască este tipărită în
organizaţiia omului. Prietini, luaţi sama bine şi veţi vide că omul nu are în
a lui organizaţie tipărită nici o lege. El nu are decît numai plecaria de ave lege. Precum, neavînd a lui organizaţie vro sistemă
de povăţuire (ocărmuire), el are numai plecaria de a fi povăţuit.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 43. Va văd înduplecîndu-vă, prietini, şi zicînd
că cu adivărat omul, şi mai vîrtos omul norodului, are trebuinţa de o lege
oarecare; o lege îi struneşte pornirile, îi dămoleşte patimile, îi luminiază
cugetul şi slujeşte vîrtos ocărmuirilor întru a-1 supune la a lor povăţuiri.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Prietini! Cu toată înduplecaria voastră, noi însă
nu sîntem uniţi la socotinţi. Voi ziceţ: Omul are trebuinţă de o lege oarecare,
adecă fie care va fi legia, omul are trebuinţă de una. Prietini, aciastă
socotinţă eu nu o primesc. Cred că nu o veţi primi nici voi, cînd veţi socoti
că o acest fel de lege trebui să fie lucrare a
omului, precum este adunătura prinţipurilor moralului şi a legii firii. Şi
precum aceştia nu pot ţine loc stăvilii ce căutăm, asăminia nu poate ţine acel
loc nici legia, lucrare a omului.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Că o acest fel de lege care să struniască <span class="Corpsdutexte2Italique">mai vîrtos pe omul norodului,</span> nu poate fi
decît un vicleşug a omului luminat.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 11.05pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">Că o acest fel de lege, care să slujască
ocărmuirilor întru a supune pre noroade, este nelegiuire, este sacrilej.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">§ 44. Asa precum are plecaria de a fi povăţuit,
omul are asămine şi plecaria de a ave lege. însă într-aceste doî plecări este
o mare osăbire. Din plecare de a fi povăţuit
să nasc ocărmuirile. Pentru aceştia, însă, este lăsat la om a le alcătui
sistemile, a le priface, a le întocmi, a le îmbunătăţi, cu măsura cu care
omeniria va spori în lumia minţii.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 19pt;">
<span lang="RO">În plecaria, însă, de a ave lege, nu este dat omului a-ş face şi a-ş da el sîngur legia. De ar fi
amintiria, atunce plecaria de legi, deopotrivă cu plecaria de povăţuire, n-ar
fi decît ca şi aciasta: o stavilă slabă la puteria omului, atun- cia lipsa ce
am aflat mai sus ar rămîne neînplinită, atunce ar fi ca ziditoriul cel înţălept
să aibă făcut un lucru nede- săvîrşit, fără măsuri, fără analoghii, şi am mai
zis-o că a cugeta aciasta este o păgînătate.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">§ 45. Aşa, prietini! Mărturia purtării a toată
omeniria de pre toată faţa globului şi din toate vecurile, ne dovedeşte că omul
are plecaria de a ave lege, şi un şir de rezoane temeinice şi sănătoasă ne
dovideşte că nu este lăsat la dînsul a-ş face şi a-ş da
el singur legia. Aşadar, rămîne ca să i-o dei o fiinţă mai presus de dînsul, şi
care fiinţă poate să i-o de, dacă nu aceia care l-au zidit ?</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10.8pt; margin: 0cm 0cm 25.3pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO">Acest fel,
legea venind de la ziditoriul omului, care i-au dat plecaria de a o ave, este
cu adivărat stavila ce de temelie a puterii omului.
Ia este mai mult, ia priveşte la a lui pomăzuire, şi este aducire între om şi
între ziditoriul său.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Corpsdutexte30" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12.95pt; margin-bottom: 0.0001pt; text-indent: 18pt;">
</div>
<div>
<!--[endif]-->
<div id="ftn1">
<div class="Notedebasdepage0" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 8pt; margin-left: 18pt; text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
<div id="ftn70">
</div>
</div>
</div>
<div>
<div id="ftn70">
</div>
</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-71777818070448790302014-12-15T10:38:00.001+01:002014-12-15T10:38:16.870+01:00Vorbă între doi inşi pentru ruşine<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: center;">
<b>Iordache Golescu</b><br />
<br /></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;"> Oare ce vei zice, Gheorghe, pentru ruşine ? Ce este ruşinea ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;"> Nimic alt socotesc, Dumitre, că va fi, de cit o întristare a sufletului, ce simţim când ne dojenesc, pentru fapte urîte şi netrebnice.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;"> Oare poţi această întristare, Gheorghe, să ne-o arăţi, cum ar putea să o cunoască cel ce nu s’a dojenit că a simţit-o cel ce s’a dojenit ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;"> Prin faţa cea roşie prea lesne se cunoaşte aceasta, căci, de cîte ori nu nemerim ceia ce poftim, sufletul nostru, strâmptorându-se, arată necazul său prin roşaţa obrazului, ca printr’o oglindă.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;"> Dar ce faptă va fi aceia, ce-o poţi numi urîtă, după care urmând, te-ai ruşina ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;"> Oare a umbla or cine, zic, gol şi despuiat nu e lucru de ruşine ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;"> De ruşine aici, Gheorghe ; dar, de</span><span style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;">te vei duce vreodată la acele neamuri, unde muierile umblă, goale având pieptul, mîinile şi spatele, ce vei zice, că fac oare ce de ruşine, sau te vei ruşina tu, văzându-le pe ele, or ele, văzându-te pe tine ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Negreşit că lucru de ruşine mi s’ar părea că fac şi, de mi-ar fi slobod, negreşit le-aş dojeni.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Dar dacă de acolo te vei duce la celelalte neamuri, unde, pentru marea căldură a climei toţi oamenii, şi bărbaţi şi muieri, umblă în pielea goală, cum ţi s’ar părea şi ce vei zice pentru ei ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Dacă m’aş obişnui mai întâi la celelalte părţi (unde mă trimise şi adinioară) să văz cîte puţin, cîte puţin oare ce părţi ale trupului goale, acolo mi s’ar părea golăciunea mai puţin urîtă.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Dar când, petrecând oare ce vreme la acele neamuri, tu nu vei putea să-i ţii pe ei de rău, pentru obiceiul lor, iar ei te vor dojeni pentru îmbrăcămintea ta cea neobişnuită la ei, atunci oare nu vei lepăda şi tu aceste ne- trebuincioase ţie haine acolo ? Şi oare nu vei umbla şi tu gol ca ei ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Negreşit, căci, într’alt chip, trebuia or să sufăr în toate zilele dojenile lor sau să fug de acolo.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Daca dar, după o îndelungă petrecere acolo, te vei obişnui şi tu să umbli gol, apoi te vei întoarce iarăşi aicea, la neamurile cele îmbrăcate după care te vei lua ? După acele goale, sau după aceste îmbrăcate ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> Negreşit că după acestea. Căci precum acolo toţi putea[u] să mă ţie de rău, pentru îmbrăcămintea mea, iar eu pe nici unul dintre ei, pentru golăciunea lor, aşa aicea eu pe nici unul nu pociu ţinea deiău, pentru îmbrăcămintea lor, iar ei pot să şi mă bată, gol văzându-mă umblând, în potriva adecă portului celui frumos de aici.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> Tu dar insuş urmând tot aceiaşi faptă, unora li se va părea că urmezi urît şi altora prea frumos.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span style="text-indent: 12pt;">Gheorghe.</span><span class="Bodytext3NotItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"> Aşa.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> L’entru ce dar acestora li se va părea că urmezi urît, urmând cele trumoase dela ceilalţi, şi acelora li se va părea că urmezi frumos, urmând, cele urîte dela aceştia ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> Pentru nici o altă pricină, Dumitre, mi se pare, ci numai pentru că este obişnuit aceasta la ei. Căci, când m-am dus, după porunca ta, la acele neamuri ce avea[u] goale numai unele din părţile trupului, şi aceasta numai la muieri, la început mi se părea prea urîtă golăciunea lor, în cît de multe ori puneam mîinile la ochi de ruşine şi nici mă mai uitam la ele; iar după ce am trecut la nea</span><span style="line-height: 12.7pt;">murile acelea, ce sunt de tot goale, pentru că se obişnuiseră oare-ce ochii mei să vază o golăciune, nu</span><span style="line-height: 12.7pt;"> </span><span style="line-height: 12.7pt;">mi s’a părut aşa de</span><span style="line-height: 12.7pt;"> </span><span style="line-height: 12.7pt;">urît</span><span style="line-height: 12.7pt;"> </span><span style="line-height: 12.7pt;">a vedea </span><span style="line-height: 12.7pt;">pe oameni</span><span style="line-height: 12.7pt;"> </span><span style="line-height: 12.7pt;">de tot goli. Incai, după ce</span><span style="line-height: 12.7pt;"> </span><span style="line-height: 12.7pt;">mă</span><span style="line-height: 12.7pt;"> </span><span style="line-height: 12.7pt;">obiş</span><span style="line-height: 12.7pt;">nuisem a vedea acolo pe toţi goli, o mică golăciune mi se părea mai urîtă de cît tot gol Iar acum,</span><span style="line-height: 12.7pt;"> a</span><span style="line-height: 12.7pt;">icea, îmbrăcămintea</span><span style="line-height: 12.7pt;"> </span><span style="line-height: 12.7pt;">mi</span><span style="line-height: 12.7pt;"> </span><span style="line-height: 12.7pt;">se </span><span style="line-height: 12.7pt;"> </span><span style="line-height: 12.7pt;">pare </span><span style="line-height: 12.7pt;">urîtă de tot.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Daca dar aicea se va lua oare-cine după tine cu golăciunea şi după acela altul<sub>y</sub> asemene şi ceilalţi toţi, în cît nici unul să nu rămîie a nu se lua după tine, atunci cum ţi se va părea această schimbare de haine ? Şi ce vei zice pentru ea ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Ce alt, de cit că după un obiceiu se păzeşte ale îmbrăcămintelor, şi or ce priveşte la îmbrăcăminte nu e nici urît, nici frumos, sau, mai bine a zice, că toate sunt şi frumoase şi urîte, după cum obiceiul le orându- eşte, după pilda ce zice: «Ceia ce ţie ţi se </span><span style="line-height: 12.7pt;">pare de mirare, la alţii li se pare de rîs»—precum şi pentru părul capului vedem că o ase- mene[a] părere se întâmplă între oameni. Căci unii, nemulţămindu-se cu frumoasa podoabă ce firea le-au dăruit, îşi rad părul din cap, iar mustăţile şi barba nu, socotind că aşa e frumos ; alţii, din potrivă, îşi rad mustăţile şi barba şi-şi lasă părul capului, bătîndu-şi joc de ceilalţi, ce socotesc de frumos ceia ce ei socotesc </span>de urît. Şi alţii iarăş, luându-se şi după unii şi după alţii, urmează oare-ce îmbinare, răzându-şi numai barba, iar părul capului şi mustăţile le lasă nerase ; şi alţii iarăş într’alt chip, încît, de i-ai privi pe toţi împreună, ţi s’ar părea că vezi un chip schimbându-se în multe feţe, ca o mască.</div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> Atunci dar, urmând ceia ce la început ţi se părea ca o faptă urîtă (pentru care şi te dojenea), nu te-ai mai ruşina, nici că ţi-ar mai roşi obrazul tău.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> Negreşit aşa, pentru că sufletul meu, dobândind ceia ce pofteşte, nu s’ar mai supăra.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> Daca dar toate acele fapte, cîte ni se pare urîte (pentru că nu ne sunt obişnuite), le vom ierta, atunci cu totul ne va lipsi ruşinea, căci ne-am fi obişnuit cu ele.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> Aşa, aşa, Dumitre.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> Oare aceste tapte, ce nu ne sunt obişnuite, care le şi numim urîte, oare nu trebue să le depărtăm, din toată virtutea noastră, şi să le poprim până a nu le obişnui?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> Pentru că văz că ’ţi place să afli de toate întrebând, ca când ai avea îndoială, întrebând şi eu îţi voi răspunde de acum înainte. Când, zic, mă trimeteai la acele pe jumătate goale, cum am zice, neamuri, oare trebuia să-i tiu de xău, pentru haina ce mie mi se părea urîtă ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span style="line-height: 12.7pt;">Dumitru.</span><span class="Bodytext3NotItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt;"> Ba nu.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Dar după ce am trecut Ia celelalte cu totul goale neamuri, oare trebuia şi acolo să-i dojenesc pentru golăciunea lor?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Nici aceasta nu trebuia să faci.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Dar pentru ce pricină ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Pentru că am zis că la ei aceasta era un lucru obişnuit.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Dar daca îi ţineam de rău pentru cele neobişnuite la ei, precum a umbla îmbrăcaţi, oare greşiam cu dojana mea ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Nici cum.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Aşa dar cele obişnuite trebue să fie slobode, luându-se drept fapte bune, iar cele neobişnuite trebue să le avem de ocară, ca nişte fapte rele.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Aşa se vede.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Aicea dar, ca un lucru neobişnuit a umbla goli şi despuieţi, oare nu trebue să poprim aceasta, socotindu-o ca o faptă rea ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Dumihu.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Aşa trebue, pentru că aminterea vom păţi cum puteai şi tu să păţi când, întorcându-te în ţara ta, de la acele cu totul goale neamuri; ai fi poruncit cetăţenilor tăi peşin să se ia după tine, iar nu cîte puţin, puţin să se obişnuiască.</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"><span lang="RO">Gheorghe.</span></span><span lang="RO" style="line-height: 12.7pt; text-indent: 11pt;"> Dar ca să ne depărtăm de asemene fapte urlte, ce nu sunt obişnuite la noi, oare nu trebue să ne asemănăm cu leul, care, pentru o mică supărare, ce i-a adus şoarecele, trecând peste grumazi, foarte s’a turburat, învierşunîndu-se şi zicând către vulpea, ce i se părea acea turburare tără cuvînt: Nu mă sperii, ci drumul numai îl popresc ; iar nu cu cămila, care peşin s’a închinat la cel d’intâi ce a năvălit asupră-i. iar la cel de al doilea s’a şi plecat ca să o încalece ?</span></div>
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: justify;">
<span class="BodytextItalicSpacing0pt" style="text-indent: 12pt;"><span lang="RO">Dumitru.</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 12pt;"> Fără nici o îndoială, cu leul trebue să ne asemănăm. Şi tot acelaş cuvînt zicând şi noi, pentru or ce faptă rea, peşin să o şi depărtăm de la noi, daca vrem să nu cădem în cea din urmă şi cea mai mare obrăznicie fără ruşine.</span></div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-79269696092180706552014-12-14T19:49:00.004+01:002014-12-15T10:40:48.450+01:00Vorbă între doi inși, pentru cuvântul cel drept<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div style="text-align: justify;">
<b>Iordache Golescu</b></div>
<div class="WordSection1">
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.75pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: center;">
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO">M-am întâlnit odată cu doi tineri, anume Dumitru şi
Gheorghe, într’o plimbare şi-i auzeam vorbind unul cu altul. Şi zicea Dumitru
: </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">—<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0cm;"> Rău om, şi mai rău decît toţi răii este
Constandin. Iar Gheorghe îi zicea : </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Oare pentru că zici tu că e rău, pentru
aceia este rău, sau pentru că în adevăr este rău, îl numeşti rău ? Iar
Dumitfru] : </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Ba nu, zise, ci pentru că este rău, de aceia şi zic că e rău.
Căci cum într’alt fel îl puteam numi rău ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">—<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0cm;"> Daca dar, zicea Gheorg[he], şi el va zice
pentru tine că eşti om rău, pentru că te numeşte el rău, pentru aceia şi eşti
tu rău ? Sau pentru că în adevăr eşti rău, zice el că eşti rău ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Când, în
adevăr, zise Dumit[ru] aş fi fost rău, atunci şi el trebuia să mă numească rău. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Cît pentru tine, zicea Gheorg[he], zici că de ai fi fost în adevăr rău, aşa
putea să te numească rău, dar pentru el, oare nu trebue să zicem asemene[a] ?
Că de ar fi fost adecă </span><span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">în adevăr rău, atunci trebuia să-l şi numim rău ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Dară
aşa trebuia, zise Dumit[ru] </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Aceasta dar, zicea Gheorgh[e], de ar fi fost
rău, oare nu trebue să se cerceteze mai întâi, şi aşa să-i dăm o asemene
defăimare ? Sau privind aceasta către tine, vei să se cerceteze, iar către
acela nu ? Ci numai pentru că ai apucat mai nainte de ai zis că el este rău,
trebue să şi fie rău ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Şi de aş vrea, zise Dumit[ru], acum nu pociu să nu
primesc că mai întâi aceasta trebue să se cerceteze, de este adecă rău. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Dar
spre a numi pe oare cine rău, zicea Gheor[ghe], oare nu trebue să înţelegem mai
întâi o răutate, după care am putea să luăm pe el de rău şi atunci să-i dăm lui
această numire ? Precum, spre pildă, când numim pe oare cine herar, oare nu
trebue să înţelegem mai întâi că este o asemene meserie de her, după care numim
pre el herar ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Negreşit că trebue, zise Dumitfru]. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Dar această meserie,
zicea Gheor[ghe], de her, daca n-ar fi fost mai întâi lucrarea aceştii meserii,
oare se putea numi vreodată meserie de her ? Cum am zice, daca n-am avea nici
cum lemn, oare am putea numi vre-o meserie meserie de lemn, sau meserie de
pietrar, daca n-am avea nici cum pietre ? Adecă putea-vom numi vreodată vre-o
meserie, când ne-ar lipsi însuşi acel lucru, dela care meseria îş ia numirea sa
? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Nu, zise </span><span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">Dümit[ru] </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">— Aşa</span><span lang="RO">dar, zicea Gheorlghe], şi la această meserie, pre care
trebue să o numim răutate şi după care să putem numi pe oare cine rău, oare nu
trebue să se afle mai întâi oare ce urmare rea, din care să poată lua şi
această meserie numirea ei de răutate ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO">— Trebue, zise Dumit[ru] </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO">— Care dar
urmare, rogu-te, zicea Gheor[ghe|, numeşti tu rea, pe care, de o va urma Constandin, îl putem numi rău? Pentru că am zis că din urmare îş dobândeşte şi
numirea sa meseria, căci într’alt fel şi meseria de her şi cea de lucrarea
lemnelor și a pietrelor şi celelalte, toate ar rămînea ca nişte cuvinte tăr’ de
nici o înţelegere, neînsemnând nici o urmare, precum şi meseria răutăţii ar
rămînea ca un cuvînt ce nimic însemnează.</span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO"> — A fura oare cine, zic, zise
Dumit[ru], oare nu este urmare rea ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO">— Spune-m[i] şi tu, zicea Gheorgh[e],
numeşti această urmare rea, pentru că, cercetându-se această urmare, o găseşti
că este de sineş rea, sau pentru că o numeşti tu rea de aceia şi este rea,
precum şi pentru Constandin am vorbit mai ’nainte ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO">— Negreşit, zise Dumit[ru],
pentru că această urmare, cercetându-se, o găsim de rea, pentru aceia o şi
numim rea. Căci într’alt chip nu o putem numi rea. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO">— Fie aşa, zise Gheorgh[e],
precum zici, însă această urmare rea, ce zici tu, dacă cercetându-se s’ar
dovedi </span><span class="BodytextCourierNewBoldItalicSpacing-2pt"><span lang="RO">a.</span></span><span lang="RO"> fi în sineş din £re
rea, ,oare. nu s’ar cuveni </span><span lang="RO">să se numească şi să se socotească de către toţi de obşte
ca o faptă rea ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span style="text-indent: 14.6666669845581px;">— </span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">Fără nici o îndoială, zise Dumit[ru], aşa ar şi trebui.</span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Căci
într’alt fel, zicea Gheorghe, dacă a fura oare cine eu aş fi zis că este o
faptă bună, iar tu, faptă rea, atunci ar fi o îndoială în mijloc, adecă eu
grăiesc adevărul, numind această faptă bună, sau tu, numindu-o faptă rea ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span style="text-indent: 14.6666669845581px;">—</span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;"> Aşa, negreşit, zise Dumit[ru], </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Iată dar această urmare, zicea Gheorghfe], a
fura adecă, de către noi se zice şi se socoteşte de faptă rea.</span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">—Aşa, zise
Dumit[ru]. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Iar de către alţii nu, zise Gheorgh[e] </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Cum ? zise Dumit[ru], </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Ascultă,
zicea Gheorgh[e] : sunt nişte neamuri de oameni carii, de cîte ori prind pe
oare cine furând, îl pedepsesc în adevăr, însă nu pentru că a furat, ci pentru
că s’a prins furând ; şi cu aceasta arată că "a fura oare cine" este ertat,
ca o faptă bună ; pedepsesc însă pe furul numai pentru că n’a urmat cu mijloc
bun această faptă. Şi aşa tot aceiaş urmare de către unii se înţelege şi se
zice faptă bună, iar de către alţii faptă rea. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Aşa se vede, zise Dumit[ru]. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Pe carii dar dintr’aceştia, zicea Gheorghe, trebue să socotim că judecă
drept, pe aceia ce zic că a fura este o faptă rea, sau pe aceştia ce zic că
aceasta este faptă bună ?</span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— După cum grăirăm mai ’nainte, zise Dumitfru],
trebue, mi se pare, mai întâi să cercetăm daca</span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">această urmare, adecă a fura, este în sineş, din fire, rea
sau bună. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Dar pentru ca să aflăm aceasta, zicea Gheorgh[e], oare nu trebue
mai în-tâi să cercetăm pentru ce pricină şi cu ce cuvânt unii iau această
urmare de faptă bună, şi alţii de rea ?</span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">—Dară, zise Dumit[ru] </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">—Noi dar numim
această urmare faptă rea, pentru că prin ea ni se ia cele ce cu însuş munca
noastră am căpătat. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Aşa, zice Dumit[ru] </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Iar aceia, zicea Gheorgh[e], ce
iartă această urmare ca o faptă bună, o iartă, precum zic ei, ca să se deprinză
la meşteşugul războiului, căci mare folos, zic ei, aduc la acest meşteşug
meşteşugirile cele viclene, şi marghioliile şi furtişagul este plin de asemene
urmări, căci într’alt chip, fără acestea, nu poate fura or cine. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Aşa este,
zise Dumit[ru].</span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Adecă, zicea Gheorgh[e], cei ce iartă furtişagul, iertându-1
pentru un alt sfârşit, mărturisesc în adevăr că această urmare nu e faptă
bună, o socotesc însă de bună, pentru un sfârşit ce va să fie şi neştiut Iar
noi socotim această urmare de faptă rea, pentru că ne păgubeşte de cele ce cu
însuş munca noastră am dobândit. Şi când şi noi vom socoti această urmare de
faptă bună şi vom ierta-o, atunci însuşi noi stînjinim pe însene, de a mai
munci la or ce. Căci pentru ce sfîrşit şi pentru ce cuvânt să mai muncească
oare cine, când folosul ce poate dobândi acela din munca sa slobod va fi să-l
ia altul ? Şi dintr’această slo</span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">bozenie, de </span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">nevoie vom cădea în cea </span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">mai mare </span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">trândăvie, după care şi în 1ipsă de însuş hrana
vieţii noastre. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— In adevăr aşa, zue Dumit[ru], </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Acum, car</span><span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">ii dintr’aceştia, zicea Gheorghe], cuvîntează
mai bine aceia ce zic că furtişagul este faptă bună şi trebuincioasă sau noi,
cei ce zicem împotrivă ? Noi, fără nici o îndo ală, zise Dumit[ru].</span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Aşa dar,
zicea Gheorgh[e], această faptă, a fura adecă, cercetându-se îrr sineş,
fireşte, se vede că nici bună este, nici rea, ci un lucru neutr[u], cum am
zice, căci, de era aceasta în sineş numai bună sau numai rea, toţi de obşte
cunoscânduo or de bună sau de rea o şi numea[u] or bună, sau rea, iar nu unii
bună şi alţii rea, sau uneori bună şi alte-ori rea. Precum bunătatea toţi de
obşte o numesc de bună, şi astăzi şi mîine şi tot-deauna, iar nu unii bună şi
alţii rea Şi răutatea asemenea, toţi de rea o numesc, iar nu unii de bună şi
alţii de rea. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Aşa se vede, zise Dumit[ru] </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Dar furtişagul, zicea
Gheorgh[e] ca un vătămător şi pricinuitor de multe alte ascunse răutăţi, mai
bine zic-cei ce socotesc aceasta de rea faptă ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">— Aşa este, zise Dumit[ru] </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span lang="RO" style="text-indent: 11pt;">—Daca dar, zicea Gheorgh[e], la or ce faptă vom cerceta însuş acel lucru asemene,
ca să ne îndestulăm mai întâi şi să aflăm pricinile şi cuvintele cele
cuviincioase, oare- atunci nu ne va arăta cel drept cuvînt care din fapte
trebue să le socotim de bune şi care </span><span style="text-indent: 11pt;">de rele ? </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span style="text-indent: 11pt;">— Prea curat ne va arăta, zise Dumitfru]. </span></div>
<div class="BodyText1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 0cm 2pt 0.0001pt 1pt; text-align: justify; text-indent: 11pt;">
<span style="text-indent: 11pt;">—
Urmează şi tu dar (zise Gheorgh[e], în cele după urmă, lui Dumitru), după acest
drept cuvînt şi nu hotărî or ce de bun sau de rău, până a nu-1 cerceta mai
întâi cu deamăruntul. Asemene vorbe grăind ei între ei, se îmbrăţişară şi se
sărutară unul cu altul.</span><br />
<span style="text-indent: 11pt;"><br /></span>
<br />
<div class="WordSection1">
<div class="Heading10" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 10pt; margin: 0cm 0cm 10.8pt 1pt; page-break-after: avoid; text-align: center;">
<br /></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-72062985966232181452014-12-08T13:39:00.000+01:002014-12-08T13:39:54.477+01:00Alexandru Hâjdău<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
(Versiunea inițială a unui articol conceput pentru Eciclopedia online a filosofiei românești.)<br />
<br />
<br />
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US">Alexandru
Hâjdău (Hasdeu) (30 noiembrie 1811, Misiurineţ, Ucraina – 9 noiembrie 1872,
Hotin, Moldova)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US">Jurist, profesor, scriitor,
folclorist cu preocupări de filosofie. Studiază la secţia etico-politică a
Universităţii din Harkov (1829–1832). După unele surse trece şi pe la
universitatea din Liov, pentru a-şi da apoi la München doctoratul în filosofie
cu o teză despre Skovoroda<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Hasdeu.odt#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Tahoma; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Lucida Sans Unicode"; mso-fareast-language: FR;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></a>. </span>A fost membru corespondent al Societăţii de
istorie şi antichităţi din Odessa (1835) şi membru fondator al Societăţii
Literare Române (1866). Alexandru Hâjdău a publicat mai multe articole de
filosofie în revistele ruseşti ale vremii şi a redactat o scriere de filosofia
istoriei, “Problema timpului nostru” (1842), care, publicată abia în 1938, în
traducere românească, se va dovedi a fi principala sa contribuţie filosofică.
Aşa cum rezultă din propriile sale cuvinte, filosofia lui Hâjdău este o
regândire a filosofiei lui Hryhorii Skovoroda (1722-1794) cu instrumentele
idealismului german<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Hasdeu.odt#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Tahoma; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Lucida Sans Unicode"; mso-fareast-language: FR;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>. Hâjdău este un filosof perfect încadrat în
orizontul culturii ruse a epocii lui Nicolae I. El este un mesianic, un
slavofil şi un schellingian.<o:p></o:p></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US">În
viziunea lui Hâjdău filosoful trebuie să ia pilda lui Socrate<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Hasdeu.odt#_ftn3" name="_ftnref3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Tahoma; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Lucida Sans Unicode"; mso-fareast-language: FR;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></a>, care
s-a disociat de <i>physiologoi</i> abandonând studiul naturii şi
concentrându-se asupra omului şi a problemelor morale. </span>Odată abandonat naturocentrismul occidental, omul
se arată nu ca un microcosmos, ci, în orizont teocentric, ca un microteos. Omul
nu mai gravitează deci în jurul naturii, ci în jurul dumnezeirii. Pentru a
accede la ştiinţa adevărată, el trebuie să se debaraseze de falsa lumină (a
cunoaşterii profane), trebuie adică să “se înfăşoare în bezna credinţei”<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Hasdeu.odt#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Tahoma; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Lucida Sans Unicode"; mso-fareast-language: FR;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> şi apoi să primească revelaţia luminii
creştinismului. Filosofia serveşte ca metodă de ascensiune către “misterele
eternităţii”<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Hasdeu.odt#_ftn5" name="_ftnref5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Tahoma; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Lucida Sans Unicode"; mso-fareast-language: FR;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>. Odată ajuns acolo, însă, spiritul trebuie să înlocuiască
filosofarea cu contemplaţia mistică.<o:p></o:p></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
Reflecţiile lui Hâjdău
despre istorie sunt formulate într-un limbaj foarte amprentat de idealismul
german. Scopul istoriei este de a explica viaţa oamenilor ca diferenţiere a
unui tot organic, altfel spus ca organ al spiritului. Pentru acesta istoricul
trebuie sa treacă neîncetat de la analiză la sinteză, el trebuie să compare
rezultatele analizei cu cele ale sintezei. Această metodă este numită de Hâjdău
“dialectică”. Adevărata istorie, ca ştiinţă a vieţii umanităţii, nu poate
începe până când nu se realizează că omul nu există decât ca om naţional.
Istoricul trebuie să arate, spune Hâjdău, cum viaţa unei culturi se dezvoltă
din sine pentru a ajunge la existenţa pentru sine, singulară şi naţională.
Pentru aceasta trebuie identificate momentele organice, naturale, ale acestei
dezvoltări, ele diferind de împărţirile cronologice convenţionale în perioade.<o:p></o:p></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
Dialectica dezvoltării
unei culturi este expusă de Hâjdău prin metafore geometrice. Avem iniţial o
elipsă cu două focare, umanitatea şi neamul, care se arată în realitate a fi un
cerc, unde cele două focare se confundă într-un singur centru: naţiunea. Dar
această naţiune există în virtutea unei legi, astfel încât cercul trece într-un
altul, la nivel superior, care are legea drept centru. La rândul său, acest nou
centru se arată ca unitate a două focare ale unei noi elipse, politica şi
filosofia. Naţiunea atinge cea mai înaltă posibilitate, realitate şi necesitate
istorică numai în viaţa de stat, statul fiind “domnia ideii”, coprezenţa celor
trei momete ale spiritului vremii. Ideea rusă, potrivit momentelor sale, este:
ca lege – ortodoxie, ca politică – autocraţie (cea a lui Nicolae I), iar ca
filosofie trebuie încă să se împlinească. Aceasta este “problema timpului
nostru”, lipsa unei filosofii ruseşti. Manualul de filosofie naţională este
limba, cum limba este şi purtătoarea ideii naţionale şi reprezentanta ştiinţei
naţionale. Filosofia nu există la nici un popor european, fiindcă nicăieri ea
nu este naţională. Sistemele filosofice, neizvorând din înţelepciunea şi din
limba populară, nu trec în viaţa reală a poporului, ci îi rămân exterioare.<o:p></o:p></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
Potrivit acestei
concepţii, Rusia are de rezolvat problema filosofiei pentru a avea o adevărată
viaţă de stat. <span lang="EN-US">Iar pentru aceasta, trebuie să se plece
de la Skovoroda, unicul om care a reuşit să fie şi filosof şi rus. Mesianismul
lui Hâjdău se aliază aici cu concepţia slavofilă, el cerând refuzul elementelor
non ruseşti din filosfie. După Hâjdău numai Rusia poate rezolva problema
timpului, adică problema unei culturi naţionale şi totodată universale, iar
rezolvarea acestei probleme nu cere decât dezvoltarea unei filosofii naţionale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
Bibliografie<o:p></o:p></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
A. Bibliografie principală<o:p></o:p></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<i>Clipe de inspiraţie (CI)</i>,
Chişinău, Litera Internaţional, 2004, 248 p.<o:p></o:p></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
“Despre scopul filosofiei”, <i>Vestnik Evoropy</i>, 1830, nr. 21-22, pp.
46-57 (<i>CI, </i>pp. 187-194)<o:p></o:p></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
“Socrate şi Skovoroda”, <i>Odesski Vestnik</i>, 1833, nr. 37 (<i>CI</i>,
pp.195-199)<o:p></o:p></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
“Grigore Varsava Skovoroda”, <i>Telescop</i>, 1835, nr. 5-6 ( “Un filosof mistic”,
trad. <span lang="EN-US">M. Majevski, prefaţă de N. Grigoraş, Bucureşti,
Socec, 1930, 23 p)<o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US">“Problema
timpului nostru. Învăţătura lui Grigore Savici Skovoroda prezentată în
concepţia exegetico-sistematică de Alexandru Hâjdău”, trad. N. Covali, prefaţă
de N. Grigoraş, Bucureşti, 1938, 42 p + v.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US">B. Literatură
secundară<o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US">N. Bagdasar, <i>Scrieri
filosofice</i>, Bucureşti, Editura Eminescu, 1988, pp. 247-250<o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US">Tr.
Ionescu-Nişcov, “Scrierile filosofice ale lui Alexandru Hasdeu şi gânditorul
ucrainean Grigore Savici Skovoroda”, <i>Romanoslavica</i>, XII, 1965<o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<em><span lang="EN-US">Marin Aiftincă, “Preocupările filosofice
ale lui Alexandru Hasdeu”</span></em><span lang="EN-US">, <i>Memoriile Sectiei de
Ştiinte Istorice</i>, Academia Româna, Seria IV, Tomul X/1986, Bucuresti,
Editura Academiei, 1987.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<em><span lang="EN-US">Marin Aiftincă, “Alexandru Hasdeu –
orizonturile filosofice”</span></em><span lang="EN-US">, <i>Studii de istorie a
filosofiei româneşti</i>, vol.II, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007<o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<div id="ftn1">
<div class="Footnote">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Hasdeu.odt#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Tahoma; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Lucida Sans Unicode"; mso-fareast-language: FR;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US">Cf. N. Grigoraş, prefaţă la “Problema timpului nostru”, p. i şi N.
Bagdasar, <i>Scrieri</i>, Bucureşti, Editura Eminescu, 1988, p. 247. </span>Informaţia trebuie însă privită cu rezerve.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="Footnote">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Hasdeu.odt#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Tahoma; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Lucida Sans Unicode"; mso-fareast-language: FR;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>Alexandru Hasdeu, “Problema timpului nostru”,
trad. <span lang="EN-US">N. Covali, Bucureşti, 1938, p. 12<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="Footnote">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Hasdeu.odt#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Tahoma; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Lucida Sans Unicode"; mso-fareast-language: FR;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US">Aşa cum a făcut Skovoroda (cf. “Despre scopurile fiosofiei”, “Un
filosof mistic”, “Socrate şi Skovoroda”)<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="Footnote">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Hasdeu.odt#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Tahoma; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Lucida Sans Unicode"; mso-fareast-language: FR;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><i><span lang="EN-US">Ibid.</span></i><span lang="EN-US">, p. 192<i><o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div id="ftn5">
<div class="Footnote">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Downloads/Hasdeu.odt#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Tahoma; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Lucida Sans Unicode"; mso-fareast-language: FR;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><i><span lang="EN-US">Ibid.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
</div>
</div>
romanianphilosophyhttp://www.blogger.com/profile/03220000954982324704noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1181340290187846460.post-79786093927930181602014-12-07T13:12:00.000+01:002014-12-07T13:12:46.053+01:00Petru Maler Câmpeanu<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Studii la Preparandia din Arad şi la Universitatea din Pesta (1829-1834).
Doctor în filosofie cu teza <i>Principia Philosophiae Universalis</i>. Profesor
de filosofie şi de drept natural la Academia Mihaileană (1837-1847). Membru de
onoare al Societăţii Academice Române (1871). Cursul lui de filosofie se
păstrează în manuscris.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Maler Câmpeanu a fost al doilea profesor de filosofie al Academiei
Mihăilene. Cu studii tot la Pesta, ca şi Eftimie Murgu (era cu un an în urma
lui Murgu</span><a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><sup><span style="font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 10.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-font-kerning: 14.0pt;">[1]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">), el a inspirat totuşi
lui Bogdan-Duică următoarea apreciere:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 17.6pt 12pt 13.9pt; text-align: justify;">
<span lang="RO">Adaog
convingerea că pentru un Ion Ionescu dela Brad si pentru un Vasile
Popescu-Scriban şi chiar pentru D. Gusti a fost un noroc să fi apucat profesor
pe un îndrăzneţ ca Murgul; să nu fi fost siliţi a aştepta “filosofia” lui Petru
Câmpeanu-Maler. Maler, om de ordine desăvârşită </span>…<span lang="RO">(<i>ibid.</i>, pp. 69-70)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Nu ştim de ce Bogdan-Duică a găsit cu cale să ia în derâdere filosofia lui
Maler Câmpeanu. Să-l fi deranjat faptul că acesta era “om de ordine”, spre
deosebire de revolutionarul Murgu, care se pusese rău cu Vodă? În orice caz,
filosofia predată de Petru Maler Câmpeanu era din aceeaşi familie cu cea
predate de Murgu. Petru Maler Câmpeanu a studiat la Pesta cu Imre Janos, profesorul lui Murgu, şi cu
Jozsef Verner (1785-185?). Acest din urmă profesor pare să fi fost preferatul
lui, întrucât cursul lui de filosofie e întocmit în cea mai mare parte după
lucrările lui Verner. Câmpeanu îl utiliza şi pe Krug, după care preda ştiinţa
dreptului, precum şi pe Lajos Schedius, şi acesta profesor la Pesta, ale cărui <i>Principia
philocaliae seu doctrina pulchri</i> (1828) erau suportul cursului său de
estetică (Oprea 1996, p. 103)</span><a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><sup><span style="font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 10.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-font-kerning: 14.0pt;">[2]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">. Unele lucrări ale lui
Verner, printre care <i>Metaphysica</i>, se găsesc până azi la Biblioteca
Universitară din Iaşi, lipsind cu totul din celelalte biblioteci mari din ţară.
Filosoful Verner a avut aşadar discipoli indirecţi la Iaşi vreme de un deceniu.
De altfel, trebuie menţionat că legăturile lui cu lumea ştiinţifică ieşeană
erau strânse. În 1836 Verner devine membru corespondent al Societăţii de medici
şi naturalişti</span><a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftn3" name="_ftnref3" title=""><sup><span style="font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 10.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-font-kerning: 14.0pt;">[3]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">, titlu pe care îl va
afişa pe pagina de gardă a volumului al doilea al metafizicii sale: <i>Naturae
autem Scritatorum Jassiensis in Moldavia </i></span><i><span style="font-size: 12.0pt;">…</span></i><i><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> correspondens Membrum</span></i><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">. Merită aşadar să ne oprim pentru un moment asupra
operei sale şi a însemnătăţii ei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Verner a fost preot, ca şi Imre (amândoi erau „filosofi catolici”), şi
doctor în filosofie (1812) la Academia din Gyor. A fost numit profesor de
filosofie la Universitatea din Pesta în 1834, unde a predat până în 1849. A
publicat în principal <i>Metaphysica, seu gnoseologia </i>(vol. 1 1835, vol. 2
1838, a doua ediţie în 1845), <i>Logica, seu dianoelogia</i> (prima ediţie în
1821, următoarele în 1833, 1835 şi 1848), <i>Psychologia empirica</i> (prima
ediţie 1828, următoarele în 1835 şi 1849), precum şi o <i>Philosophia moralis</i>
(1835). Numărul relativ mare de ediţii publicate într-un timp scurt arată
interesul de care se bucurau scrierile lui Verner. <i> <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Referitor la cursul lui Maler Câmpeanu, I. Oprea apreciază că<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 16.75pt 12pt 14.1pt; text-align: justify;">
<span lang="RO">Sub aspectul
conţinutului, opera rămasă de la acest institutor dovedeşte aceeaşi orientare
raţionalist-idealistă ca cea a lui Eftimie Murgu. De altfel, însăşi
identificarea metafizicii cu gnoseologia în cursul de filosofie relevă
apropierea de filosofia kantiană. (<i>ibid.</i>, p. 103)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Cercetătorul ieşean are dreptate numai parţial. Verner nu
era un idealist; discutând despre natura materiei, el nu aderă nici la
materialism, nici la idealism, ci la dualism (<i>Metaphysica </i>vol. 2, §2,
scolie, p. 5). Se mai impune o precizare: titlurile tratatelor de logică şi
metafizică ale lui Verner indică faptul că el se inspira îndeosebi din Krug şi
mai puţin din Kant însuşi. Inspiraţia este însă destul de superficială. Verner
adoptă arhitectonica lui Krug din <i>Fundamentalphilosophie</i> (lucrare la
care se referă în câteva rânduri) şi îşi organizează sistemul după planul
krugian, însă fără a fi profund înrâurit de filonul criticist ce străbate
gândirea filosofului german. Asemănările cu Krug sunt mai pregnante în
disciplinele care nu au fost marcate de Kant în mod deosebit, cum e logica.
Astfel,<i> </i>lucrarea</span><a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><sup><span style="font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 10.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-font-kerning: 14.0pt;">[4]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> lui Verner urmează
foarte de aproape planul lui Krug din <i>Handbuch</i>. O comparaţie a tablei de
materii cu cuprinsul logicii din <i>Systema philosophiae criticae</i>,
traducerea lui Marton a manualului lui Krug, arată asemănări structurale până
la identitate:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> </span><span style="font-size: 12pt;"> </span></div>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" class="MsoNormalTable" style="border-collapse: collapse; mso-padding-alt: 0cm 9.0pt 0cm 9.0pt; mso-table-layout-alt: fixed;">
<tbody>
<tr style="height: 17.1pt; mso-yfti-firstrow: yes; mso-yfti-irow: 0;">
<td style="border-right: none; border: solid windowtext 1.0pt; height: 17.1pt; padding: 0cm 9.0pt 0cm 9.0pt; width: 242.85pt;" valign="top" width="324">
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Marton <i>Systema philosophiae criticae</i></span><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
</td>
<td style="border: solid windowtext 1.0pt; height: 17.1pt; padding: 0cm 9.0pt 0cm 9.0pt; width: 242.9pt;" valign="top" width="324">
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Verner <i>Logica, seu Dianoeloogia</i></span><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
</td>
</tr>
<tr style="height: 455.75pt; mso-yfti-irow: 1; mso-yfti-lastrow: yes;">
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: solid windowtext 1.0pt; border-right: none; border-top: none; height: 455.75pt; mso-border-top-alt: solid windowtext 1.0pt; padding: 0cm 9.0pt 0cm 9.0pt; width: 242.85pt;" valign="top" width="324">
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Introductio<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">I. Pars. Logica Pura<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">1. Sectio. Doctrina elementaris Pura<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">a) Cap. Leges coriander fundamentales<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">b) Cap. Partes cogitation onstitutivae<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">a.
</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Art.
Conceptus<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">b.
</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Art.</span><span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;"> </span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Iudicia<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">g.
</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Art.
Ratiocinia<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">2. Sectio. Methodologia pura<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">a) Cap. De Methodo in genere<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">b) Cap. Fundamentales cogitationes tractandi
conditiones<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">a.</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Art. Explicationes<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">b.</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Art. Divisiones<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">g</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">. Art. Argumentation<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">II. Pars. Logica applicata<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">1. Sectio. Doctrina elementaris applicata<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">a) Cap. Pathologia logica<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">b) Cap. Therapeutica logica<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">2. Sectio. Methodologia applicata<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">a) Cap. De adquirendis cognition bus<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">b) Cap. De communicatione cognitionum</span></div>
</td><td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; height: 455.75pt; mso-border-top-alt: solid windowtext 1.0pt; padding: 0cm 9.0pt 0cm 9.0pt; width: 242.9pt;" valign="top" width="324"><div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Introductio<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">I. Pars. Logica pura<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">1. Sectio. Doctrina elementaris pura<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">a) Cap. Leges coriander fundamentales<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">b) Cap. Partes cogitation constitutive<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">a.
</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">Membr.
Conceptus<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">b</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">. Membr. Judicia<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">g</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">. Membr. Ratiocinia<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">2. Sectio. Methodologia pura<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">a) Cap. De Methodo in genere<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">b) Cap. Fundamentales cogitationes tractandi
conditiones<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">a.</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Art. Explicationes<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">b.</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Art. Divisiones<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol;">g</span><span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">. Art. Probationes<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">II. Pars. Logica applicata<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">1. Sectio. Doctrina elementaris applicata<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">a) Cap. Pathologia logica<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">b) Cap. Therapeutica logica<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">2. Sectio. Methodologia applicata<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">a) Cap. De adquirendis cognition bus<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;">b) Cap. De communicandis cognitionibus</span></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">În ce priveşte <i>Metaphysica</i>, corespondenţele cu
Krug se mai păstrează numai în linii generale. De pildă, în cazul metafizicii
aplicate</span><a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftn5" name="_ftnref5" title=""><sup><span style="font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 10.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-font-kerning: 14.0pt;">[5]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">, Verner urmează
arhitectonica krugiană, distingând metafizica aplicată superioară de cea
inferioară. Metafizica superioară cuprinde stoichoiologia şi somatologia, care
cuprinde la rândul ei hylologia şi organologia. Metafizica superioară are ca
ramuri cosmologia, psihologia raţională şi teologia raţională. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Conţinutul metafizicii lui Verner este, însă, eclectic,
tributar mai ales dogmatismului wolffian şi chiar scolasticismului catolic mai
vechi. Stoichoiologia lui, influenţată mai ales de Leibniz</span><a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftn6" name="_ftnref6" title=""><sup><span style="font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 10.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-font-kerning: 14.0pt;">[6]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">, este dezvoltată în următoarele
nouă propoziţii: 1. Orice substanţă este înzestrată cu forţă activă. 2.
Corpurile sunt înzestrate cu forţă activă. 3. Forţa activă a corpurilor nu este
alta decât forţa motrice. 4. Corpurile sunt fiinţări compuse. 5. În analiza
fiinţărilor compuse trebuie să se ajungă la fiinţări simple. 6. În analiza
corpurilor trebuie să se ajungă la fiinţări simple. 7. Nu există activitate reală în fiinţările
compuse. 8. Toată activitatea corpurilor trebuie atribuită acelor fiinţări
simple din care ele se compun. 9. Principiile corpurilor sunt substanţe simple
înzestrate cu forţă motrice. (<i>op. cit.</i>, §3, pp. 6-8). Hylologia metafizică se ocupă cu conceptul
mişcării (după Newton), explicată pe baza noţiunii de forţă motrice, care
devine forţă universală repulsivă sau atractivă, altfel spus, gravitaţie.
Organologia tratează despre natura organică, dezvoltând conceptul de viaţă (în
sens biologic).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Dacă în metafizica aplicată inferioară (adică a
corpurilor sensible) se constată încă influenţe din Kant (din <i>Metaphysische
Anfangsgründe der Naturwissenschaft</i>), metafizica superioară se arată mult
mai conservatoare. În multe locuri Verner se opune lui Kant (uneori şi lui
Krug), ale cărui </span><span style="font-size: 12.0pt;">“</span><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">sofisme</span><span style="font-size: 12.0pt;">”</span><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> le combate. Cosmologia lui urmăreşte dovedirea pozitivă
a caracterului de creatură al lumii ca întreg. Verner arată, contra
idealismului transcendental, dar şi a teoriei spaţiului absolut, că raţiunile
spaţiului şi timpului se găsesc în nexul lumii înseşi, înţeleasă ca “şirul
tuturor lucrurilor simultane, successive, schimbătoare şi conectate între ele”
(§26, p. 61). După aceea combate fatalismul, punând destinul universului sub
condiţia cauzalităţii finale, nu eficiente.
Urmează demonstrarea perfecţiunii lumii (un capitol de teodicee) şi
stabilirea legilor cosmologice ale naturii. Natura întreagă fiind contingentă,
tot astfel sunt şi legile ei. Acestea sunt: legea continuităţii (natura nu face
salturi), a parcimoniei (nimic nu este inutil în natură), a conservării, a
constanţei, a unităţii (aceasta se mai numeşte şi legea consensului sau a
armoniei universale). În fine, divizând evenimentele în naturale şi
supranaturale, Verner susţine că miracolele sunt posible. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">În psihologie, scopul său este să demonstreze faptul că
sufletul, substanţă simplă, este creat de Dumnezeu, fiind nemuritor prin graţie
şi nu prin natură şi înzestrat cu liber arbitru. În teologie, Verner
demonstrează existenţa lui Dumnezeu (“Fiinţa supremă, care guvernează întreg
universul şi de care acesta depinde” (§113, p. 358)) pe baza unor argumente
precum: consensul universal, contingenţa materiei, necesitatea primului motor,
argumentul ontologic. El argumentează că atât atât raţiunea teoretică, cât şi
cea practică conduc la cunoaşterea existenţei lui Dumnezeu şi dizertează apoi
despre efectele nefaste ale ateismului: acesta este nociv pentru viaţa privată
şi inamic al fericirii publice. Verner deduce apoi atributele lui Dumnezeu:
unicitatea, independenţa absolută, infinitatea, “imensitatea”, eternitatea,
imaterialitatea absolută, omniscienţa, raţiunea şi înţelepciunea infinite,
imuabilitatea, libertatea absolută, fericirea supremă, este binele suprem, este
suprem drept. În continuare se tratează despre lucrarea lui Dumnezeu (este
provident, susţine şi guvernează lumea etc.).
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: 2.5pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Filosofia lui Verner este aşadar mai mult dogmatică şi
catolică decât critică. Deşi îşi ia conceptul metafizicii de la Krug,
doctrinele metafizice principale ale lui Verner vin de la Wolff şi se găsesc
rezumate şi la wolffienii populari cu o foarte bună circulaţie în Europa
centrală (e.g. Fr. Chr. Baumeister, <i>Institutiones metaphysicae. Ontologiam,
Cosmologiam, Psychologiam, Theologiam denique Naturalem Complexae, methodo
Wolfii adornatae</i>; sau în manualul lui tradus şi în româneşte de Samuil
Micu, <i>Elementa Philosophiae Recentioris usibus juventutis scholasticae, </i>carte
de şcoală aprobată de cenzură, deci oficială, şi care s-a citit foarte bine în
şcolile Imperiului Habsburgic; o ediţie s-a publicat chiar la Cluj, unde Verner
a lucrat pentru o vreme, ca funcţionar la cancelaria Transilvaniei)<i>. </i><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-color: white; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">Un istoric al filosofiei maghiare a afirmat că Imre şi
Verner </span></span><span style="background-color: white;"><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-size: 12pt;">“</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-size: 12pt;">nu scapă neatinşi de problema
critică</span><span style="font-size: 12.0pt;">”</span></span><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">. Într-adevăr, aceşti filosofi
împrumută elemente ale filosofiei lui Krug, dar sunt în acelaşi timp adversari
ai lui Kant. Pledând pentru posibilitatea metafizicii şi dezvoltând-o în
spiritul dogmatismului pre-kantian, aceşti filosofi refuză cele mai importante
consecinţe teoretice ale kantianismului. În schimb, ei sunt mult mai favorabili
filosofiei practice a lui Kant, în care găsesc onorate conceptele metafizicii
lor: nemurirea sufletului, existenţa lui Dumnezeu şcl. Filosofia lui Verner,
difuzată de Maler Câmpeanu, nu vătăma nimic din dogmele ortodoxiei, ci propunea
un deism raţional care nu putea decât să convină spiritului vremii. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<div id="ftn1">
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><sup><span style="font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast;">[1]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a> <span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> G. Bogdan-Duic</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">, <i>Eftimie
Murgu</i>, Bucure</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ş</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">ti, 1937, p. 25</span><o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><sup><span style="font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast;">[2]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a> <span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> Bogdan-Duic</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> remarc</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> faptul c</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> Maler
Câmpeanu este primul profesor de estetic</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> filosofic</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> din
Moldova (<i>op.cit.</i>, p. 70 n. 1). Al doilea este B</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">rnu</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ţ</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">iu, care
preda dup</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> Krug.</span><o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><sup><span style="font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast;">[3]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a> <span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> N. A. Bogdan, <i>Societatea
medico-naturalist</i></span><i><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span></i><i><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> </span></i><i><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ş</span></i><i><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">i muzeul istorico-natural din Ia</span></i><i><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ş</span></i><i><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">i. 1830-1919, </span></i><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">Ia</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ş</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">i: Tipografia Na</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ţ</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">ional</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">, 1919, p.
42</span><o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 2.5pt 0.0001pt 0cm; text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><sup><span style="font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast;">[4]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a> <span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> Josephus Verner, <i>Logica, seu
Dianoeologia, </i>editio secunda, Jaurini: Typis Leopoldi Streibig, 1833</span><o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn5">
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 2.5pt 0.0001pt 0cm; text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><sup><span style="font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast;">[5]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a> <span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> Josephus Verner, <i>Metaphysica seu
Gnoseologia</i>, vol. 2, Pestini: Typis J. M. Trattner-Karolzanis, 1838. N-am
putut consulta decât acest volum.</span><o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn6">
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 2.5pt 0.0001pt 0cm; text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/Bogdan/Documents/USB/Murgu.rtf#_ftnref6" name="_ftn6" title=""><sup><span style="font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span style="font-family: "Calibri",sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 114%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR; mso-fareast-theme-font: minor-fareast;">[6]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a> <span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> Din scoliile la acest paragraf se
vede c</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> Verner era influen</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ţ</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">at </span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ş</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">i de Wolff, Newton </span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ş</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">i Boskovic </span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ş</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">i îsi a</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ş</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">eza propria
concep</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ţ</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">ie în lungul </span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ş</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">ir al concep</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ţ</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">iilor atomiste, începând cu cele ale grecilor antici. For</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ţ</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">a lui
motrice este un analog al for</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ţ</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">ei vii, introdus</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> de Leibniz </span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ş</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">i discutat</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ă</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;"> de
Boskovic, iar substan</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-font-kerning: 0pt;">ţ</span><span style="font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-font-kerning: 0pt;">ele simple sunt analoage monadelor lui Leibniz. </span><o:p></o:p></div>
</div>
</div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com